Fara \u00eendoiala, Belgia este una dintre cele mai contradictorii tari europene. Pe de o parte, juc\u00e2nd rolul de \u201ecapitala\u201c europeana, ca sediu al celor mai multe si importante organisme ale Uniunii, Bruxelles interpreteaza partitura unui oras situat \u00een afara granitelor, un oras care ar apartine, \u00een egala masura, tuturor cetatenilor Europei unite. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, fiind si sediu al OTAN, orasul a ajuns sa fie at\u00e2t de mozaicat etnic, \u00eenc\u00e2t, \u00een momentul de fata, populatia de origine alogena (cam 50 de etnii) depaseste, la un loc, numarul flamanzilor, valonilor si germanilor belgieni. Cu toate acestea, procesul de segregare \u00eentre cele trei comunitati lingvistice si, cu deosebire, \u00eentre francofoni si neerlandezofoni se ad\u00e2nceste pe zi ce trece, duc\u00e2nd tara la un blocaj politic aproape cronic.<\/p>\n
\u00cen pofida acestei realitati, Belgia si, implicit, capitala sa, \u00eencearca sa se impuna drept factor de echilibru mondial. Recent, Palatul Regal a gazduit al optulea summit ASEM (\u00cent\u00e2lnirea Asia – Europa), la care au participat liderii celor 27 de tari membre ale Uniunii Europene si ai 16 tari asiatice, plus Rusia (o fi europeana? o fi asiatica?), Australia, Noua Zeelanda si secretariatele ASEAN si ale Comisiei Europene. Dar nu subiectele discutate la forum sunt interesante, din perspectiva acestei pagini, ci unul dintre evenimentele conexe, la care participantii au fost invitati la sf\u00e2rsitul conferintei: vizitarea expozitiei \u201eA Passage to Asia\u201c , deschisa la Palatul Artelor Frumoase (cunoscut sub acronimul BOZAR), la 25 iunie si care ram\u00e2ne deschisa p\u00e2na la 10 octombrie. Trec peste faptul ca m-am \u00eentrebat, vizit\u00e2nd-o, care dintre diversele conferinte politice la v\u00e2rf, organizate \u00een Rom\u00e2nia, \u00een ultimele doua decenii, a inclus si vizitarea unei expozitii muzeale (pentru actorii principali, nu pentru companionii lor!), si am sa declar, scurt, ca expozitia curatoriata de Jan van Alphen si Kenson Kwok reprezinta v\u00e2rful sezonului muzeal din Bruxelles. Expozitia insista, asa cum ne indica si titlul, pe trecerea continua a ideilor, bunurilor, oamenilor, a culturii, \u00eentre cele doua continente . \u00cen organizarea ei, autorii expozitiei s-au sprijinit pe Reteaua Muzeelor Asia- Europa (ASEMUS)\u00a0 si pe ajutorul remarcabil oferit de Muzeul Civilizatiilor Asiatice din Singapore.
\nDesigur, tuturor ne vine \u00een minte, g\u00e2ndindu-ne la contactul permanent \u00eentre cele doua continente, sintagma drumul matasii (drum care, asa cum a observat Andr\u00e9 Leroi-Gourhan, a fost functional \u00eenca din paleolitic); cel care i-a consacrat denumirea, leg\u00e2nd-o de materialul visat de orice creator de vestminte si de orice comerciant, din antichitate p\u00e2na azi, este baronul german Ferdinand von Richthofen, la 1877, iar, chiar daca organizatorii nu fac din personalitatea lui \u2013 sau a altor celebri expeditionari si arheologi, cum a fost, de exemplu, Aurel Stein\u00a0 \u2013 o vedeta a expozitiei, memoria lui este bine marcata expozitional. Vedetele adevarate sunt, \u00eensa, obiectele.
\nExpozitia str\u00e2nge, laolalta, 300 de capodopere (dupa cum, fara sfiala, le numesc autorii ei), originare numai din tari asiatice\u00a0 si grupate tematic. Obiectele sunt grupate dupa semnificatia lor ideatica, urmarindu-se, de exemplu, cele trei religii ale Cartii, dar si influenta cov\u00e2rsitoare a budismului si confucianismului asupra modului de viata a sute de milioane de asiatici. \u00centr-adevar, fiecare dintre obiectele expuse este remarcabil si reprezentativ. Acest lucru este valabil si \u00een cazul \u00een care, de pilda, autorii expozitiei se apleaca asupra acelor adevarate capsule de civilizatie \u00eenchise \u00eentr-un spatiu sigilat, care sunt vasele naufragiate. Expozitia nu \u00eesi propune sa abordeze didacticist influentele asiatice asupra culturii europene, las\u00e2nd fr\u00e2u liber imaginatiei vizitatorilor. Expozitia sugereaza, mai degraba, dec\u00e2t sa explice, desi textele explicative sunt consistente si, evident, remarcabil documentate. Vase din caledoniu si din bronz, topoare rituale din bronz si statui din ceramica, sculpturi budiste si hinuduiste etc. \u00eesi gasesc locul potrivit pentru ilustrarea unor teme alese drept explicatii pentru extraordinarele legaturi intercontinentale.
\nTotusi, etalarea ram\u00e2ne relativ modesta. Designul realizat de Lee Preedy nu \u00eesi propune sa epateze vizitatorul ci, mai degraba, sa acompanieze discret capodoperele expuse. Expozitia conteaza asadar, pe de o parte, pe valoarea culturala imensa a obiectelor, dar si pe bogatia formidabila a evenimentelor conexe. Practic, pe durata \u00eentregii expozitii, sunt organizate concerte, dezbateri, colocvii, expozitii de arta contemporana si proiectii de filme, vizite ghidate si spectacole de teatru. \u00cen plus, expozitia beneficiaza de un blog si de un site pe care sunt postate imagini si texte rezervate patrimoniului asiatic virtual, si care sunt postate de specialisti din mai multe tari reprezentate \u00een ASEMUS . De fapt, este cu mult mai mult dec\u00e2t o expozitie, este un festival expozitional.
\nEvident, un catalog imens si meticulos realizat a fost publicat de editura BOZAR. Catalogul poate fi consultat, bine\u00eenteles, \u00een ultima sala din expozitie. Noutatea sta \u00een aceea ca, tot acolo, sunt lasate la raftul liber, spre consultare, o multime de alte volume despre care autorii expozitiei au considerat ca ar putea fi interesante pentru vizitatori.
\nDin pacate, parcursul expozitional m-a lasat, din nou, cu un gust amar provocat de faptul ca muzeele rom\u00e2nesti par sa fie ocolite de organizatorii expozitiilor mari, de acest gen. Cu siguranta, mai avem de asteptat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Fara \u00eendoiala, Belgia este una dintre cele mai contradictorii tari europene. Pe de o parte, juc\u00e2nd rolul de \u201ecapitala\u201c europeana, ca sediu al celor mai multe si importante organisme ale Uniunii, Bruxelles interpreteaza partitura unui oras situat \u00een afara granitelor, un oras care ar apartine, \u00een egala masura, tuturor cetatenilor Europei unite. Mai mult dec\u00e2t… Cite\u0219te mai mult »Europenii redescopera Asia (\u00een muzeu)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-4873","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":2498,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4873","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4873"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4873\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4873"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4873"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4873"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}