{"id":4864,"date":"2010-10-14T12:25:29","date_gmt":"2010-10-14T10:25:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=4864"},"modified":"2010-10-14T12:25:46","modified_gmt":"2010-10-14T10:25:46","slug":"decojind-evul-mediu-%e2%80%9ethe-countess%e2%80%9c-de-julie-delpy","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/decojind-evul-mediu-%e2%80%9ethe-countess%e2%80%9c-de-julie-delpy\/","title":{"rendered":"Decojind Evul Mediu: \u201eThe Countess\u201c de Julie Delpy"},"content":{"rendered":"

Daca al treilea film regizat de Julie Delpy \u00eei va contraria pe multi, aceasta se va \u00eent\u00e2mpla si datorita unei ipoteze din start gresite pe care filmul \u00eensusi o face posibila si o \u00eentretine. \u00cenca din primele imagini, aflam despre \u201eThe Countess\u201c ca \u201ese bazeaza pe viata lui Erzs\u00e9bet B\u00e1thory\u201c. Acest \u201ese bazeaza\u201c e suficient de vag \u00eenc\u00e2t sa poata fi interpretat ca fiind o eticheta (obisnuitul \u201eInspirat de fapte reale\u201c), dar poate constitui \u00een acelasi timp si un disclaimer \u2013 se bazeaza pe viata contesei, ceea ce nu e totuna cu \u201eo descrie\u201c sau \u201eo relateaza\u201c.
\nIstoria \u00eenvinsilor<\/strong>
\n\u201eContesa \u00eens\u00e2ngerata\u201c e prea putin un film biografic, sau e biografic \u00een masura \u00een care include informatii despre personajul istoric la care se refera, dar din surse diverse si cu grade diferite de credibilitate. Altfel spus, amanuntele biografice pe care le aflam despre personajul principal si despre scandalul pe care acesta l-a provocat \u00een epoca respecta prea putin adevarul istoric, at\u00e2t c\u00e2t \u00eel stim. Cea mai mare parte din intriga filmului se bazeaza pe o legenda populara care a \u00eenceput sa circule cu mai multe secole dupa ce evenimentele \u00een cauza s-au \u00eent\u00e2mplat \u2013 Erzs\u00e9bet B\u00e1thory a murit \u00een anul 1614, \u00een timp ce zvonurile pe care ultimii ei ani de viata le-au generat s-au rasp\u00e2ndit mai cu seama \u00een secolele al XVIII-lea si al XIX-lea. Ca multe alte legende, acestea \u201ese bazeaza\u201c \u00eentr-o foarte mare masura pe speculatii si resentimente si foarte putin (sau deloc) pe adevar.
\n\u201eIstoria e o poveste spusa de \u00eenvingatori\u201c, motivul pentru care Istvan Thurzo (Daniel Br\u00fchl) o spune si o repeta e pentru a \u00eentretine ambiguitatea asupra a ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentr-adevar \u2013 Erzs\u00e9bet B\u00e1thory nu se numara printre acei \u00eenvingatori, drept urmare adevarul nu s-a putut afla atunci si cu at\u00e2t mai putin poate fi el aflat acum. \u00cen acelasi timp, acesta e si un mod de a contrazice aproape \u00eentreaga derulare a evenimentelor. Toate c\u00e2te le-am vazut, aflam la final, se prea poate sa nu se fi \u00eent\u00e2mplat, ceea ce poate confuza, dupa cum la fel de bine poate frustra. E un truc a carui eficienta, data de faptul ca faciliteaza dezvoltari ale intrigii altfel imposibile, se poate \u00eentoarce \u00eempotriva siesi.
\n\u201eTimpul ne va \u00eengropa pe toti\u201c (dar \u00eenca nu a \u00eengropat postmodernismul)<\/strong>
\nPovestea pe care o vedem, continua Thurzo, nu e o relatare a modului cum istoria consemneaza faptele lui B\u00e1thory, ci o descriere personala care \u00eei apartine (\u201eNu asa cum e amintita \u00een istorie, ci asa cum mi-o amintesc eu\u201c). E un exercitiu \u00een egala masura imposibil. Idila lui Thurzo cu B\u00e1thory se prea poate sa nu fi avut loc niciodata. Chiar daca aceasta va fi avut loc, ar fi imposibil acum sa stim ce g\u00e2ndea Thurzo atunci. Tinerii de vita nobila nu obisnuiau sa tina jurnale \u00een Evul Mediu; daca ar fi facut-o, nu le-ar fi umplut cu consideratii despre marile sentimente. \u00cen sf\u00e2rsit, la fel cum contesa nu are cum sa stie, atunci c\u00e2nd \u00eesi asteapta sf\u00e2rsitul, \u00eentemnitata \u00een propriul ei castel, ca \u201ea devenit un mit\u201c (de altfel, nici nu devenise un mit atunci, avea sa devina unul mult mai t\u00e2rziu), nici Thurzo nu are cum vorbi despre \u201emodul cum \u00eesi aminteste istoria\u201c despre Erzs\u00e9bet B\u00e1thory pentru ca pur si simplu acea istorie nu apucase \u00eenca sa se scrie.
\nE un du-te vino temporal cu care Delpy se joaca, poate si pentru a face evident faptul ca istoria si filmul sau sunt la fel de \u00eendepartate precum bogatul din pilda biblica de portile Raiului. \u00cen ceea ce poate fi o concesie facuta publicului contemporan, contesa B\u00e1thory e departe de a fi prototipul femeii (fie ea si de vita nobila) din Evul Mediu. \u00cen multe privinte, ea nu numai ca e \u00eenaintea timpului ei, ci credintele ei sunt perfect sincronizate cu cele ale timpului \u00een care traim noi acum. Nu se lasa sedusa, ci \u00eel seduce ea pe Thurzo, sarut\u00e2ndu-l \u00een vazul lumii \u00een mijlocul unui bal. Are o relatie homosexuala (cu slujnica Darvulia, interpretata de Anamaria Marinca), dar si una sadomasochista. \u00cel repede si \u00eel ridiculizeaza pe ditamai episcopul, ba chiar, \u00eentemnitata, descopera ateismul si gaseste si explicatii istorice ale aparitiei tuturor religiilor, nu doar a celei crestine. Gesturile si g\u00e2ndurile ei sunt adesea anacronice pentru ca \u201eThe Countess\u201c nu e nici biografic, nici de epoca, \u00een consecinta nu ar trebui tratat ca atare. E o meditatie despre trecerea timpului si un studiu despre efectele devastatoare pe care fie si o jumatate de gest le poate avea atunci c\u00e2nd doi oameni se iubesc.
\nVazut ca drama istorica, filmul e un talmes-balmes. Ca eseu, e cel mai bun cadou pe care Delpy regizoarea i l-a facut lui Delpy actrita si l-am primit noi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Daca al treilea film regizat de Julie Delpy \u00eei va contraria pe multi, aceasta se va \u00eent\u00e2mpla si datorita unei ipoteze din start gresite pe care filmul \u00eensusi o face posibila si o \u00eentretine. \u00cenca din primele imagini, aflam despre \u201eThe Countess\u201c ca \u201ese bazeaza pe viata lui Erzs\u00e9bet B\u00e1thory\u201c. Acest \u201ese bazeaza\u201c e suficient… Cite\u0219te mai mult »Decojind Evul Mediu: \u201eThe Countess\u201c de Julie Delpy<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[3672,3670,150,83,3671],"class_list":["post-4864","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-the-countess","tag-anamaria-marinca","tag-cinema","tag-film","tag-julie-delpy"],"views":2250,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4864","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4864"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4864\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4864"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4864"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}