{"id":4787,"date":"2010-10-07T12:39:57","date_gmt":"2010-10-07T10:39:57","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=4787"},"modified":"2010-10-07T12:42:36","modified_gmt":"2010-10-07T10:42:36","slug":"%e2%80%9ethe-new-york-times%e2%80%9c-invatatul-mecanic-%e2%80%93-cat-de-demodat-e","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9ethe-new-york-times%e2%80%9c-invatatul-mecanic-%e2%80%93-cat-de-demodat-e\/","title":{"rendered":"\u201eThe New York Times\u201c: \u00cenvatatul mecanic \u2013 c\u00e2t de demodat e?"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Expresia \u201e\u00eenvatare mecanica\u201c a ajuns sa defineasca pedagogia proasta, scrie Virginia Heffernan \u00een \u201eThe New York Times\u201c. \u201eProfesorii buni nu mitraliaza cu \u00eentrebari-grila si nu \u00eei catehizeaza pe copii cu fapte brute. Ei nu-i \u00eensurubeaza pe elevi la calculatoare pentru ca acestia sa \u00eenvete, mecanic, ortografia sau aritmetica. \u00cenvatarea mecanica pare lipsita de imaginatie si antisociala. Ar putea sa fie chiar daunatoare\u201c. <\/strong><\/em><\/p>\n<p>\u00cenvatarea mecanica, arata Virginia Heffernan, se asociaza automat cu imaginea unor sali de clasa din secolul al XIX-lea, \u00een care copiii \u00eensira, scand\u00e2nd, capitalele statelor americane, sub amenintarea unor nuiele de nuc. \u201eDar \u00een timp ce \u00eenvatatul mecanic nu arata deloc dragut \u2013 studentii care fac astfel de exercitii nu construiesc globuri de sticla cu plante vii sau peruci de epoca pentru a pune \u00een scena Conventia Constitutionala a SUA \u2013 ar putea acesta sa fie folositoare unor elevi care ar \u00eenvata niste lucruri\u201c? Heffernan \u00eel citeaza pe E. D. Hirsch Jr., unul dintre promotorii reformei americane \u00een educatie, care, departe de a respinge \u00eenvatarea mecanica, e de parere ca acest tip de exercitiu are un rol esential. Rolul sau ar fi acela de a \u201etransforma operatiunile \u00eentr-o a doua natura, care \u00eeti permite sa te concentrezi asupra elementelor structurale ale problemei\u201c.<\/p>\n<p>Daniel Willingham, profesor de psihologie la University of Virginia, e de parere ca \u00eenvatarea mecanica e si o metoda de a masura ceea ce ti-a ramas \u00een minte. \u201eA te testa e un lucru foarte bun. Poate conduce la o \u00eenvatare mai buna dec\u00e2t studiul \u2013 i.e. citirea pasajelor din nou si din nou, uneori cu un marker \u00een m\u00e2na\u201c. Profesorul citat de Virginia Heffernan e de parere ca \u201enu poti sa fii competent \u00een anumite munci academice fara ca anumite cunostinte sa fie automate \u2013 prin automat \u00eenteleg\u00e2nd ca nu trebuie sa te g\u00e2ndesti la acel lucru, ci s\u00e3 stii pur si simplu ce sa faci cu acel lucru\u201c. Pentru cunostinte automate, asa cum e tabla \u00eenmultirii, \u201eai nevoie de ceva precum \u00eenvatarea mecanica\u201c. Desigur, nu ar strica daca un astfel de proces ar putea deveni ceva mai putin plicticos pentru elev.<\/p>\n<p>\u201eIata ceva ce am descoperit, care face \u00eenvatarea mecanica sa nu fie plicticoasa, scrie Virginia Heffernan: aplicatii vesele si colorate. Aplicatiile dedicate unor subiecte specifice au \u00eentotdeauna raspunsul corect pe teava. Ele stiu, \u00een mod consecvent, lucruri care ar putea scapa educatorilor umani, mai predispusi la greseli, precum masele atomice, ordinea nervilor cranieni si geografia Africii. Si pot face aproape orice exercitiu sa para un joc pe calculator\u201c.<\/p>\n<p>Si, la un anumit nivel, stim deja foarte bine acest lucru. \u201eDe fapt, \u00een timp ce se arata reticenti fata de aplicarea \u00eenvatarii mecanice \u00een scoala, adultii care \u00eencearca, ei \u00eensisi, sa \u00eenvete ceva nou \u2013 de la limbi straine la examenul de barou \u2013 apeleaza tot mai des la aplicatii care dau viata unor exercitii de alegere multipla sau de naratiune cu cartonase (recent, exercitiile de memorare au abordat si concepte precum masina de poker si jocurile de b\u00e2lci). Memorarea on-line stimuleaza gasirea unor raspunsuri corecte prin \u201edaruri\u201c vizuale si acustice haioase \u2013 stele si baloane sau sunetul unor trompete heraldice \u2013 care asigura suficienta magie pe ecran pentru a surprinde si angaja mintea si memoria\u201c, arata Virginia Heffernan.<\/p>\n<p>Pe unele site-uri, precum Spinnerpedia ABC HD, veti putea gasi jocuri cu ajutorul carora veti \u00eenvata alfabetul rusesc, \u00een jumatate de ora. VerseByHeart va va ajuta sa memorati rapid orice poem, iar prin aplicatii Android si Apple veti putea studia pentru examenele SAT, GMAT, MCAT, LSAT, pentru permisul auto sau de motocicleta. Iar pentru a monitoriza misiunile spatiale sau pentru a plonja \u00een lumea subatomica, Virginia Heffernan va recomanda aplicatii stiintifice on-line, precum NASA, SkyORB si Particle Zoo.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Expresia \u201e\u00eenvatare mecanica\u201c a ajuns sa defineasca pedagogia proasta, scrie Virginia Heffernan \u00een \u201eThe New York Times\u201c. \u201eProfesorii buni nu mitraliaza cu \u00eentrebari-grila si nu \u00eei catehizeaza pe copii cu fapte brute. Ei nu-i \u00eensurubeaza pe elevi la calculatoare pentru ca acestia sa \u00eenvete, mecanic, ortografia sau aritmetica. \u00cenvatarea mecanica pare lipsita de imaginatie si&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9ethe-new-york-times%e2%80%9c-invatatul-mecanic-%e2%80%93-cat-de-demodat-e\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eThe New York Times\u201c: \u00cenvatatul mecanic \u2013 c\u00e2t de demodat e?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[1970,3623,3626,3625,3624],"class_list":["post-4787","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-the-new-york-times","tag-invatare-mecanica","tag-psihologie","tag-reforma-educatie","tag-virginia-heffernan"],"views":2230,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4787","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4787"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4787\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4787"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4787"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4787"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}