{"id":4715,"date":"2010-10-07T11:22:13","date_gmt":"2010-10-07T09:22:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=4715"},"modified":"2010-10-07T11:32:52","modified_gmt":"2010-10-07T09:32:52","slug":"%e2%80%9eeu-muncesc-tu-muncesti-elea-munceste-noi-muncim-voi-munciti-ei-profita%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9eeu-muncesc-tu-muncesti-elea-munceste-noi-muncim-voi-munciti-ei-profita%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"\u201eEu muncesc, tu muncesti, el\/ea munceste,  noi muncim, voi munciti, ei profita\u201c"},"content":{"rendered":"<p><em><strong> <\/strong><\/em><\/p>\n<p><em><strong>Noul cod al muncii va fi mai dur cu angajatii, anunta ziarele pe un ton vag dezaprobator. Forta de munca trebuie \u201eeducata si responsabilizata\u201c, dresata, fortata la obedienta definitiva si contractuala printr-o negociere individuala a relatiei dintre angajat si angajator, adica prin abandonarea premisei fundamentale a contractului colectiv de munca, si anume ca pentru \u00eendeplinirea sarcinii X la un nivel calitativ mediu Y sunt necesare o \u00eenzestrare medie si o durata medie calculabila. Un regres istoric evident: ceea ce capitalismul ajunsese \u00eentr-un t\u00e2rziu sa recunoasca \u2013 faptul ca munca este sociala, iar muncitorul parte a unui proces social al muncii (de unde si contractul colectiv) \u2013 pare astazi uitat, poate si pierdut.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Altfel spus, De la fiecare dupa posibilitati \u2013 o rasturnare perversa a sensului dictonului marxian, careia \u00eei conserva, deci, numai prima jum\u00e3tate \u2013, nu si fiecaruia dupa nevoi. De la fiecare dupa posibilitati \u00eenseamna acum: da tot ce poti, sunt destui care \u00eeti vor locul.<br \/>\nPractic, nu ram\u00e2n prea multe alternative, slava Domnului. \u00cen sf\u00e2rsit, situatia de fapt obliga la mobilizare. Ori angajatii din sectorul public si din cel privat, oameni care nu aveau si nici nu voiau sa aiba p\u00e2na acum nimic de-a face unii cu altii, se asociaza si se organizeaza pentru o rezistenta comuna \u00eempotriva santajului cu munca \u2013 asa cum \u00eencep sa o faca deja clientii nemultumiti ai bancilor \u2013, ori vor fi nevoiti, \u00een scurt timp, sa concureze \u00eentre ei pentru tot mai putine slujbe, asupra carora nu vor mai putea exercita nici o forma de control exterior, pun\u00e2ndu-si la bataie doar anduranta la cea mai cr\u00e2ncena exploatare. (Fiindca despre controlarea continutului si semnificatiei propriei munci nici nu mai poate fi vorba \u00eenca de la \u00eenceputurile capitalismului, dar cu asta deja ne-am obisnuit.)<\/p>\n<p>\u00cen folosul cui? \u00cen folosul acelora care au nevoie de tot mai putina forta de munca,\u00a0 acelora carora productivitatea cresc\u00e2nda a muncii angajatilor le permite sa \u201eelibereze\u201c, sa se lipseasca de un numar tot mai mare de angajati, deci \u00een folosul acelora de care indivizii, \u00een unica lor calitate esentiala de forta de munca, depind tot mai mult pentru a supravietui. \u00cen folosul patronilor.<br \/>\nMi s-ar putea aminti ca ceea ce e util pentru patroni e util pentru societate; dar cei care mai au \u00eenca naivitatea sa aprobe \u00eenasprirea conditiilor de angajare de dragul unei necesitati sociale implicite ar trebui mai cur\u00e2nd sa se \u00eentrebe daca avem, cu adevarat, nevoie de toate activitatile etichetate actualmente drept munca si remunerate printr-un salariu. Asa cum n-ar fi rau ca cei care militeaza, exact pe dos, pentru crearea cu orice pret a mai multor locuri de munca pentru ca mai multi oameni sa aiba acces la resursele conditionate de angajari sa se \u00eentrebe si ei daca nu cumva filantropia sociala e condamnata la un faliment real c\u00e2ta vreme nu iesim din logica productiei capitaliste. Daca nu ar fi, asadar, mai rational ca, dimpotriva, \u00een loc sa multiplicam sectoarele de activitate birocratica, de marketing, publicitate, media etc., carora le corespund doar niste pseudonevoi sociale si care nu mai cer, dealtfel, dec\u00e2t cunostinte si competente fictive, iar asta doar pentru a nu lasa rata somajului sa creasca si pentru a asigura, pe de alta parte, noi c\u00e2mpuri destinate circulatiei si sporirii capitalului, sa nu mai muncim deloc. Sau aproape deloc. Oricum, putin de tot. At\u00e2t c\u00e2t e nevoie. Iar \u00eempartirea resurselor de trai sa nu mai fie conditionata de munca salariata.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><strong><em>Text preluat de pe platforma protokoll.ro<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Noul cod al muncii va fi mai dur cu angajatii, anunta ziarele pe un ton vag dezaprobator. Forta de munca trebuie \u201eeducata si responsabilizata\u201c, dresata, fortata la obedienta definitiva si contractuala printr-o negociere individuala a relatiei dintre angajat si angajator, adica prin abandonarea premisei fundamentale a contractului colectiv de munca, si anume ca pentru \u00eendeplinirea&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9eeu-muncesc-tu-muncesti-elea-munceste-noi-muncim-voi-munciti-ei-profita%e2%80%9c\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eEu muncesc, tu muncesti, el\/ea munceste,  noi muncim, voi munciti, ei profita\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[3567,3569,3371,3568,3570,2258],"class_list":["post-4715","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-angajati","tag-angajator","tag-codul-muncii","tag-contract-de-munca","tag-munca","tag-muncitori"],"views":2042,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4715","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4715"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4715\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4715"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4715"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4715"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}