Pe 26 mai, s\u00e2mbata, este inaugurata cu fast \u00een aula Ateneului Universitatea Libera Democratica, \u201euniversitate fara diploma si cu studenti benevoli\u201c1 nou \u00eenfiintata pentru luminarea maselor tinute p\u00e2na atunci \u00een \u00eentuneric. Vorbesc \u00een deschidere profesorii Alexandru Rosetti si S. Stoilov, precum si, ca reprezentant al studentilor, Dan Savel. Andrei Otetea deschide cursurile cu o prelegere despre \u201e\u00centemeierea Principatelor Rom\u00e2ne\u201c.
\nPresa acopera entuziast acest \u201eimportant eveniment, care marcheaza \u00eenceputul unei vieti culturale democratice \u00een Rom\u00e2nia eliberata\u201c2 . Reportajele descriu o mare afluenta si o larga reprezentativitate \u2013 inclusiv din punctul de vedere al v\u00e2rstei: \u201eAgit\u00e2nd cartile de student, aceste noui legitimatii ale unei studentii libere careia nu i se mai refuza \u00eenvatatura buna, grupuri de tineri si batr\u00e2ni se \u00eenghesuiesc scolareste pentru a apuca locurile din fata. Trei domnisoare \u00een rochii subtiri si \u00eenflorate, cu caetele ne\u00eencepute, cumparate recent, sub brat, vocifereaza primavaratec. Un student cu parul alb, cu baston si ochelari se strecoara greu prin r\u00e2ndurile dese ale tineretului, privind cu seriozitate si melancolie exuberanta juvenila si nerabdarea proaspetilor scolari.\u201c3
\nZilele urmatoare ziarele vor anunta orarul ULD. \u201eVictoria\u201c din 30 mai (tiparita \u00eensa si difuzata, asa cum se obisnuia \u00een interbelic si se pastreaza o vreme \u00een postbelic, cu o zi \u00eenainte de data afisata \u2013 adica pe 29 mai) anunta \u201eCursurile de azi 29 Mai 1954. 6-7 Literatura. Prof. Mihail Sebastian: Balzac si problemele sociale ale timpului sau. 7-8 Economie Politica. Ing. H. Silber: Cicluri si crize economice. 8-9 Filosofie. Prof. Barbu Zevedei: Idealism si Materialism. Cursurile se tin \u00een Amfiteatrul Facultatii de Farmacie, Et. III\u201c.
\nPe 29 mai, marti, Sebastian \u00eesi \u00eencepe ziua la teatrul Comedia, unde, \u201ecu timiditatea sa caracteristica\u201c, \u00eei cere regizorului-director Sica Alexandrescu o invitatie de doua locuri pentru parintii sai la piesa \u201eUnul cu bani\u201c4 . Sica Alexandrescu \u00eel anunta ca \u201eSteaua fara nume\u201c va fi reprezentata \u201epe toate scenele lumii\u201c si \u00eel invita sa revina la ora 5 dupa-masa pentru a semna contractul. De asemenea, se intereseaza cum merge comedia \u2013 cu titlul provizoriu \u201eCasa cu doua fete\u201c \u2013 pe care Sebastian o promisese teatrului, dar din care nu apucase dec\u00e2t sa schiteze scenariul. Totusi, cu optimismul sau de at\u00e2tea ori nerealist, Sebastian \u00eenainteaza termenul 15 iulie5 .
\n\u201ePe la douasprezece\u201c, Sebastian se \u00eent\u00e2lneste din \u00eent\u00e2mplare, pe strada Regala (actuala C\u00e2mpineanu), cu Margareta Sterian6 , o veche prietena7 , care \u00eel felicita pentru conferinta tinuta de cur\u00e2nd la Sala Dalles pe o tema Balzac. Este \u00eembracat \u201e\u00eentr-un costum de vara verde-deschis si purt\u00e2nd \u00een m\u00e2na o servieta mare, neagra\u201c8 , plina cu acte avocatesti pe care urma sa le rezolve \u00een cursul zilei.
\nDupa ce ia masa cu parintii, \u00een casa din Antim no. 45, Sebastian pleaca \u00een jurul orelor 14.00. Conform lui Mircea Septilici, prietenul si vecinul sau, \u201e\u00een fiecare zi, c\u00e2nd pleca de acasa, Mihail Sebastian avea un fel de itinerariu precis, de la care nu se abatea \u00een ruptul capului. Anume, parcurgea strada Antim, trecea pe la Scoala Poenarescu si ajungea \u00een Calea Victoriei, pe la Podul Senatului.\u201c9\u00a0 De data aceasta, dintr-un motiv necunoscut, Sebastian alege alt traseu dec\u00e2t acela care l-ar fi dus la Universitate, unde urma sa vorbeasca despre Balzac. Probabil \u201emai avea de facut o cursa\u201c, cum va spune ulterior Camil Petrescu10 .
\nLa orele 15, Sebastian este accidentat mortal de un camion pe Bulevardul Regina Maria \u00een timp ce traverseaza pe la statia de tramvai de la biserica Sf. Nicolae.<\/p>\n
\u201e\u00cen dreptul bisericii Sf. Ilie (sic), a traversat strada. La mijlocul ei, el a fost \u00eensa surprins de o autoduba, ce se apropia cu o viteza fantastica. \u00cen ultimul moment, sper\u00e2nd ca totusi bolidul amenintator \u00eel va ocoli, Mihail Sebastian s-a oprit, \u00eenfrunt\u00e2nd cu privirea pericolul. Sofeurul, care a observat abia \u00een ultimul moment primejdia, a \u00eencercat sa stopeze, \u00eensa fr\u00e2nele n-au raspuns la comanda.
\nMasina a lovit lateral pe Mihail Sebastian, proiect\u00e2ndu-l pe caldar\u00e2m.
\nMasina purta nr. 19 308 si era condusa de proprietarul ei, Ion Zapodeanu.
\nImediat, trecatorii i-au sarit \u00een ajutor si cu o alta masina a fost transportat la dispensarul dr. G\u00e2dei. S-a constatat fractura bazei craniului si, cu toate \u00eengrijirile ce i s-au dat, Mihail Sebastian a murit peste c\u00e2teva minute, la orele 3.15.\u201c11<\/p><\/blockquote>\n\u00cen buzunar avea textul dactilografiat al conferintei ce urma s-o tina.12
\nDatele asupra accidentului vor fi completate convergent sau divergent. Geo Dumitrescu se va referi la \u201ecamionagiul acela beat\u201c13 , \u00een timp ce Camil Petrescu14\u00a0 vorbeste de o masina \u201e\u00een plina viteza\u201c si \u201ecu fr\u00e2nele subrede\u201c care \u00eel t\u00e2raste \u201ezeci si zeci de metri\u201c. Sunt variabile care pot depinde si de imaginatia celui care le semneaza; asa cum pasajul din reportajul lui George Mihalache cu \u201eMihail Sebastian s-a oprit, \u00eenfrunt\u00e2nd cu privirea pericolul\u201c poate fi si o adaptare melodramatic-senzationalista la natura tabloidala a revistei \u201eCortina\u201c.
\nCert este ca accidentul ram\u00e2ne unul absurd si evitabil. Cu cuvintele lui F. Aderca,<\/p>\n\u201eautocamionul nu era o naluca si nici nu \u00eenainta cu viteza luminii, ca Mihail Sebastian sa nu se fi putut feri. N-a fost prins \u00eentre doua camioane, sau \u00eentre un camion navalit pe trotuar si zidul unei case.
\nDe ce a stat locului?\u201c15<\/p><\/blockquote>\nScurt excurs \u00een teoria conspiratiei: un accident regizat?<\/span><\/h2>\n
Tocmai acest caracter absurd si ilogic al accidentului este usa pe care si-a facut loc teoria conspiratiei, conform careia Sebastian a fost asasinat \u2013 \u00een mai toate variantele scenariului, de catre \u201erusi\u201c. Dat fiind regimul instalat dupa razboi, astfel de teorii au putut avea p\u00e2na \u00een 1989 o existenta strict orala. Dupa Revolutie, \u00eensa, au \u00eenceput sa patrunda , mai mult sau mai putin voalat, \u00een istoria literara.
\nMa rezum aici la exemplul lui Cornel Ungureanu, care, raspunz\u00e2nd la o ancheta, afirma:<\/p>\n\u201eSebastian a fost asasinat. Anecdota cu accidentul mi se pare hazlie. Unde-i dosarul lui Zapodeanu? Stie cineva de el? Dl. Z. Ornea l-a cautat fara sa-i dea de urme. Pe urma l-am cautat si eu si alti prieteni ai mei (experti ai cercetarii, nu amatori). Cu un pic de rabdare vom descoperi si ce-i cu autoduba lui Zapodeanu si cine tragea sforile si facea selectiile \u00een acel mai al \u00abaccidentului\u00bb.\u201c16<\/p><\/blockquote>\n
Un astfel de mod de a pune problema, dincolo de latura sa senzationalista, are totusi legaturi mult prea firave cu realitatea.
\n\u00cen primul r\u00e2nd, ignora contextul. Sebastian nu se afla nici pe departe \u00een relatii de adversitate cu noul regim. Functiona chiar \u00een Guvern, fiind consilier de presa principal \u00een Ministerul Propagandei Nationale (Directia Presei si Informatiilor); era membru activ al ARLUS; tinea conferinte angajate (la Radio, la sala Dalles, la Uniunea Patriotilor etc.) \u00een care, conform lui F. Aderca, \u201ecreatiile de arta erau privite acum \u00een latura lor utila, propagandistica\u201c17 ; era protejantul si prietenul lui Lucretiu Patrascanu, ministrul Justitiei; daca parasise dupa c\u00e2teva zile ziarul comunist \u201eRom\u00e2nia libera\u201c o facuse mai cur\u00e2nd din antipatie umana pentru \u201eGraur si banda\u201c si din dezgust pentru viata curenta de gazetar dec\u00e2t din ratiuni ideologice (dovada ca ulterior refuza si angajarea la \u201eJurnalul de dimineata\u201c al lui Braniste sau la \u201eRevista Fundatiilor Regale\u201c, mult mai neutre ideologic dec\u00e2t \u201eRom\u00e2nia libera\u201c).
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, pentru momentul 1945 Sebastian ar fi singurul \u201ecivil\u201c lichidat de institutiile mai mult sau mai putin oculte ale noului regim (zic \u201enou regim\u201c desi lucrurile sunt \u00eenca foarte amestecate politic). Lichidarile sunt deocamdata exceptionale si rezervate unor membri ai restr\u00e2nsei elite a Partidului Comunist (cazul Foris), si chiar si acolo procesul, justificat \u00eenainte de orice de lupte interne pentru putere, este destul de laborios. Pentru indezirabili si eretici functionau foarte eficient procedeele numite epuratie sau proces public. Chiar \u00een zilele \u00een care moare Sebastian \u00eencepe marele proces al ziaristilor colaborationisti (Pamfil Seicaru, Ilie Radulescu etc.). Daca ar fi fost inconform \u00een vreun fel cu dorinetele oficiale ale sistemului (ceea ce, repet, nu era cazul), Sebastian putea fi \u201e\u00eencadrat\u201c oric\u00e2nd printre epurati, data fiind vulnerabilitatea ramasa din vremea colaborarii cu Nae Ionescu si \u201eCuv\u00e2ntul\u201c.<\/p>\n\u00cen al treilea r\u00e2nd, e improbabil ca \u00een cazul unui asasinat politic instrumentul crimei ar fi fost un automobil. Motivul este simplu: un astfel de asasinat este dificil de programat. Daca Sebastian nu ar fi schimbat ruta zilnica sau daca ar fi facut un pas \u00een plus, accidentul nu ar fi avut loc. De fapt, tocmai plasarea evenimentului pe alt traseu dec\u00e2t acela obisnuit al lui Sebastian e un argument puternic \u00een favoarea accidentului si \u00eempotriva asasinatului.<\/p>\n
Dupa accident<\/span><\/h2>\n
Afl\u00e2nd vestea mortii lui Sebastian, Ion Biberi tine \u00een fata publicului numeros care astepta \u00eenceperea prelegerii la Universitatea Libera Democratica un discurs care \u00eencepe cu cuvintele: \u201eMa gasesc, iubiti auditori, \u00een dureroasa situatie de a rosti necrologul lui Mihail Sebastian, \u00een loc de a avea rara bucurie intelectuala de a asculta prelegerea sa despre Balzac, care a preocupat \u00een ultimii ani inteligenta acestui om sclipitor.\u201c18\u00a0 Lui Biberi \u00eei urmeaza S. Stoilov, rectorul ULD: \u201ePropun d-lor si d-nelor sa pastram un moment de reculegere.\u201c19\u00a0 Reporterul care noteaza acestea completeaza: \u201e\u00cen momentul \u00een care (…) d. prof. S. Stoilov \u00eesi rostea ultimele cuvinte, a intrat \u00een sala de cursuri fratele defunctului, d. B. Sebastian, care, afl\u00e2nd aici tragica veste, a fost cuprins de o sf\u00e2sietoare disperare.\u201c20<\/p>\n
\u00cenmorm\u00e2ntarea<\/span><\/h2>\n
\u00cenmorm\u00e2ntarea se face repede, pe 30 mai, orele 16.3021, la cimitirul evreiesc \u201eFilantropia\u201c. Ziarele noteaza \u201eo lume imensa\u201c22. Rostesc cuv\u00e2ntari \u201ePetru Comarnescu, din partea ministerului Artelor, R. Hilard, din partea ministerului de externe, N. D. Cocea, din partea Soc. Scriitorilor Rom\u00e2ni, Ioan Massof, din partea Teatrului National,
\nN. Vladoianu, din partea Societatii autorilor dramatici, N. Carandino, din partea criticilor teatrali, Perpessicius, din partea A.R.L.U.S.-ului, Niky Atanasiu, din partea sindicatului actorilor si I. Wallenstein, din partea colegilor de profesorat\u201c \u2013 noteaza\u00a0 \u201eDrapelul\u201c23 . \u201eJurnalul de dimineata\u201c24\u00a0 \u00eel trece pe F. Aderca \u00een locul lui Petru Comarnescu drept\u00a0 reprezentant al ministerului Artelor, iar \u201eVictoria\u201c \u00eel adauga pe S. Stoilov, rectorul Universitatii Libere Democratice. Slujba religioasa este oficiata de \u201eprim cantorul Ruwinsky dela Templul israelit, \u00een acordurile profunde ale orgei\u201c25, \u00een timp ce Alexandru Safran, rabinul sef al comunitatii evreiesti, \u201ea rostit un impresionant panegiric\u201c26 , \u201erelief\u00e2nd ca Mihail Sebastian a murit pe lespedea pe care o curata cu un an \u00eenainte, c\u00e2nd intelectualul de vaza a \u00eempartasit alaturi de corelegionarii sai calvarul prigoanei\u201c27 . \u201eAsistenta a fost ad\u00e2nc sguduita de disperarea tragica a mamei scriitorului\u201c28 , care striga \u201eCopilul meu cinstit si destept!\u201c29
\n\u201eDin numeroasa si \u00eendurerata asistenta\u201c, \u201eVictoria\u201c retine \u201eurmatoarele nume: D. ministru Lucretiu Patrascanu cu d-na, George Macovescu, secretar general al ministrului propagandei, Anton Bibescu, N. D. Cocea, prof. S. Stoilov, Perpessicius, Const. Visoianu, fost ministru, Claudia Millian-Minulescu, Teodorescu-Braniste, prof. Rosetti, Aristide Blank, Camil Petrescu, Tanzi Cocea, Ticu Archip, Nic. Carandino, Ury Benador cu d-na, Andrei Serbulescu30 , Ion Calugaru, Ion Biberi, Al. Philippide, Geo Bogza, Nic. Vladoianu, Lucia Demetrius, Zoe Ricci, Cella Serghie (sic!), dr. W. Filderman, A. L. Zissu, dr. Dorian, Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, Andrei Tudor, S. Semilian, Yvonne Stahl, Scarlat Froda, dr. Brkowitz, Benary, Al. Mironescu, Boris Caragea, Zevedei Barbu, Mircea Manolescu, Camil Baltazar, N. Soreanu, V. Munte, I. Sejeanu, I. Masoff, Horia Verzeanu.\u201c31
\nO lista mai bogata publica \u201eTimpul\u201c, cuprinz\u00e2ndu-i pe \u201eMihail Ralea, ministrul artelor, C. Visoianu, fost ministru de externe,\u00a0I. Sraer, secretar general la interne,\u00a0G. Macovescu, secretar general la Propaganda, Octav Livezeanu, secretar general la arte, Vasile Stoica, secretar general la externe, Anton Bibescu, ministru plenipotentiar, Horia Bogdan, consilier la Casatie cu d-na, A. Capat\u00e2na, fost ministru, Aristide Blank, prof. Al. Rosetti, Tudor Teodorescu-Braniste, N. D. Cocea, Tudor Vianu, Camil Petrescu, Rica Georgescu, fost ministru, Stoilov, rectorul Universitatii, Serban Voinea, directorul agentiei Rador, Em. Ciomac, directorul Filarmonicei, Eugen Balan, Baron Drad de la Institutul Francez, dr. W. Filderman, presedintele U.E.R., cap. Madison si lt. Roberts de la Misiunea Britanica, N. Mateescu, Perpessicius, Al. Coller, Victor Ion Popa, P. Comarnescu, Klarman, Scarlat Froda, Nic. Vladoianu, Sica Alexandrescu, Ing. Herbert Silber, dr. Sandu Lieblich, I. Calugaru, I. Vinea, Octav Neamtu, Ury Benador, G. Dinu, A. Ranta, C. Ring, M. Strominger, A. Dumbraveanu, Ion Biberi, S. Cioculescu, d-nele Leni caler, Ela Cancicov, Silvia Dumitrescu, Dida Calimachi, Tanti Cocea, Maria Mohor, Marga Hagiescu, Cretianu, Claudia Millian, Ghiolu, d-nii R. Hillard, C. Micioru, Raul Anastasiu, G. H\u00e2rsu, I. D. Suchianu, D. Ceac\u00e2ru, Boris Mavro, At. Joja, Radu Beligan, Marcel Angelescu, V. Ronea, N. Polizu, Sergiu Dan, Ocneanu, Radu Popescu, Sarateanu, I. Zurescu, Henry Prost, C. Baltazar, S. Albu, Al. Kiritescu, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, L. Floda, Radu Boureanu, Lucian Boz, prof. Onescu, Streitman, Al. Philippide, G. Timica, M. Septilici, V. Hrisicu, Vladimir Streinu, Geo Bogza, Al. leon, Andrei Tudor, Em. Paucker, Dragos Protopopescu, dr. Berkowitz, W. Siegfried, Ion Pribeagu, ing. D. Abramovici cu dn-na, I. Peltz, O. Lemnaru, Dan Petrasincu, av. Askenazi, C. Billig, arh. I. Mahler, etc. delegatiuni de scriitori, actori, ziaristi, avocati.\u201c32<\/p>\nZiarele vor reproduce omagiul adus de Perpessicius \u00een numele A.R.L.U.S.-ului:<\/p>\n
\u201eNapraznica pierdere pe care o sufera literatura rom\u00e2neasca prin trecerea la cele eterne a lui Mihail Sebastian, \u00eendurereaza deopotriva si sectia literara a artistilor, al carei distins membru prietenul nostru era, si prin aceasta, \u00eentreaga Asociatie pentru str\u00e2ngerea legaturilor cu Uniunea Sovietica \u00een numele careia \u00eemi revine trista sarcina sa vorbesc. Depl\u00e2ngem \u00een sf\u00e2rsitul absurd si nedrept al lui Mihail Sebastian pe unul din cei mai straluciti reprezentanti ai scrisului rom\u00e2nesc contemporan, aflat \u00een pragul maturitatii, \u00een plina si luminoasa ascensiune si care prin tot ceea ce a dat \u00een roman, \u00een teatru, \u00een eseu, \u00een critica si \u00een ziaristica si-a marcat nu numai un loc de frunte, dar a si pus temelia unei cariere literare de vaste orizonturi si de ad\u00e2nci perforari. Scriitorul care \u00eentre adolescenta si tinereta debuta \u00een nuvela si roman cu acute pagini de psichologie sentimentala, devenea \u00een scurta vreme nu numai unul din cei mai lucizi interpreti ai proustianismului de la noi, dar si romancierul de temerara atitudine, pe care fram\u00e2ntarile sociale si etnice nu-l speriau. \u00cen firava noastra litertaura antirasiala si progresista, romanul \u201eDe doua mii de ani\u201c al lui Mihail Sebastian va fi cercetat \u00eentotdeauna drept documentul cel mai semnificativ al speciei reflectata \u00een inteligenta unuia din martorii cei mai credinciosi. Familiarizarea balzaciana, din ultimii ani, si asimilarea tuturor acelor izvoare epice, ar fi pus la \u00eendem\u00e2na lui Mihail Sebastian nu numai substanta unor studii critice, a caror elaborare o \u00eencepuse, dar si sugetsiile pline de \u00eendemn ale viitoarei si fecundei sale opere de romancier. Suflet pur, hranit la marile idealuri ale umanitatii, Mihail Sebasatian a consacrat apararii omului una din cele mai bogate activitati ziaristice din ultimele decenii. Atitudinea lui inflexibila din anii cei negri ai teroarei s-a vazut nu numai \u00eencununata de recunoasterea unanima, \u00een lunile din urma, dar si solicitata, sa participe, sa-si spuna cuv\u00e2ntul. si Mihail Sebastian n-a crutat nici o osteneala, n-a refuzat nici un efort pentru ca bogatia inimei sale Mihail Sebastian \u00eentelegea, zi, mai mult ca oric\u00e2nd, s-o puna \u00een sluja societatii. \u00eentre orientarile de data recenta ale societatii noastre, figureaza si Arlus-ul a carui sectie literara, m\u00e2ndra sa fi numarat pe Mihail Sebastian printre membrii ei, nu se poate \u00eempaca cu g\u00e2ndul unei at\u00e2t de nedrepte si absurde disparitii. \u00een opere de apropriere (sic!) si de str\u00e2ngerea legaturilor cu Uniunea Sovietica, pe care Arlusul o urmareste cu tenacitate, pregatirea, talentul, spiritul viu si mai ales credinta neclintita ce caracterizau pe prietenul nostru asteptau sa fie puse la contributie spre binele acestei convalescente societati rom\u00e2nesti…\u201c33<\/p><\/blockquote>\n
Reactii \u00een presa<\/span><\/h2>\n
Moartea lui Sebastian este urmata de un val de necrologuri si de articole.
\n\u201eA disparut o constiinta. Universul a devenit deodata mai sarac. Din atmosfera vietii noastre culturale s-a desprins o vibratie, o bogatie.\u201c, scrie Ion Biberi \u00een articolul \u201eMihail Sebastian\u201c, publicat \u00een \u201eVictoria\u201c pe 31 mai.
\n\u201e\u00cel socoteam cel mai mare autor dramatric rom\u00e2n\u201c, marturiseste Sica Alexandrescu, citat de \u201eCortina\u201c34 , continu\u00e2nd patetic: \u201eDraga Mihai. Te asteapta manuscrisul cu \u00abCasa cu doua fete…\u00bb . Nu uita ca la 15 iulie ai promis s-o termini… Piesa ta cea mai tragica viata, ai sf\u00e2rsit-o \u00eenainte de termen.\u201c
\n\u00cen timp ce \u201eRom\u00e2nia libera\u201c dezinformeaza sec \u201eAu ramas \u00een manuscris (…) doua teze de doctorat, una despre Shakespeare si alta despre Balzac\u201c35 , \u00een \u201eDrapelul\u201c din 31 mai scrie un I. Peltz \u00een dispozitie metafizica: \u201e\u00cen dupa amiaza asta de Mai \u00een limpezimea tariilor albastre si dincolo de ele, se pregateste, sus, marele alai: unul din \u00eenteleptii si din poetii de pe pam\u00e2nt vine surprinzator de prematur \u2013 sa tie tovarasie celor de mult dusi sa ia parte, \u00een eternitate, la festinul fara de \u00eemceput si fara de sf\u00e2rsit, al ideilor, la orgia voluptatilor metafizice.\u201c36\u00a0 Tot \u201eDrapelul\u201c publica \u00een acelasi numar, pe prima pagina, o caricatura satiriz\u00e2nd soferii indolenti.
\n\u00cen \u201eJurnalul de dimineata\u201c scriu mai \u00eent\u00e2i, \u00een numarul din 31 mai, directorul publicatiei, Tudor Teodorescu-Braniste, si A. Dumbraveanu; \u00een ziua urmatoare, pe 1 iunie, semneaza articole doi dintre prietenii de seama ai lui Sebastian. Anton Bibescu si Const. Visoianu semneaza de asemenea articole despre Mihail Sebastian.\u00a0\u201eOric\u00e2t de grele si de triste ar fi vremurile\u201c, scrie Visoianu37 , fondatorul ziarului, \u201eoric\u00e2t de mari si crude violentele pe care le-am cunoscut \u00een ultimii ani, oric\u00e2te tragedii ne-ar fi \u00eencercat sufletele noastre obosite, moartea aceasta a lui Mihail Sebastian ne rupe inima. Sunt at\u00e2t de \u00eendurerat ca pare ca am uitat toate durerile pe cari le-am cunoscut p\u00e2na acum. Mi-a murit un prieten. Un prieten, caruia nu i-am zis niciodata pe nume, dar pentru care aveam o afectiune de frate si o mare stima.\u201c Tot aici gasim si \u201eUn omagiu al ARLUS-ului pentru Mihail Sebastian\u201c: \u201ePrezent \u00een toate manifestarile artistice ale ARLUS-ului, al conferinte, teatru, sezatori literare, Mihail Sebastian si-a daruit din plin talentul, lupt\u00e2nd pentru ideia care i-a fost \u00eentotdeauna draga, pentru apropierea de Uniunea Sovietica si pentru cunoasterea marilor ei realizari.\u201c O stire din \u201eJurnalul de dimineata\u201c anunta \u201e\u00cenapoierea aparatelor de radio\u201c. Conform Ministerului de Interne, \u201eS-au dat dispozitiuni autoritatilor administrative si politienesti pentru restituirea aparatelor ce au fost depuse de cetateni de la Aprilie 1941 si p\u00e2na la data deciziunii mentionate mai sus.\u201c<\/p>\nPetru Comarnescu lanseaza \u00een \u201eTimpul\u201c din 1 iunie sintagma \u201eIronicul destin al lui Mihail Sebastian\u201c:<\/p>\n
\u201eFac\u00e2nd parte dintr-o generatie macinata de ideologii care au dus-o la pierzanie si de at\u00e2tea lupte si suferinte ce au anulat-o \u00een mare masura, el ar fi fost printre putinii s-o rascumpere, \u00een mod cov\u00e2rsitor, prin creatii temeinice. A si rascumparat-o, desigur, prin cartile lui, care ram\u00e2n, si prin demnitatea comportarii sale umane, prin amintirea luminoasa ce ne-o lasa acest om care a ocolit totdeauna entuziasmul si care \u00eenca nu voia sa fie judecat, stiind ca mai are at\u00e2tea de creat si de rostit.\u201c<\/p><\/blockquote>\n
Un grupaj consistent (o pagina \u00eentreaga de ziar) va oferi pe 13 iulie \u201eVictoria\u201c, \u201e\u00cen memoria lui Mihail Sebastian\u201c. Scriu texte scurte sau mai lungi Andrei Tudor, fost coleg de liceu (\u201eLa anul, c\u00e2nd colegii sai se vor \u00eent\u00e2lni sa serbeze, trist, 20 de ani de la terminarea liceului, la masa comuna, \u00een locul de frunte, pentru cel mai daruit dintre toti, un scaun va fi vacant si un pahar, disponibil.\u201c), Al. Rosetti, Petru Comarnescu (care-si comprima textul din \u201eTimpul\u201c), Mircea Septilici, Geo Bogza, Anton Bibescu, Jean Mouton, Michel Dard, S. Benari,\u00a0 Perpessicius.
\nIeronim Serbu \u00eel apara tot aici de umbra lui Nae Ionescu, evoc\u00e2nd un episod de la \u00eenmorm\u00e2ntarea lui Sebastian \u2013 si trecut sub tacere de presa:<\/p>\n\u201e(…) ni s-a parut o grava impietate sav\u00e2rsita la \u00eenmorm\u00e2ntarea sa, c\u00e2nd cineva sprobabil Felix Aderca, M.I.t evoc\u00e2nd acest trecut a \u00eencercat sa-i atribuie afinitati cu un om si o ideologie contestabile. A fost simpla \u00eent\u00e2mplare prezenta sa alaturi de un om \u00een care a crezut cu toata naivitatea tineretii. Prefata la \u00abDe doua mii de ani\u00bb l-a vindecat, d\u00e2ndu-i constiinta marei primejdii ce ameninta nu numai comunitatea sa, ci \u00eensasi umanitatea. si devenise un adversar ferm al dreptei, de astadata \u00een mod deschis, public.\u201c<\/p><\/blockquote>\n
Reactiile cele mai complexe vin tn spatiul grupajului de la doi scriitori evrei \u2013 Ury Benador si Ion Calugaru, care codeaza atitudinea zonei evreiesti fata de Sebastian: \u00een fapt, acestuia nu i se iertase episodul naeionescian, dovada ca, \u00een timp ce presa rom\u00e2neasca \u00eel acopera pe recentul disparut cu elogii, toate gazetele evreiesti pastreaza tacerea.
\nUry Benador38\u00a0 vorbeste despre contradictia dintre originea \u201eplebee\u201c a lui Sebastian si fantasmele lui de apartenenta la \u201earistocratia spirituala si sociala\u201c, finalizata prin \u00eenchiderea lui Sebastian \u00een \u201eturnul de fildes\u201c:<\/p>\n\u201eO viata \u00een profunda contradictie cu ceea ce ar fi vrut poate sa fie, s-a \u00eencheiat printr-o moarte care a contrazis-o la r\u00e2ndul ei strident. Prin nastere plebeu, Mihail Sebastiana a cultivat \u2013 din intima necesitate sufleteasca sau mai degraba joc al \u00eemprejurarilor \u2013 cercurile carora li se zice de \u201earistocratie spirituala si sociala\u201c; prin origine si temperament obligat sa fie luptator pentru dreptatea celor multi si napastuiti, Mihail Sebastian s-a refuzat \u2013 poate din deficienta temperamentala \u2013 baricadei, multumindu-se sa militeze din ceea ce se numeste \u00abturnul de fildes\u00bb.\u201c<\/p><\/blockquote>\n
\u00cen epoca, sintagma \u201eturnul de fildes\u201e era departe de a fi veniala, fiind una dintre acuzatiile cele mai dure care culpabilizau un scriitor (dupa aceea de fascist).
\n\u00centr-o punere \u00een scena mai ocolitoare, datorata probabil detaliului ca fusesera colegi de redactie la \u201eCuv\u00e2ntul\u201c, iar Sebastian fusese printre principalii critici care \u00eei luasera \u00een seama literatura, Ion Calugaru39\u00a0 \u00eei reproseaza acelasi lucru \u2013 lipsa de angajare ferma pe drumul politicii comuniste-antifasciste40 :<\/p>\n\u201eSebastian era sau \u00eei placea sa se creada omul de la Dunare, \u00een viata caruia totul e prevazut \u00een itinerariul slepului care \u00eencarca gr\u00e2nele la Braila ca sa le duca \u00een alta parte. Ma g\u00e2ndesc cu amara tristeta, ca accidentul a fost totusi ceea ce a ramas caracteristic din scurta, din ne\u00eemplinita lui viata. Accidentul a jucat rolul de capetenie \u00een desfasurarea acestei vieti care tindea sa fie ordonata, potolita. Poate ca \u00een sinea sa pastrase o urma de superstitie: \u00eencrederea \u00een steaua lui. (…) …Ani de zile nu ne-am vazut, nu ne-am \u00eent\u00e2lnit. Dupa 23 August, \u00een cele dint\u00e2i zile, c\u00e2nd Capitala mai era bombardata de avioanele nemtesti, ne-am \u00eent\u00e2lnit din nou, la mese de lucru \u00eenvecinate: la \u00abRom\u00e2nia libera\u00bb. M. Sebastian trecuse prin experiente prea multe ca sa fi \u00eenteles ca trebue sa caute a evita accidentalul din g\u00e2ndirea, din actiunea lui. Simtise unde a dus g\u00e2ndirea care \u00eenalta pitorescul, accidentalul, ca sa acopere modestele, justele puncte de vedere: la galagia fascismului biruitor, la tragedia planetara care a costat milioane de vieti. un accident stupid a curmat totusi existenta lui \u00een clipa c\u00e2nd asteptam \u00eemplinirea ei \u00eentr-o forma cirespunzatoare aspiratiilor a milioane de oameni. \u00cent\u00e2mplarea a jucat un rol cov\u00e2rsitor \u00een viata lui Mihail Sebastian si aceasta nu-i \u00eent\u00e2mplator.\u201c<\/p><\/blockquote>\n
Desi aceste reprosuri sunt \u00een evidenta asimetrie cu jerbele de flori depuse pe morm\u00e2ntul lui Sebastian, ele nu sunt mai putin relevante. Orice scenariu de tip as if care se face pe subiectul posibilelor continuari ale destinului lui Sebastian daca acel accident n-ar fi avut loc \u2013 trebuie sa tina seama de existenta \u00een spatiul anilor post-\u201cEliberare\u201c a acestor pasive, dar oric\u00e2nd letal activabile reprosuri.
\n\u00cen sens contrar liniei Calugaru vor fi reprosurile lui Felix Aderca, publicate la sf\u00e2rsitul anului \u00eentr-un text41\u00a0 altfel patetic, av\u00e2nd toate aparentele caldurii.
\nAderca evoca si critica tocmai adeziunea lui Sebastian la miscarea strazii, a noii strazi de dupa 23 august:<\/p>\n\u201eDar ce schimbare dupa 23 August 1944!…
\nCuprins deodata de o frenezie cu caracter obstesc, nu-l mai recunoscui. La o lectura a Luciei Demetrius, \u00eentr-o dumineca dupa-amiaza, \u00een locuinta mea, Mihail Sebastian, care picase pe neasteptate, statu deoparte, stingher, privind piezis. Apoi sari de pe scaun enervat si zise cu glas \u00eengrosat:
\n\u2013 Revolutia alearga pe strada si aici se face literatura…
\n(…) pleca repede, scobor\u00e2nd scarile \u00eentr-o fuga neasteptata.\u201c42 ,<\/p><\/blockquote>\npierz\u00e2ndu-si astfel, dupa Aderca, suflul sau chiar sufletul, \u00een sens de nex vital al personalitatii:<\/p>\n
\u201eCu o graba febrila, Mihail Sebastian a intrat \u00een r\u00e2ndurile luptatorilor sociali. Tinea conferinte \u00een noul mediu, conciliabule politice cu prieteni necunoscuti. uitase cu desav\u00e2rsire vechile-i, somptuoasele-i nazuinte, treptele de sus ale spirtualitatii, la care at\u00e2t de putini putem ajunge.
\n\u00cesi parasise oare, pentru noul ideal, toata armura estetica? Creatiile de arta erau privite acum \u00een latura lor utila, propagandistica. I-am surprins o cuv\u00e2ntare la radio, asupra teatrului sovietic zamislit de fram\u00e2ntarea razboiului. Ce meticuloasa documentare! Ce ad\u00e2nca si \u00eentelegatoare analiza, ce intuitie a unor situatii si psihologii, at\u00e2t de diferite de ale teatrului celorlalte natiuni!… dar \u00eena cel scurt si magistral studiu lipsea parca ceva \u2013 sau mi s-a parut? Oricum, vocea nu mai era a lui. \u00cei pierise acea dulce asprime, acea catifelare usor zgrunturoasa. Era o voce fara substanta, glasul translucid al unei naluci.\u201c43<\/p><\/blockquote>\nE o cheie putin spus neasteptata aceasta critica a angajarii sociale pe care Aderca \u00eenca poate, \u00een 1945, sa o faca. Dar pasajul cel mai ambiguu apare \u00een momentul \u00een care Aderca reia critica pe care probabil o facuse si la catafalcul lui Sebastian, legata de Nae Ionescu si de momentul \u201eDe doua mii de ani…\u201c; Aderca evoca acel moment \u00een care Sebastian ,\u201coferind pagina de prefata, nu \u00eentelegea sa se desparta de fascinantul, aristocraticul sau asasin moral, Nae Ionescu\u201c si citeaza un Sebastian care i-ar fi spus \u00een 1934:<\/p>\n
\u201e\u2013 Cinci minute, \u00eentelegi? cinci minute (\u00eemi spunea), as dori sa fiu si eu un huligan, sa ma simt Stap\u00e2n! Trebuie sa fie o voluptate nietzscheiana…\u201c44<\/p><\/blockquote>\n
Sensul de baza al citatului (daca acceptam ca nu este apocrif) este clar, acela de distanta si ironie amara fata de \u201evoluptatea\u201c huliganica pentru care Sebastian nu are organ. C\u00e2t de periculos putea fi \u00eensa denuntul unei asemenea propozii evident ironice \u00een 1945 o arata sensul pe care i-l da un interpret din 2009: acela de adeziune a lui Sebastian, \u00een plan fantasmatic, la huliganism45 ! Citatul dat de Aderca \u00eel gasim \u00een \u201eDe doua mii de ani…\u201c, diferit doar ca forma, nu si ca spirit (ceea ce face plauzibila inclusiv ipoteza ca Aderca ar fi citat dupa ureche un pasaj din carte, nu pe Sebastian \u00eensusi):<\/p>\n
\u201e\u00cemi pare rau ca, \u00een aceasta confruntare cu mine \u00eensumi, \u00eemi mai pastrez oarecare simpatie, \u00eemi pare rau ca ma surprind iubindu-mi destinul. As vrea sa ma pot detesta violent, fara nicio scuza, fara nicio \u00eentelegere. As vrea sa fiu cinci minute antisemit. Sa simt \u00een mine un dusman care trebuie suprimat.\u201c<\/p><\/blockquote>\n
\u00cen contextul dialectic al romanului, acest pasaj trebuie citit \u00een sensul ne\u00eentelegerii cu care naratorul din \u201eDe doua mii de ani…\u201c priveste problema antisemitismului, \u00een sensul curiozitatii fata de celalalt, fata de antisemitul care ram\u00e2ne pentru narator fundamental opac, lipsit de comprehensibilitate: de aici figura ironica a dorintei de substitutie. Acesta este sensul pasajului, fie ca Aderca a dat un citat autentic, fie ca a reformulat aproximativ un pasaj dintr-o carte a lui Sebastian.
\nSebastian va mai fi comemorat \u00een 1945 de Camil Petrescu, \u00eentr-o \u201eNota\u201c din \u201eRevista Fundatiilor Regale\u201c, nr. 7; sunt evocate \u201eratiunea linistita \u00een diversitate, sentimentalism jugulat, echilibru analitic, o duiosie intelectuala cu fulguratii cu grija atenuate\u201c. Tot aici, Petru Comarnescu \u00eesi publica a treia oara textul despre \u201eIronicul destin al lui Mihail Sebastian\u201c.<\/p>\n\nNote:<\/span><\/h2>\n
1) F.Aderca, \u201eSecretul lui Sebastian\u201c, RFR, nr. 4, decembrie 1945, reprodus \u00een F. Aderca, \u201eContributii critice\u201c, II, editie si note de Margareta Feraru, Editura Minerva, Bucuresti, 1988, p. 491
\n2) Rep., \u201eDeschiderea Universitatii Libere Democratice\u201c, \u00een \u201eVictoria\u201c, 29 mai 1945
\n3) Idem
\n4) George Mihalache, \u201eDestin tragic… Ultima zi a scriitorului Mihail Sebastian\u201c, \u00een \u201eCortina\u201c, 1 iunie 1945
\n5) Idem
\n6) Margareta Sterian, \u00een \u201eRevista Fundatiilor Regale\u201c, nr. 8, august 1945
\n7) Margareta Sterian desenase coperta romanului \u201eDe doua mii de ani…\u201c.
\n8)Margareta Sterian, ibidem
\n9) George Mihalache, \u201eDestin tragic… Ultima zi a scriitorului Mihail Sebastian\u201c, \u00een \u201eCortina\u201c, 1 iunie 1945; propozitiile citate anterior apar \u00een textul lui Mihalache \u00eentre ghilimele: desi nu sunt atribuite direct lui Mircea Septilici, din context reiese ca \u00eei apartin acestuia.
\n10) \u00cen \u201eRevista Fundatiilor Regale\u201c, nr. 7, iulie 1945
\n11) George Mihalache, \u201eDestin tragic… Ultima zi a scriitorului Mihail Sebastian\u201c, \u00een \u201eCortina\u201c, 1 iunie 1945
\n12) Idem
\n13) Geo Dumitrescu, \u201eLa moartea lui Mihail Sebastian\u201c, \u00een \u201eVictoria\u201c, 1 iunie 1945
\n14) \u201eRevista Fundatiilor Regale\u201c, nr. 7, iulie 1945
\n15) F. Aderca, \u201eSecretul lui Sebastian\u201c, RFR, nr. 4, decembrie 1945, reprodus \u00een \u201eContributii critice\u201c, II, p. 478
\n16) Cornel Ungureanu, raspuns la ancheta inclusa \u00een Addenda volumului lui Constantin Trandafir \u201eMihail Sebastian. \u00centre viata si fictiune\u201c, Fundatia Culturala Libra, Bucuresti, 2007, p. 341; teza apare \u00eentr-o forma mai putin peremptorie \u00een Cornel Ungureanu, \u201eIstoria secreta a literaturii rom\u00e2ne\u201c, Editura Aula, Brasov, 2007
\n17) F. Aderca, \u201eSecretul lui Sebastian\u201c, RFR, nr. 4, decembrie 1945, reprodus \u00een \u201eContributii critice\u201c, II, pp. 491
\n18) \u201eUniversitatea Libera Democratica a comemorat moartea scriitorului Mihail Sebastian\u201c, \u00een \u201eJurnalul de dimineata\u201c, 31 mai 1945
\n19) Idem
\n20) Idem
\n21) \u201e\u00cenmorm\u00e2ntarea scriitorului Mihail Sebastian\u201c, \u00een \u201eTimpul\u201c, 1 iunie 1945
\n22) \u201eDrapelul\u201c, 1 iunie 1945
\n23) Idem
\n24) \u201eJurnalul de dimineata\u201c, 1 iunie 1945
\n25) \u201eVictoria\u201c, 1 iunie 1945
\n26) \u201eVictoria\u201c, 1 iunie 1945
\n27) \u201e\u00cenmorm\u00e2ntarea scriitorului Mihail Sebastian\u201c, \u00een \u201eTimpul\u201c, 1 iunie 1945
\n28) \u201eUltimul drum al scriitorului Mihail Sebastian\u201c, \u00een \u201eVictoria\u201c, 1 iunie 1945
\n29) V. Interventia lui D. I. Suchianu \u00een \u201eRotonda Mihail Sebastian (MLR, 1975). 30) de ani de la moarte\u201c, \u00een \u201eRevista de istorie si teorie literara\u201c, serie noua, anul I, nr. 1-4, ianuarie-decembrie 2007, p. 88.
\n30 Belu Zilber
\n31) \u201eUltimul drum al scriitorului Mihail Sebastian\u201c, \u00een \u201eVictoria\u201c, 1 iunie 1945
\n32) \u201e\u00cenmorm\u00e2ntarea scriitorului Mihail Sebastian\u201c, \u00een \u201eTimpul\u201c, 1 iunie 1945
\n33) \u201eVictoria\u201c, 1 iunie 1945
\n34) George Mihalache, \u201eDestin tragic… Ultima zi a scriitorului Mihail Sebastian\u201c, \u00een \u201eCortina\u201c, 1 iunie 1945
\n35) \u201eRom\u00e2nia libera\u201c, 31 mai 1945
\n36) I. Peltz, \u201eMihail Sebastian\u201c, \u00een ,\u201cDrapelul\u201c, 31 mai 1945
\n37) Const. Visoianu, \u201eMihail Sebastian\u201c, \u00een \u201eJurnalul de dimineata\u201c, 1 iunie 1945
\n38) Ury Benador, \u201ePentru Mihail Sebastian\u201c, \u00een \u201eVictoria\u201c, 13 iulie 1945
\n39) Ion Calugaru mai semnase un necrolog \u00een \u201eSc\u00e2nteia\u201c din 3 ianuarie 1945 \u2013 \u201eMoartea scriitorului Mihail Sebastian\u201c.
\n40) Ion Calugaru, \u201eDin jurnalul unui scriitor. Nota despre Mihail Sebastian\u201c, \u00een \u201eVictoria\u201c, 13 iulie 1945
\n41) F. Aderca, \u201eSecretul lui Sebastian\u201c, RFR, nr. 4, decembrie 1945, reprodus \u00een \u201eContributii critice\u201c, II, pp.
\n42) Ibidem, , p. 490
\n43) Ibidem, pag. , p. 491
\n44) Ibidem, p. 490
\n45) V. Marta Petreu, \u201eDiavolul si ucenicul sau: Nae Ionescu \u2013 Mihail Sebastian\u201c, Editura Polirom, 2009
\n <\/strong><\/p><\/blockquote>\nNota
\n\u00cei ram\u00e2n \u00eendatorat d-lui Nicolae B\u00e2rna pentru o serie de informatii privind Bucurestiul vechi.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Pe 26 mai, s\u00e2mbata, este inaugurata cu fast \u00een aula Ateneului Universitatea Libera Democratica, \u201euniversitate fara diploma si cu studenti benevoli\u201c1 nou \u00eenfiintata pentru luminarea maselor tinute p\u00e2na atunci \u00een \u00eentuneric. Vorbesc \u00een deschidere profesorii Alexandru Rosetti si S. Stoilov, precum si, ca reprezentant al studentilor, Dan Savel. Andrei Otetea deschide cursurile cu o prelegere… Cite\u0219te mai mult »Moartea lui Mihail Sebastian si ecourile ei imediate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3494,1314,3535],"class_list":["post-4617","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-mihai-iovanel","tag-mihail-sebastian","tag-moartea-lui-mihail-sebastian"],"views":6380,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4617","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4617"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4617\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4617"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4617"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4617"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}