O\u00a0 este \u00eentr-adevar un eveniment rar, devenind ca atare o adevarata sarbatoare artistica. Deoarece Modigliani, pictorul nudurilor voluptuoase ale unor femei cu trasaturi alungite, cu privirea astigmata si sur\u00e2s senzual, nu a fost rasfatat de organizatorii de expozitii, deoarece nu se \u00eenscrie \u00een curentele plastice contemporane: fauvism, cubism, dadaism, suprarealism ori arta abstracta. Actuala expozitie este datorata \u00een parte \u00eentoarcerii picturii contemporane spre figurativ si, ca atare, unei revalorizari a corpului si figurii omenesti, exaltate \u00een opera lui Modigliani.<\/p>\n
Nu este desigur o simpla \u00eent\u00e2mplare ca dintre cele 250 de exponate Modigliani de la Muzeul de Arta din Paris, am adastat \u00eendelung \u00een fata imaginii visatoare a T\u00e2narului ucenic, care nu reprezinta un anumit model, ci mai degraba un prototip stilizat la extrem, amintind de esentele sculpturale br\u00e2ncusiene.
\nDupa parerea unor cercetatori recenti ai operei lui Modigliani \u2013 am numit pe Suzy Delbourgo si Lolo-Faillant-Dumas \u2013 T\u00e2narul ucenic este vadit influentat de conceptia formei pure preconizata de Br\u00e2ncusi, cu care artistul italian a fost \u00een cele mai bune raporturi \u00een perioada de glorie a Montparnassului, numita la Belle Epoque. \u00cen aceasta privinta, autorii citati afirma cu tarie ca este vorba de o influenta directa si indiscutabila: \u00een T\u00e2narul Ucenic, influenta sculpturii si a admiratiei pasionate a lui Modigliani pentru Br\u00e2ncusi este flagranta. Figura si mai ales m\u00e2inile par sa fie cizelate \u00eentr-un bloc de marmura, cu ajutorul unor tuse plate, strivite, \u00een timp ce volumele sunt redate cu o economie de mijloace impresionanta.
\nProblema influentei lui Br\u00e2ncusi asupra lui Modigliani nu a fost definitiv elucidata. La \u00eenceputul anului 1906, Modigliani sosea la Paris, unde Br\u00e2ncusi descinsese cu doi ani \u00een urma. Cei doi artisti se \u00eent\u00e2lneau la cafeneaua \u201eLa Rotonde\u201c, din Montparnasse, frecventata pe atunci de o pleiada de scriitori si artisti, printre care se numarau Max Jacob, Andr\u00e9 Salmon, Picasso, Derain, Soutine, Blaise Cendrars etc. Era o epoca de mare efervescenta artistica, o vreme \u00een care \u2013 dupa cum spunea Jean Cocteau \u2013 capodoperele se vindeau cu cinci franci si se deschideau drumuri noi pentru arta moderna. Br\u00e2ncusi, care \u00eesi avea atelierul situat \u00een 54, Rue du Montparnasse, ajunsese la formularea unei estetici proprii, caut\u00e2nd sa surprinda esenta lucrurilor \u00een forme c\u00e2t mai pure. Modigliani, care locuia \u00een 14, Cit\u00e9 Falgui\u00e8re, \u00eel vizita adeseori pe Br\u00e2ncusi, al carui discipol avea sa devina.
\nModigliani a \u00eenvatat sa sculpteze \u00een atelierul lui Br\u00e2ncusi, folosind materialele pe care acesta i le punea la dispozitie. Din aceasta epoca dateaza un portret \u00een creion al lui Br\u00e2ncusi, executat de Modigliani pe doua plicuri despaturite si apoi colate, portret pe care artistul rom\u00e2n l-a daruit \u00een 1939 lui Eyleen Lane. Prin mijlocirea lui Modigliani, Br\u00e2ncusi va cunoaste la banchetul organizat de Guillaume Apollinaire pentru sarbatorirea lui Douanier Rousseau pe V.G. Paleolog, ce va deveni primul biograf al sculptorului rom\u00e2n.
\nJeanne Modigliani, fiica artistului, \u00eentr-un studiu din 1958, intitulat \u201eModigliani fara legenda\u201c, \u00eencearca sa minimalizeze influenta pe care Br\u00e2ncusi a exercitat-o asupra tatalui ei, spun\u00e2nd ca exista o prea mica \u00eenrudire \u00eentre operele lor. Dar chiar si Jeanne Modigliani recunoaste ca descoperirea de catre Amedeo a artei negre si exemplul lui Br\u00e2ncusi au \u00eencurajat pe t\u00e2narul artist din Livorno sa dea prin 1909 preferinta sculpturii asupra picturii, spun\u00e2nd: \u201eEste ne\u00eendoios ca Br\u00e2ncusi, vecin cu Modigliani \u00een la Cit\u00e9 Falgui\u00e8re, a \u00eencurajat pe artistul italian \u00een intentiile sale. Dar nu stim daca Modigliani s-a instalat la Cit\u00e9 Falgui\u00e8re pentru a fi mai aproape de Br\u00e2ncusi sau daca, dimpotriva, nu l-a gasit acolo, tovaras linistit si afectuos, abia dupa ce se lansase \u00een sculptura\u201c.
\nAceste \u00eendoieli ale fiicei lui Modigliani sunt astazi risipite \u00een urma publicarii \u00een chiar catalogul actualei expozitii Modigliani a unei scrisori inedite a doctorului Paul Alexandre, protectorul lui Modigliani. Doctorul Alexandre spune \u00een scrisoarea amintita, datata din 6 septembrie 1962, ca el l-a prezentat pe Modigliani lui Br\u00e2ncusi si ca Br\u00e2ncusi a determinat pe Modigliani sa se mute la Cit\u00e9 Falgui\u00e8re si sa se dedice sculpturii. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, doctorul Alexandre adauga ca Modigliani i-a scris prin 1909, pe c\u00e2nd se afla \u00eentr-o calatorie \u00een Italia, sa transmita salutarile sale sculptorului rom\u00e2n, adaug\u00e2nd: \u201eJ’aime beaucoup cet homme-l\u00e0.\u201c
\n\u00cen orice caz, Modigliani considera activitatea sa ca sculptor ca o adevarata vocatie, la care a renuntat numai datorita bolii, dificultatii de lucru, av\u00e2nd un atelier prea mic, si lipsei de interes a negustorilor de opere de arta.
\nModigliani nu numai ca a deprins de la Br\u00e2ncusi arta de a ciopli \u00een lemn si piatra figuri stilizate la extrem, dar a extins tehnica sculpturala si \u00een pictura, asa cum rezulta din studierea p\u00e2nzelor sale prin fotografii facute cu lumini diferite: infrarosie, ultravioleta, lumina tangentiala si radiografii. De la sculptor, el \u00eemprumuta modelul artistic, corpul si chipul omenesc, pentru care nutreste o pasiune aproape patologica, c\u00e2t si metoda de prelucrare a pastei dense pe care o \u00eentrebuinteaza, tusele lui de pensula fiind asemanatoare loviturilor daltei \u00een piatra. Utiliz\u00e2nd tehnica sculpturala \u00een pictura, Modigliani obtine niste imagini stilizate, cu liniile precise si pure, dupa modelul br\u00e2ncusian de epurare a formei, care conduce la surprinderea esentelor.
\nExpozitia lui Modigliani de la Paris, pe l\u00e2nga meritul de a ne prezenta o vedere de ansamblu asupra operei acestui faimos artist, are meritul de a ne furniza unele informatii noi despre relatiile acestuia cu cel mai mare artist plastic rom\u00e2n.<\/p>\n
\u00cen urma cu mai bine de 43 de ani, mai precis la 25 iunie 1947, Radio Europa Libera transmitea o cronica a lui George Cioranescu scrisa la aniversarea a douazeci de ani de existenta a Muzeului de Arta Moderna din Paris, c\u00e2nd comemorarea s-a facut prin organizarea unei mari expozitii a artistului Amedeo Modigliani. George Cioranescu nu se opreste \u00eensa asupra expozitiei: ceea ce-l intereseaza \u00een primul r\u00e2nd este amploarea influentei lui Br\u00e2ncusi asupra lui Modigliani, \u00een ce masura este acceptata sau respinsa de exegetii vietii si operei acestuia din urma, disputa \u00eenca actuala.<\/p>\n
Cronica pe care v-o prezentam face parte dintr-un volum \u00een pregatire, care cuprinde o selectie din programele scrise la Europe Libera de George Cioranescu, prezent la microfon sub pseudonimul de Gheorghe Timofte. Paleta programelor sale la radio este impresionanta: circa patruzeci de tipuri de emisiuni pe care le-a initiat sau la care a colaborat. George Cioranescu a scris editoriale, programe pe teme politice, culturale, economice, juridice, religioase, stiintifice, istorice.
\nOm politic, scriitor, ziarist, George Cioranescu a desfasurat o intensa activitate culturala si politica \u00een exil, nu numai ca redactor si director adjunct al postului de radio Europa Libera (1955-1970) si, ulterior, ca cercetator principal si director al sectiei de cercetare a aceluiasi post de radio (1977-1984), dar si \u00een cadrul miscarii federaliste, ca secretar general al Fundatiei Regale Universitare Carol I, desfiintata de regimul comunist \u00een tara si re\u00eenfiintata la Paris \u00een 1949, sau ca membru fondator si animator al Cenaclului Apozitia din M\u00fcnchen. Pregatirea sa profesionala, dublata de experienta vietii, de pasiunea, curiozitatea intelectuala, de spiritul critic, dar si de harul cu care-l \u00eenzestrase natura se regasesc \u00een tot ceea ce a scris.
\n(Crisula Stefanescu )<\/p>\nNota
\nNascut \u00een 1918, George Cioranescu era cel mai t\u00e2nar din cei noua copii ai lui Ion Cioranescu, institutor cu o temeinica pregatire de specialitate \u00een Germania, fondator al primelor scoli de demutizare \u00een tara, \u00eentemeietorul „dinastiei de carturari a Cioranestilor”: Nicolae Cioranescu, profesor universitar, doctor \u00een matematici, rector al Institutului Politehnic din Bucuresti; Ioan Cioranescu, traducator si poet precoce, mort la 21 de ani, al carui volum de versuri fusese apreciat de George Calinescu; Constantin Cioranescu, inginer, cercetator si pedagog; Ecaterina Cioranescu-Nenitescu, academician chimist; Alexandru Cioranescu, filolog, comparatist, istoric, scriitor; Maria Cioranescu, doctor \u00een medicina si chirurgie, specialista \u00een tratamentul tuberculozei. (Vezi Mihai Gabriel Popescu, stefan Ion Ghilimescu, „Dinastia Cioranestilor”, Editura Bibliotheca, 2000)
\nGeorge Cioranescu, studios si dornic sa nu ram\u00e2na cu nimic mai prejos fata de ceilalti membri ai familiei sale, era cel care primea mereu „coronita de flori” la liceul Sf\u00e2ntul Sava, dupa cum \u00eesi amintea prietenul sau de o viata, scriitorul si fotograful Dan Grigorescu-Negropontes, si publica, \u00een traditia familiei, \u00een Vlastarul, revista Liceului Spiru Haret, \u00eenfiintata de fratele sau Ioan Cioranescu, publicatie celebra pe la care au trecut at\u00e2tea nume ale culturii rom\u00e2nesti, precum Mircea Eliade, Barbu Brezianu, Arsavir Acterian, Alexandru Elian, Nicolae Steinhardt, Nicolae si Alexandru Cioranescu. Dupa bacalaureat, \u00eesi ia licenta \u00een drept, este avocat \u00een Baroul din Bucuresti si asistent universitar la catedra de Economie Politica a scolii de Politehnica din Bucuresti. \u00cen 1946 \u00eesi trece la Cluj doctoratul cu „Rom\u00e2nii si ideea federalista”, \u00een care sustinea ca numai \u00eentr-o Europa unita pe baze crestine si democrate Rom\u00e2nia \u00eesi poate gasi deplina \u00eemplinire, iar \u00een vara anului 1947, cu zece zile \u00eenainte de a parasi tara, \u00eesi ia licenta \u00een filozofie la Facultatea de Litere din Bucuresti – specialitatile sociologie, pedagogie si psihologie – cu magna cum laude. La Paris, \u00eesi trece un doctorat la Institutul de \u00cenalte Studii Internationale din cadrul Facultatii de Drept si \u00eesi ia diploma \u00een 1949, cu 224 de puncte, clasificat primul.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"O\u00a0 este \u00eentr-adevar un eveniment rar, devenind ca atare o adevarata sarbatoare artistica. Deoarece Modigliani, pictorul nudurilor voluptuoase ale unor femei cu trasaturi alungite, cu privirea astigmata si sur\u00e2s senzual, nu a fost rasfatat de organizatorii de expozitii, deoarece nu se \u00eenscrie \u00een curentele plastice contemporane: fauvism, cubism, dadaism, suprarealism ori arta abstracta. Actuala expozitie… Cite\u0219te mai mult »Amedeo Modigliani si Constantin Br\u00e2ncusi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[3676,3677,3675,3678],"class_list":["post-4870","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-amedeo-modigliani","tag-constantin-brancusi","tag-expozitie-modigliani","tag-muzeul-de-arta-din-paris"],"views":4330,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4870","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4870"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4870\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4870"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4870"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4870"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}