Austerele sali ale fostei centrale electrice Bankside, de pe malul st\u00e2ng al Tamisei, care adapostesc, de un deceniu, Muzeul de arta moderna internationala Tate Modern1, gazduiesc o expozitie menita sa atraga un public suplimentar si, evident, venituri suplimentare2 . \u201eExpus. Voyerism, supraveghere si aparatul de fotografiat\u201c3\u00a0 a fost deschisa la 28 mai si a promis sa fie principalul eveniment muzeal londonez al verii4. Autorii expozitiei, curatoarea americana Sandra S. Phillips (de la SFMOMA, dupa cum este cunoscut muzeul californian) si curatorul britanic Simon Baker, s-au concentrat pe virtutile \u201einvestigatoare\u201c ale aparatului de fotografiat, folosit, \u00eenca de la inventarea sa, pentru a spiona partea secreta a vietii celorlalti. Artistii au fost, la r\u00e2ndul lor, interesati de capacitatea invaziva a aparatului. Dupa cum spune Phillips, \u00een deschiderea expozitiei, aparatul de fotografiat a facut ca unele predilectii ale fiintei umane sa fie mai usor de satisfacut. Curiozitatea nativa, caracteristica speciei noastra (si, probabil, \u00eentregului regn animal), pare sa fie augmentata de tentatia fructului interzis. Evolutia omului poate fi judecata si din perspectiva luptei permanente a fiecarui individ de a-si proteja spatiul privat, lupta dusa, \u00een unele cazuri, \u00eempotriva curiozitatii, uneori, maladive a altora, de a trece dincolo de granita acceptata cutumiar, sau, chiar, legal. Expozitia investigheaza rolul fotografiei \u00een privirea voyerista asupra celor din jur, fie ca este vorba despre anonimi sau despre celebritati, de acum mai bine de un secol sau din realitatea imediata. Vazut ca un agent al democratizarii societatii, aparatul de fotografiat a fost, totodata, \u00eensusit drept un obiect indispensabil din arsenalul oricarui spion, fie el militar sau civil, fie amator sau profesionist. \u201eDemocratizarea\u201c despre care vorbeam este legata, pe de o parte, de distributia \u00een masa a fotografiei si de scaderea continua a pretului de v\u00e2nzare al aparatelor de fotografiat, \u00een conditiile unei permanente \u00eembunatatiri a performantelor lor, si, pe de alta parte, de absenta necesitatii unei pregatiri serioase pentru realizarea fotografiilor, a instantaneelor, mai ales. Practic, asa dupa cum observa George Eastman, atunci c\u00e2nd a produs primul aparat Kodak, orice persoana cu putin interes si bun-simt poate sa faca fotografii. Tocmai acest lucru a dus la proliferarea \u00eencalcarilor vietii private, astfel \u00eenc\u00e2t, deja, \u00een 1908, un tribunal new york-ez a dat prima sentinta \u00eentr-un caz legat de utilizarea unui aparat de fotografiat, ca instrument de patrundere \u00een sfera privata a unei persoane.
\nDesigur, expozitia este interesata, \u00een buna masura, si de fotografia utilizata ca mijloc de expresie artistica, desi, poate, unii vizitatori mai conformisti ar putea reprosa lipsa unor presupuse calitati artistice intrinseci pentru unele opere. \u00cen realitate, multi dintre artistii contemporani sunt atrasi, adeseori, tocmai de latura aparent nespectaculoasa a imaginii, de rolul ei de vehicul al informatiei.
\nNu toate imaginile expuse apartin unor maestri ai fotografiei, desi nu lipsesc din expozitie, de la neglijatii (azi) Jacob August Riis sau Paul Strand, p\u00e2na la celebrii Man Ray, Brassa\u00ef (pe numele sau real, Gyula Hal\u00e1sz), Henri Cartier\u2013Bresson, Helmut Newton, Andy Warhol si Robert Mapplethorpe5. Evident, nu putea sa lipseasca dintr-o asemenea expozitie macar unul dintre faimoasele instantanee realizate de Abraham Zapruder, \u00een momentul asasinarii lui John F. Kennedy. Sunt, desigur, expuse si destule imagini ale unor autori care au ramas anonimi, chiar daca ele, imaginile, au ajuns sa marcheze o epoca6.
\nExpozitia investigheaza, tematic, diversele zone de interes ale fotografilor, fie ei jurnalisti sau artisti: fotograful nevazut, voyerism si dorinta, celebritate si zg\u00e2ire, marturia violentei si supravegherea sunt sectiunile alese de curatori pentru a ilustra tema generala. Cele 200 de imagini alese au fost selectate dintre multe alte zeci de mii de fotograme, iar reprezentativitatea lor este, \u00eentr-adevar, impresionanta pentru ceea ce \u00eenseamna, concis spus, fotografii realizate fara acordul celor fotografiati (desigur, unele imagini, precum cele de Mapplethorpe sau Nobuyoshi Araki, din sfera pornografiei artistice, fac exceptie de la aceasta regula dar constituie, pe de alta parte, obiectul privirii curioase, indiscrete, a vizitatorilor expozitiei \u00eensisi). Cele 14 sali pe care se \u00eentinde expozitia, impecabil pusa \u00een pagina, reprezinta un alt fel de istorie a fotografiei, privita, uneori, cronologic, dar, \u00een primul r\u00e2nd, analogic. Probabil ca imaginile care st\u00e2rnesc cel mai mare interes vizitatorilor contemporani, privitori nu tocmai inocenti ai unei realitati, adeseori de nedescris (executarea unui tradator francez, \u00een 1944, sau corpul ciop\u00e2rtit al unei tinere cambodgiene, \u00een 1990), sunt si cele mai cunoscute, cum sunt cele fie din sfera pornografiei (dupa cum spune Phillips, imediat dupa ce a aparut fotografia, a aparut si fotografia pornografica) sau a vietii starurilor (ca, de exemplu, Elisabeth Taylor si Richard Burton fotografiati, \u00een 1962, de Marcello Gepetti, un paparazzo care si-a c\u00e2stigat celebritatea cu acele instantanee), fie din zona militara si de spionaj (ca, de exemplu, imaginile cu spioni sovietici surprinsi de fotografii serviciilor americane de contraspionaj).
\nExpozitia este \u00eensotita de un catalog generos garnisit cu texte ale curatorilor principali, dar si ale colaboratorilor lor (Philip Brookman, Carol Squiers, Richard B. Woodward si Marta Gili), iar magazinele muzeului au fost special aprovizionate cu volume legate de arta fotografica si de istoria fotografiei. \u00cen plus, sunt organizate simpozioane, tururi ghidate, discutii cu autorii expozitiei si proiectii de filme: un adevarat regal, pentru orice vizitator!<\/p>\n
Note
\n1. \u00cen decembrie 1992, a fost facuta publica initiativa separarii galeriei de arta moderna si contemporana internationala de cea britanica, a celebrului muzeu care, din 1932, poarta numele \u00eentemeietorului sau, Henry Tate. Dupa concursul de arhitectura derulat \u00een 1994, firma elvetiana Herzog & De Meuron a primit dreptul de a amenaja cladirea centralei electrice construite \u00een 1947 si \u00eenchise \u00een 1982. Muzeul a fost deschis \u00eentr-un timp record, \u00een mai 2000, si, de atunci, a devenit unul dintre cele mai vizitate muzee britanice.
\n2. Daca expozitia permanenta se viziteaza gratuit, la cele temporare se percepe o taxa (\u00een acest caz, de 10 lire). Oricum, chiar daca bugetul muzeului este asigurat \u00een cea mai mare parte de Ministerul Culturii, Media si Sportului si de sponsorii generosi ai institutiei, las\u00e2nd la o parte alte venituri suplimentare (provenite, de exemplu, din v\u00e2nzarile de la magazinele si restaurantele muzeului), nici biletele v\u00e2ndute la expozitiile temporare nu reprezinta o sursa de neglijat. Asigurarea unei oferte culturale variate, \u00een functie de buzunarul fiecaruia (partea esentiala si de departe cea mai valoroasa a colectiei muzeale este accesibila gratuit, prin efortul statului, dar orice serviciu cultural dorit suplimentar se plateste) reprezinta, probabil, o solutie inteligenta (si, ma grabesc sa adaug, a unui stat responsabil fata de cetatenii sai) la dilema discutata \u00een urma cu mai multe saptam\u00e2ni, \u00een paginile acestei reviste: accesul la muzee ar trebui facut gratuit sau cu plata?
\n3 . Traducerea titlului expozitiei nu este, poate, cea mai fericita. \u00cen original, expozitia se numeste Exposed. Voyerism, Surveillance and the Camera.
\n4. Expozisia va fi \u00eenchisa la 3 octombrie, dar va fi itinerata \u00een SUA, la Muzeul de Arta Moderna San Francisco (30 octombrie 2010 \u2013 17 aprilie 2011) si la Centrul de Arta Walker din Minneapolis (21 mai \u2013 11 septembrie 2011).
\n5. As fi fost tentat sa o includ si pe Yoko Ono pe aceasta lista, dar nu mi se pare ca simpla sa celebritate este suficienta pentru a-i dovedi calitati artistice egale cu ale celorlalti autori mentionati, \u00een pofida laudelor aduse de critici de circumstanta.
\n6. Unele dintre acestea sunt realizate de fotografi ai agentiilor de presa United Press International si Associated Press sau de serviciile armatei americane.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Austerele sali ale fostei centrale electrice Bankside, de pe malul st\u00e2ng al Tamisei, care adapostesc, de un deceniu, Muzeul de arta moderna internationala Tate Modern1, gazduiesc o expozitie menita sa atraga un public suplimentar si, evident, venituri suplimentare2 . \u201eExpus. Voyerism, supraveghere si aparatul de fotografiat\u201c3\u00a0 a fost deschisa la 28 mai si a promis… Cite\u0219te mai mult »Tentatii la Muzeul TATE<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[2864,3555],"class_list":["post-4650","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-expozitie-de-fotografie","tag-muzeul-tate-modern"],"views":2159,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4650","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4650"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4650\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4650"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4650"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4650"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}