{"id":4606,"date":"2010-09-30T10:57:24","date_gmt":"2010-09-30T08:57:24","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=4606"},"modified":"2010-09-30T10:58:49","modified_gmt":"2010-09-30T08:58:49","slug":"lectia-poeziei-sisau-poezia-lectiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lectia-poeziei-sisau-poezia-lectiei\/","title":{"rendered":"Lectia poeziei si\/sau poezia lectiei"},"content":{"rendered":"<blockquote style=\"text-align: left;\"><p><strong>Andrei Codrescu, <em>The Poetry Lesson,<\/em> Princeton University Press, Princeton &amp; Oxford, 2010.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>Un grup de studenti \u2013 sa spunem, in jur de cincisprezece persoane \u2013, un profesor dintr-o universitate americana si un curs intitulat \u201eIntroducere in poezie\u201c. Ce-ar putea rezulta din combinarea acestor elemente? Fara indoiala, ca intotdeauna, rezultatul poate sa difere, in functie de mai multe necunoscute: ce lecturi teoretice (si poetice!) au studentii inainte de inceperea cursului, in ce mod alege profesorul sa abordeze numita introducere in poezie si asa mai departe. Dar, av\u00e2nd in vedere at\u00e2t elementele date, c\u00e2t si necunoscutele \u2013 care, in fond, pot fi clarificate pe parcurs \u2013 unul dintre posibilele rezultate ale unei asemenea combinatii este \u201eThe Poetry Lesson\u201c, volumul recent publicat de Andrei Codrescu. Un volum care, de la bun inceut, se dovedeste foarte greu de incadrat in tiparele unei specii literare bine definite. Nimic nou pentru un autor cum este Codrescu, gata mereu sa inoveze si sa experimenteze, d\u00e2nd impresia ca n-ar face altceva dec\u00e2t sa se joace \u2013 cu cuvintele, cu conceptele ori cu propriile amintiri. De altfel, el insusi a afirmat, referindu-se la aceasta \u201eLectie de poezie\u201c, ca este convins ca a creat \u201eo noua forma (formula) literara\u201c, lucr\u00e2nd la aceasta carte exact dupa orele de curs pe care le tinea saptam\u00e2nal, cursul av\u00e2nd, desigur, exact aceasta denumire: \u201eIntroducere in poezie\u201c.<br \/>\nPrin urmare, incerc\u00e2nd, dupa propria marturisire, sa-si invete studentii \u201esa g\u00e2ndeasca poetic si chiar sa traiasca in acord cu esenta poeziei\u201c, Andrei Codrescu a realizat un soi de reportaj cu adevarat trait (de el insusi si de studentii sai), cartea de fata devenind, astfel, pe de o parte un soi de autobiografie (pe alocuri, inventata!), iar pe de alta o meditatie profunda asupra poeziei, a locului si rolului ei intr-o lume cum este cea in care traim, dominata, adesea, nu at\u00e2t de placerea lecturii, ci mai mult de numeroasele inventii tehnice (care, in paranteza fie spus, il pun in incurcatura nu o data pe profesorul de poezie mai obisnuit cu cartile dec\u00e2t cu modul de functionare al vreunui iPod unde se afla inregistrata vocea lui Ezra Pound sau a altor poeti recit\u00e2nd din propria creatie \u2013 material didactic fara de care nu s-ar putea concepe un curs de \u201eIntroducere in poezie\u201c intr-un nou mileniu \u2013 mai ales in Statele Unite&#8230;). Asa ca orele respective, trei pe saptam\u00e2na, se transforma intr-o veritabila lectie. Nu numai pentru studenti. Se int\u00e2mpla astfel si pentru ca e vorba despre un context mai special, de altfel, chiar punctul de plecare al cartii de fata: si anume, e prima ora de curs a ultimului semestru din activitatea de profesor a lui Andrei Codrescu. Profesor care se vede pe sine ca fiind \u201eun beatnik salariat, tipic pentru o epoca fin de si\u00e8cle\u201c, av\u00e2nd de infruntat, de la catedra, at\u00e2t inocenta studentilor, c\u00e2t si experienta forurilor universitare de conducere.<br \/>\nComparata de Mark Spitzer cu unele dintre scrierile lui Celine ori chiar ale Marchizului de Sade, dat fiind accentul pus pe conversatiile protagonistilor, dar si senzualitatea adesea amuzata (si amuzanta!) ce reprezinta pretextul pentru aducerea in prim-plan a aspectelor celor mai profunde ale poeziei si ale receptarii sale in secolul XXI, \u201eLectia de poezie\u201c se bazeaza, ca tehnica narativa principala, pe aceleasi procedee ale povestirii \u2013 ori, pe alocuri, ale povestirii puse in rama sau, dupa caz, in mai multe rame \u2013 de care autorul s-a folosit in majoritatea creatiilor sale, fie ele romane sau eseuri, de la \u201eCasanova in Boemia\u201c sau \u201eMesi@\u201c si p\u00e2na la \u201eDisparitia lui Afara\u201c ori \u201eGhid dada pentru postumani\u201c. Si, pentru ca aceasta strategie sa functioneze perfect, Codrescu isi creeza, mereu pus pe ghidusii si d\u00e2nd senzatia ca se amuza el insusi de ceea ce reuseste sa faca, toate conditiile necesare pentru o asemenea desfasurare de forte \u2013 poetice, desigur&#8230; In primul r\u00e2nd, relatarea modului in care, la prima ora de curs, le ofera studentilor sai c\u00e2te un companion pe drumul initierii in poezie. Si nu orice fel de companion, ci \u201ea Ghost-Companion\u201c! Ce inseamna asta? Nimic altceva dec\u00e2t ca fiecare student va \u201eprimi\u201c un poet de care va trebui sa se ocupe de-a lungul intregului semestru \u2013 adica, evident, va trebui in primul r\u00e2nd sa-l citeasca, dar, desigur, date fiind oportunitatile prezentului, si sa-l caute pe Google (pe el sau detalii despre opera sa!&#8230;) p\u00e2na c\u00e2nd va considera ca a aflat totul (plus ceva pe deasupra!) si, mai ales, ca a inteles esenta mesajului poetic al numitului autor. Autor care, detaliu important in contextul unei carti cum este \u201eLectia de poezie\u201c, trebuie sa aiba aceeasi initiala a numelui ca si studentul care il primeste drept companion. Deci, Anna Ahmatova pentru Hillary Adams,\u00a0 Arthur Rimbaud pentru Carlos Rios si asa mai departe&#8230;<br \/>\nVor urma, este deja clar pentru un cititor c\u00e2t de c\u00e2t obisnuit cu maniera lui Andrei Codrescu de a scrie, o serie de consideratii asupra poeziei celor numiti \u2013 si, desigur, a multor altora, chiar si a celor \u201eneadjudecati\u201c de studenti (doritori, adesea, sa aiba de-a face cu poeti consacrati \u2013 caci, in fond, despre acestia si informatiile de pe Google sunt mai numeroase&#8230; In plus, cel putin in prima ora, multi dintre studenti sunt tentati sa interpreteze orice text poetic ad litteram, ceea ce da nastere, desigur, c\u00e2torva momente absolut savuroase si unor exemple excelente de umor involuntar, dovada ca exista poezie, fie ea si comica, chiar si intr-o lectie de poezie!). Iar de aici nu mai e dec\u00e2t un pas \u2013 pe care, evident, autorul il va face inca din primele pagini \u2013 p\u00e2na la aducerea in discutie a problemelor esentiale ale literaturii si ale esteticii receptarii, pornind tocmai de la excelentul pretext pe care evocarea numelor, a vietii si a mortii c\u00e2torva poeti celebri ai literaturii universale il ofera.<br \/>\n\u201eLectia de poezie\u201c se transforma, astfel, pe nesimtite, intr-un veritabil carusel care poarta cititorul pe tar\u00e2muri nebanuite la inceput: de la amintiri ale lui Andrei Codrescu insusi referitoare la celebra \u201eBeat Generation\u201c din Statele Unite, la amintirea c\u00e2torva calatorii pe care autorul le-a facut la Praga, la Paris ori in Transilvania, caci nu aveau cum sa lipseasca trimiterile la Rom\u00e2nia si mai cu seama la Transilvania dintr-o carte a lui Andrei Codrescu (de altfel, este amintit chiar numele Reginei Maria a Rom\u00e2niei, despre care unii dintre studentii sai ar vrea sa afle mai multe amanunte) si nici spiritul care-l insufleteste mereu, pe jumatate ironic, pe jumatate nostalgic (si pe deasupra ludic!), nelas\u00e2ndu-si cititorii prada melancoliei, dar nici captivi si incurcati in mrejele sarcasmului care, sa recunoastem, este si el de gasit uneori; din nou, chiar si intr-o lectie de poezie&#8230;<br \/>\nAstfel, \u201eThe Poetry Lesson\u201c amesteca intr-un mod remarcabil prezentul (marcat de razboaiele din Irak sau Afganistan) cu trecutul dominat de amintirile lui Andrei Codrescu (despre interviul pe care l-a realizat el insusi cu Aim\u00e9 C\u00e9saire, despre maturizarea\/consacrarea sa ca poet in spatiul cultural american al anilor &#8217;60-&#8217;70, autorul neezit\u00e2nd sa aduca in discutie \u2013 pentru cititor, nu pentru studentii sai, adesea menajati de aspectele mai greu de perceput intr-o prima ora &#8230; \u2013 si o serie de detalii mai picante sau mai controversate din existenta unor autori precum Allan Ginsberg, a carui homosexualitate e pusa sub semnul intrebarii sau William Burroughs, despre ale carui funeralii se aminteste tocmai amanuntul opririi cortegiului la un McDonald\u2019s). Fara indoiala, asemenea fragmente aduc z\u00e2mbetul pe buzele cititorului, la fel ca si \u201eLista uneltelor poetice\u201c, intre care se afla chiar si o piele de capra pe care cursantii ar trebui sa-si noteze visele, ori \u201eLista celor zece muze ale poeziei\u201c (\u201emishearing, misunderstanding, mistranslating etc.\u201c), insa dincolo de toate acestea Andrei Codrescu rosteste nu putine adevaruri \u2013 si nu legate doar despre epoca pe care o traim, ci de literatura in general si, evident, de poezie.<br \/>\nFara sa uitam, insa, nici de atotprezenta, in Statele Unite si nu numai, \u201ecorectitudine politica\u201c&#8230; Astfel, cuvintele lui Ted Berrigan referitoare la inspiratia poetica, numita de el, intr-un interviu, \u201ea little man at the back of your head\u201c (incluse pe lista absolut necesarelor \u201eunelte poetice\u201c ale cursului de \u201eIntroducere in poezie\u201c), ar fi trebuit transformate, in epocile care au urmat, in \u201ea little man\/woman at the back of your head\u201c, apoi in \u201ea little person at the back of your head\u201c, si mai apoi in impersonalul perfect, \u201ea voice at the back of your head\u201c. Iar astfel, Andrei Codrescu a spus, in c\u00e2teva r\u00e2nduri, mai mult dec\u00e2t ar fi putut spune pe pagini intregi nu doar despre idealul universitatilor si universitarilor americani de a respecta celebra \u201epolitical correctness\u201c, ci si despre reactia sau lipsa de reactie a oamenilor fata de toate aceste transformari. No comment!<br \/>\nIn fond, aceasta \u201eLectie de poezie\u201c, ca si cursul in sine al profesorului Codrescu are rolul esential de a accentua importanta liricii \u2013 totul desfasurat in cadrul pe care el insusi, ca autor, il creeaza, pornind de la mecanismele unei \u201escriituri generative\u201c despre care a vorbit nu o data, in alte creatii ale sale. In plus, autorul revine la temele de care a fost preocupat de decenii intregi, caci multe din afirmatiile si consideratiile referitoare la poezie si la atitudinea fiintei umane fata de lumea exterioara din recentul volum pot fi citite prin prisma celor din \u201eDisparitia lui Afara\u201c (\u201ePoetry is an art of the Outside, where it best florishes\u201c), sau a acelora din \u201eMiracol si catastrofa\u201c (\u201eNu-i lucru mai grav dec\u00e2t sa uiti cum sa privesti. C\u00e2nd se sf\u00e2rseste lumea? C\u00e2nd nu mai vrei s-o privesti.\u201c)<br \/>\nPe de alta parte, dupa cum afirma, aici, autorul, \u201enu-i deloc usor sa traiesti in viitor.\u201c Pentru ca, in trecut, (mai) exista (inca) avantajul tineretii si al increderii in capacitatea poeziei de a schimba lumea. Insa, cum lumea a fost destul de putin schimbata in bine de poezie, Andrei Codrescu alege, adesea, asa cum se int\u00e2mpla si in aceasta carte, sa revina nu o data la trecut. Dar face asta cu gratie si cu umor, tocmai pentru a-i invata pe studentii sai ca p\u00e2na si viitorul poate fi infruntat cu mai mult curaj cu ajutorul poeziei, care, chiar si fara a fi reusit sa schimbe fundamental lumea, ar putea schimba, pentru cei care inca mai vor sa citeasca, modul in care aceeasi lume poate fi privita.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Andrei Codrescu, The Poetry Lesson, Princeton University Press, Princeton &amp; Oxford, 2010. Un grup de studenti \u2013 sa spunem, in jur de cincisprezece persoane \u2013, un profesor dintr-o universitate americana si un curs intitulat \u201eIntroducere in poezie\u201c. Ce-ar putea rezulta din combinarea acestor elemente? Fara indoiala, ca intotdeauna, rezultatul poate sa difere, in functie de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lectia-poeziei-sisau-poezia-lectiei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Lectia poeziei si\/sau poezia lectiei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3526,3528,3527],"class_list":["post-4606","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-andrei-codrescu","tag-profesor-dintr-o-universitate-americana","tag-the-poetry-lesson"],"views":2283,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4606","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4606"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4606\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4606"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4606"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4606"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}