{"id":4480,"date":"2010-09-23T09:13:48","date_gmt":"2010-09-23T07:13:48","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=4480"},"modified":"2010-09-23T09:18:05","modified_gmt":"2010-09-23T07:18:05","slug":"fratii-petreus","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fratii-petreus\/","title":{"rendered":"Fratii Petreus"},"content":{"rendered":"

Pe vremuri, s-au lansat \u00een muzica populara rom\u00e2neasca, de undeva de prin Maramures, doi frati care au devenit rapid foarte cunoscuti pentru iubitorii acestui gen de muzica. Cu toate acestea, notorietatea lor a crescut cu adevarat doar odata cu \u00eencetatenirea \u00een spatiul public a expresiei \u201eFratii Petreusi\u201c, expresie care nu se referea, la ei, ci la niste pui de Gostat ce erau at\u00e2t de mici ca trebuia, ca sa se adune un kilogram, sa fie pusi c\u00e2te doi \u00een punga. <\/strong><\/em><\/p>\n

Rom\u00e2nilor, popor cu simtul umorului, chiar si \u00een vremuri de restriste, le-a placut at\u00e2t de mult aceasta noua expresie \u00eenc\u00e2t au aplicat-o repede si cu entuziasm la o sumedenie de alte produse pe care comunistii le vindeau la pachet. \u00cen cur\u00e2nd aveau sa se v\u00e2nda la punga diferite alte lucruri, c\u00e2te doua sau chiar mai multe. Vroiai sticla de lampa la tara, trebuia sa iei si niste cuie sau niste p\u00e2nze de bomfaier, ori mai stiu eu ce altceva. \u00cen lumea urbana \u00een special, moda pachetului cu produse diferite a patruns rapid \u00een special \u00een lumea cartilor. Daca vroiai sa cumperi \u201eCel mai iubit dintre pam\u00e2nteni\u201c trebuia sa iei si un \u201eAtlas geografic al Rom\u00e2niei\u201c, sau un volum cu \u201eRom\u00e2nia pitoreasca\u201c. Daca vroiai Sogunul luai si o carte despre geto-daci, sau te miri ce altceva nu se vindea la fel de bine. Cu alte cuvinte, comunistii, sau doar niste proto-\u00eentreprinzatori au descoperit ca punga poate fi un instrument de marketing extrem de performant. Daca lumea vroia ceva care se gasea mai greu, atunci de ce sa nu luam o punga, ieftina pe vremea aceea, si sa punem \u00een ea si un alt produs pe care lumea nu-l dorea la fel de mult.
\n\u00cen 1989 rom\u00e2nii erau disperati dupa libertate. Pur si simplu doreau sa se slabeasca latul care se legase str\u00e2ns de grumazurile lor. Cei mai destupati la minte cereau un regim democrat, iar unii dintre acestia chiar asta au scris pe zidurile de la Universitate \u00een 22 Decembrie 1989. Cineva, mai destept dec\u00e2t multimile care bananaiau atunci pe strazi pline de entuziasm si de o dulce inocenta politica, s-a g\u00e2ndit la conceptul inventat de comunisti. Punga, sau altfel spus, fratii Petreus. Adica daca noi eram at\u00e2t de disperati dupa democratie, dupa libertate sau dupa dreptul de a avea acces la informatie, la exprimare, de ce sa nu ne mai bage si altceva \u00een punga?
\nAstfel, \u00een ianuarie 1990 acel sau acei \u201ecineva\u201c s-au g\u00e2ndit ca la punga ar putea, sau ar trebui sa intre si capitalismul ca de!, acesta era opus comunismului si, deci, era normal sa \u00eel luam si pe el. Rom\u00e2nii erau entuziasmati de vremurile pe care le traiau si au acceptat usor \u00eentregul pachet. Era normal, ca doar eram obisnuiti. Ceva \u00een punga comunistilor ne placea \u00eentotdeauna at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t consideram ca merita sa dam bani mai multi pentru \u00eentreaga punga si adeseori ne g\u00e2ndeam ca si al doilea produs, sau a doua carte, este la urma urmei buna la ceva. \u00cen fond, mama citea Sogunul, iar copilul putea folosi Atlasul la scoala, nu? \u00cen general, nu avea ce sa strice o carte \u00een biblioteca. Unde mai pui ca democratia am luat-o \u00een 1989 destul de ieftin, iar capitalismul din punga, \u00een definitiv, parea mai de graba un cadou, cum ar spune cei care fac astazi marketing.
\nPutini rom\u00e2ni stiau pe atunci si, cred, chiar si mai putini astazi, ca cele doua produse nu sunt deloc legate \u00eentre ele. Capitalismul priveste o societate \u00een care domina capitalul, o societate care se bazeaza economic, pe o piata libera, \u00een care capitalistii sunt vioara \u00eent\u00e2i. Democratia tine de universul politic \u00een care sunt limitate puterile celor care au mai multa putere dec\u00e2t altii, spre exemplu a celor care au putere economica. Democratia se bazeaza ce conceptul reprezentativitatii populare a conducerii statului. Ea nu este opusa capitalismului, dar nici nu se identifica cu acesta. Propaganda statelor Occidentale, \u00een timpul regimurilor comuniste din Europa, a legat cele doua notiuni, tocmai pentru ca ei stiau foarte bine ca, la pachet, chiar si acolo la ei, din cei doi termeni cel mai atractiv pentru cei multi era conceptul de democratie si nu cel de capitalism.
\nIata ca asa ne-am trezit \u00een 1989 cu doua produse care au o dialectica ciudata, pentru ca, \u00een esenta, capitalul este legat de un mecanism economic care pune \u00eentotdeauna \u00een discutie puterea statului. Statul \u00eensa, prin mecanismele care pun \u00een miscare institutiile sale, este cel care asigura climatul politic democratic. Doar statele puternice pot fi democratice, \u00een sensul ca pot avea aceasta sansa, dar nu ca trebuie obligatoriu sa si fie astfel. Capitalul, prin definitie, vrea un stat care sa intervina putin \u00een treburile sale, un stat pe care sa-l poata controla suficient de mult \u00eenc\u00e2t profitabilitatea activitatilor lui sa fie c\u00e2t mai mare. O societate armonioasa nu exclude capitalul, care poate fi o sursa de dezvoltare, de progres uneori, dar \u00eel controleaza pentru a nu iesi din dimensiunea sa strict economica \u00eentr-un plan politic \u00een care el ar pune \u00een discutie puterea politica a unui sistem democratic.
\nActuala criza mondiala ne arata ca aceasta lupta nu a fost chiar at\u00e2t de cinstita si se pare ca societatea bazata pe capital, opusa principiilor democratice, a condus la profituri uriase care s-au bizuit inclusiv pe limitarea spatiului reprezentativitatii puterii politice si a controlului statului.
\nDin pacate, la noi, \u00een mentalul colectiv, pentru cei mai multi, cele doua concepte definitorii pentru lumea contemporana par sa fie \u00een continuare la pachet.\u00a0 Observ, \u00een discutiile publice, ca reprezentantii de seama ai celor care se revendica social democrati vorbesc \u00een nestire despre cresterea economica, despre relansarea economiei, bazata pe capital, dar fara sa \u00eenteleaga ca social democratia se bazeaza fundamental pe democratie, pe una reala si nu doar bifata pe o h\u00e2rtie. Mai mult, ma uit la unii dintre ei cum par neputinciosi \u00een fata puterii spun\u00e2ndu-ne transant ca \u201eaia\u201c nu respecta legile, iar ei nu au ce sa le faca. Acuzele nu se leaga, \u00eensa, de principii, ci \u00een continuare se refera la coruptia guvernantilor, la hotia lor, adica sunt legate de un capitalism ur\u00e2t, dar care, \u00een principiu, e ceva extrem de bun. La urma urmei, si ei vor privatizare, ajutoare pentru capitalisti, impozite mai mici, pentru ca acestia sa creeze locuri de munca, stabilitate fiscala, reducerea birocratiei sau eficientizare statului. Este greu sa doreasca altceva pentru ca multi dintre ei sunt, la r\u00e2ndul lor, c\u00e2t se poate de capitalisti, doar ca ei vor sa ne apara ca fiind capitalisti \u201ede treaba\u201c. Populatia simte acest lucru si din acest motiv \u00eei suspecteaza pe cei din opozitie ca, de fapt, nu critica puterea dec\u00e2t pentru a o \u00eenlocui si a face, \u00een mare, aceleasi lucruri.
\nPartea amuzanta este ca pe scena noastra politica cam toti fac, \u00een esenta, acelasi lucru. Toti vor capitalism si toti vor sa se arate buni cu poporul, adica toti cred ca trebuie sa dai si ceva oamenilor, ca sa te voteze cel putin. \u00cen felul acesta fie ca esti liberal, fie ca esti socialist, popular sau social democrat vrei o societate bazata pe capital, dar \u00een care sa fie data si ceva m\u00e2ncare. Liberalii au dat, la vremea lor, \u201ela tot poporul\u201c dupa posibilitati, probabil exact la fel cum ar fi dat si social democratii. Diferentele dintre polii politicii rom\u00e2nesti sunt anemice si se bazeaza pe false obiective cum este impozitul progresiv sau unic, sau pe marote de acest gen.
\nNu exista un spatiu real al diferentelor ideologice \u00een societatea noastra si din acest motiv este greu sa vorbim despre o lume normala. Mai mult, desi ei, politicienii, sunt cei incapabili sa se diferentieze politic pentru ca nu pot trece dincolo de acelasi tip de discurs, unul acuzator bazat doar pe conceptele de furt, incompetenta sau de coruptie, ne acuza tot pe noi cetatenii ca suntem doar reactivi si ca nu avem discernam\u00e2nt c\u00e2nd alegem. Pai cum putem alege atunci c\u00e2nd nu exista diferente, c\u00e2nd nu avem dec\u00e2t un singur limbaj pentru orice partid, un singur limbaj pentru putere si pentru opozitie. Orice partid, atunci c\u00e2nd se afla la putere are acelasi limbaj: \u201evom realiza, vom face, va fi mai bine, cei de dinainte au furat, nu au facut, au cheltuit aiurea\u201c. \u00cen timp ce, atunci c\u00e2nd sunt \u00een opozitie, toate partidele au din nou acelasi discurs: puterea fura, este corupta, este incapabila de a cheltui fondurile europene, politizeaza statul etc.
\nE greu sa mergem \u00eenainte c\u00e2nd ne \u00eenv\u00e2rtim \u00eentr-un cerc politic \u00een care schimbarea nu este una ideologica, ci doar una a initialelor partidelor. P\u00e2na nu vom \u00eenvata sa nu mai acceptam lucrurile la pachet si sa distingem \u00eentre politica si economie nu vom merge prea departe. Epoca fratilor Petreus a trecut. Ar trebui sa consfintim separatia esentiala a capitalului de democratie.
\nEu, spre exemplu, nu vreau sa traiesc \u00eentr-o societate capitalista, bazata pe capital, ci \u00eentr-o societate democratica bazata pe puterea poporului. Daca capitalul poate contribui la consolidarea democratiei, sa o faca, dar daca este sa alegem \u00eentre cele doua, pot sa va spun de acum ca nu exista dec\u00e2t o alegere istorica corecta pentru prezent si aceasta este democratia, iar ea se bazeaza \u00eentotdeauna pe un stat cu\u00a0 institutii puternice, care nu pot fi cumparate sau manipulate de cei ce au mai multa bogatie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe vremuri, s-au lansat \u00een muzica populara rom\u00e2neasca, de undeva de prin Maramures, doi frati care au devenit rapid foarte cunoscuti pentru iubitorii acestui gen de muzica. Cu toate acestea, notorietatea lor a crescut cu adevarat doar odata cu \u00eencetatenirea \u00een spatiul public a expresiei \u201eFratii Petreusi\u201c, expresie care nu se referea, la ei, ci… Cite\u0219te mai mult »Fratii Petreus<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[196,3438,185,3440,182,3439,3437],"class_list":["post-4480","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-capitalism","tag-comert-inainte-de-89","tag-comunism","tag-diferente-ideologice","tag-guvern","tag-polii-politici-in-romania","tag-practici-din-vremea-comunistilor"],"views":3625,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4480","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4480"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4480\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4480"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4480"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4480"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}