{"id":4456,"date":"2010-09-16T11:02:26","date_gmt":"2010-09-16T09:02:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=4456"},"modified":"2010-09-16T11:03:09","modified_gmt":"2010-09-16T09:03:09","slug":"un-congres-urias-la-amsterdam","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-congres-urias-la-amsterdam\/","title":{"rendered":"Un congres urias la Amsterdam"},"content":{"rendered":"

<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00cen vara anului 1965 se \u201esparsese gheata\u201c \u00een ceea ce priveste prezenta \u00een lume si activitatea culturala a Rom\u00e2niei. Era un efect al declaratiei din aprilie 1964 si al schimbarii ce avusese loc pe plan politic. Se \u00eencheiase epoca \u00een care cel mai mare pitic din lume era piticul sovietic si \u00eencepuse o noua etapa, care, din pacate, n-a avut dec\u00e2t o vietuire istoriceste scurta. Firesc, ne\u00eencrederea continuase sa ne stap\u00e2neasca pe noi, oamenii de r\u00e2nd, dar cu toate acestea ceva se schimbase. Istoricii si-au dat seama de acest lucru \u00een mod evident si concret cu prilejul Congresului mondial de stiinte Istorice de la Viena din august 1965. <\/strong><\/em><\/p>\n

Dupa doua decenii \u00een care numai membrilor de v\u00e2rf ai partidului \u2013 si acestia doar c\u00e2tiva si doar pentru c\u00e2teva zile \u2013, li se \u00eengaduise sa \u00eentreprinda calatorii peste hotare, de data aceasta, vreo patruzeci de istorici rom\u00e2ni au fost trimisi sau li s-au asigurat conditii avantajoase de calatorie (inclusiv un vapor care a dus o parte dintre congresistii rom\u00e2ni pe Dunare, juc\u00e2nd si rolul de hotel\u00a0 la Viena!) pentru a lua parte si a reprezenta Rom\u00e2nia\u00a0 la marea reuniune la care participau mii de istorici ai lumii. La acest lucru s-a mai adaugat un detaliu esential. \u00cen timp ce participantii din celelalte \u201etari socialiste\u201c au fost supusi cenzurii prealabile si obligati sa ia cuv\u00e2ntul prezent\u00e2nd \u00een scris textele, aprobate \u201ede acasa\u201c, noua ni s-a \u00eengaduit sa luam parte la dezbateri libere de o astfel de constr\u00e2ngere. Trebuia doar sa anuntam \u00een seara respectivei zile ca intervenim \u00een discutii. Interventiile participantilor rom\u00e2ni s-au bucurat de aprecieri. La Viena au fost luate atunci contacte si stabilite legaturi cu confratii nostri de peste hotare, mai ales din domeniile de specializare ale fiecaruia, care ulterior au fost consolidate si dezvoltate.
\nNoi rom\u00e2nii am fost prezenti la urmatoarele congrese de profil \u2013 desfasurate la cinci ani o data -, cel de la Moscova \u00een 1970 si cel de la San Francisco din 1975, bucur\u00e2ndu-ne de simpatie. Aceasta se datora atunci si pozitiei adoptate \u00een 1968 de Rom\u00e2nia la invadarea Cehoslovaciei si a aprecierii ei \u00een opinia publica a lumii, dar si nivelului lucrarilor cu care eram prezenti \u00een fluxul istoriografic mondial. \u00cen 1975, la San Francisco, profesorul Mihai Berza a fost ales membru al Biroului Comitetului International de stiinte Istorice si, de asemenea, s-a decis organizarea la Bucuresti, \u00een 1980, a Congresului urmator. Cu trei mii de participanti, din care peste doua treimi straini, reuniunea de la Bucuresti a reprezentat o reusita. Din pacate, legaturile atunci stabilite n-au fost folosite dec\u00e2t \u00een mica masura, caci, datorita politicii restrictiv absurde adoptate de regim \u00een perioada imediat urmatoare, posibilitatilor oferite nu li s-au dat curs, Rom\u00e2nia nemaiparticip\u00e2nd\u00a0 nici \u00een aprilie 1964 si nici \u00een vara lui 1968. Ea a intrat treptat \u2013 din fericire \u00een lunile urmatoare Congresului care se desfasurase \u00een conditii normale \u2013, \u00een teribilul con de umbra al ultimului deceniu de regim rosu.
\nAm fost prezenti, \u00een numar redus, si la Congresul Mondial de stiinte Istorice de la Stuttgart din 1985, iar apoi ne-am \u201ereocupat pozitiile\u201c la cel de la Madrid din 1990. Au urmat Congresele de la Montreal, Oslo si Sydney \u2013 la ultimul, desfasurat la \u201emari departari\u201c, nefiind \u00eensa de fata dec\u00e2t academicianul Ioan Aurel Pop si Dumitru Preda \u2013 pentru ca \u00een 2010\u00a0 sa se dea Congresului drept \u201elocatie\u201c Amsterdamul, care parea a favoriza o participare mai numeroasa a congresistilor din lume.
\nDar, \u00eentre timp, s-au petrecut pe multe planuri mutatii fundamentale. C\u00e2te s-au schimbat \u00een patruzeci si cinci de ani de c\u00e2nd am trait pentru prima oara la Viena momente de neuitat! Globalizarea, \u00eentre altele, se reflecta si \u00een activitatea istoriografica mondiala, \u00eenregistr\u00e2ndu-se la recenta mare reuniune o prezenta mult mai evidenta a istoricilor din spatiul asiatic. Dar, \u00een acelasi timp, trebuie remarcata, prin comparatie, o scadere de nivel privind numarul si, \u00een parte, chiar calitatea participantilor. La Amsterdam, la Congres, au luat parte circa 1400 de participanti fata de cele 2000-3000 de particip\u00e3ri de la marile reuniuni de specialitate din a doua jumatate a secolului trecut. Din pacate, au fost si deficiente \u00een organizare, dar si \u00een tematica si uneori chiar calitatea contributiilor. Actele Congresului n-au fost tiparite, nici cel putin rezumatele contributiilor (amintesc ca la Viena \u00een 1965, dar si la Bucuresti \u00een 1980 au fost tiparite patru, respectiv cinci volume ale lucrarilor Congreselor \u00een cauza). La Amsterdam a avut loc o reuniune de sute de oameni, dar a fost o manifestare \u00een buna masura oarecare, lipsita de asemenea de atentie din partea autoritatilor superioare ale gazdelor si a mass mediei, acord\u00e2ndu-i-se doar o atentie redusa si marginala. Este un semn al unor noi vremuri, nu din cele mai favorabile dezvoltarii culturii si chiar a apararii vietii spirituale a umanitatii!
\nCongresul a pastrat \u00eensa cadrul traditional de desfasurare. Marilor teme \u2013 \u201eCaderea imperiilor\u201c, \u201eOrase si cultura\u201c, \u201eReligia si puterea\u201c li s-au adaugat diferite teme de specialitate, printre ele numar\u00e2ndu-se apropierea globala \u00een istorie, istorie nationala si globalizare, emigranti si imigranti, biografia si microistoria, sclavia, modernizarea Chinei si Japoniei, republicile sud-americane, lumea maritima moderna, mass media si istoria, violenta sexuala, revolutia franceza \u00eentr-o viziune transnationala, umanismul \u00een istorie, razboaie si ocupatii, austroslavismul etc. Cele c\u00e2teva zeci de organisme afiliate sau interne ale Comitetului International de stiinte Istorice si-au desfasurat mesele rotunde \u00een zeci de reuniuni paralele care au beneficiat de o audienta mai mare sau mai restr\u00e2nsa, dezvaluind si masura \u00een care tema \u00een cauza are un impact \u00een zilele noastre.
\n\u00cen ansamblu, cei prezenti au fost pusi \u00een fata preocuparilor si problemelor care preocupa astazi lumea istoricilor, dar si omenirea. \u00cen mod semnficativ, \u00een sedinta de deschidere a fost abordata problema apei, nu doar pentru ca ne aflam \u00een Olanda, tara care a reusit sa-si supuna apele, dar si pentru ca viitorul tuturor oamenilor va fi din ce \u00een ce mai dependent de existenta si repartitia apei. Problemele natiunilor si ale imperiilor, identitatile si globalizarea, rolul femeilor \u00een societate,\u00a0 religia \u00een societate, problemele statului si ale birocratiei, munca \u00een timpurile moderne, migratia au reprezentat alte teme legate nu numai de trecut, dar si de prezentul si viitorul umanitatii.
\nTimp de cinci zile, istoricii si-au prezentat roadele cercetarilor si ale studiilor, au discutat si mai ales s-au cunoscut sau s-au revazut si au stabilit legaturi pentru activitati viitoare. \u00cen doua adunari generale, membrii Comitetului International de stiinte Istorice au facut bilantul situatiei istoriografiei mondiale si au dezbatut\u00a0 planurile de viitor. A fost desemnat prin vot \u2013 dupa criterii regionale \u2013 compozitia biroului Comitetului, fiind aleasa drept presedinte profesoara Marjatta Hietala de la Universitatea din Tampere, Finlanda, vicepresedinti fiind un agentinian si un olandez. Francezul Robert Franck a preluat secretariatul general. \u00cen afara trezorierului elvetian, au mai intrat \u00een birou un rus, un britanic, un\u00a0 italian, un chinez, un reprezentant al Statelor Unite si altul al Coreei de Sud. Ca si \u00een alte dati, jocurile si compromisurile marilor puteri au fost evidente. Ca loc de desfasurare al viitorului Congres \u00een 2015 a fost aleasa China, care nu-l va gazdui \u00eensa la Bejing, ci \u00eentr-o localitate de provincie!
\nLa Congresul de la Amsterdam au fost \u00eenscrisi peste douazeci de rom\u00e2ni, inclusiv un numar de studenti care \u00eesi f\u00e3ceau studiile \u00een Occident. Singura institutie care a luat parte \u00eentr-un\u00a0 mod organizat la marea reuniune a fost Academia Rom\u00e2na, printr-o delegatie de trei persoane \u2013 subsemnatul, academicianul Ioan Aurel Pop si profesorul Ioan Bulei, directorul Institutului de stiinte Politice, singurul raportor rom\u00e2n la una dintre marile teme. Un alt grup, condus de academicianul Razvan Theodorescu, a animat sesiunea speciala a Asociatiei Internationale de Studii Sud-Est Europene. Unii dintre rom\u00e2ni s-au deplasat beneficiind de grant-uri, iar ceilalti au suportat calatoria pe cont propriu. Cu mult regret, nu am constatat prezenta reprezentantilor nici unei universitati rom\u00e2nesti, cu exceptia istoricului Radvan venit de la Iasi. Amintesc ca \u00een 1965 au participat la Congresul de la Viena peste patruzeci de delegati rom\u00e2ni, toate universitatile trimit\u00e2ndu-si reprezentanti! Din pacate si \u00een Rom\u00e2nia interesul pentru prezenta la reuniuni at\u00e2t de importante, nu numai pentru istoriografie, dar si pentru \u00eentretinerea imaginii rom\u00e2nilor si a tarii \u00een lume a scazut \u00eengrijorator.
\nCu toate aceste constatari si \u00eengrijorari, prin participarea activa la lucrarile Congresului,\u00a0\u00a0 prin alegerea unora dintre istoricii rom\u00e2ni \u00een conducerea organismelor internationale si prin distribuirea noului volum din seria traditionala \u201eNouvelles Etudes d’Histoire\u201c, realizat de Comitetul National al Istoricilor Rom\u00e2ni si a volumelor din \u201eBiblografia istorica a Rom\u00e2niei\u201c, prezenta reprezentantilor istoriografiei rom\u00e2ne a fost \u00eenregistrata. Participantii rom\u00e2ni au fost prezenti prin luari de cuv\u00e2nt \u00een dezbateri si au sustinut unsprezece comunicari, cea mentionata din cadrul temei majore consacrate \u201eCaderii imperiilor\u201c, precum si altele sustinute \u00een diverse organisme internationale ale Comitetului International de stiinte Istorice \u2013 Asociatia Internationala de Istorie Contemporana a Europei (Dan Berindei), Asociatia Internationala de Studii Sud-Est Europene (Razvan Theodorescu, Vladimir Iliescu, Ioana Feodorov, Razvan Nicolae Mitu), Asociatia Internationala de Istorie a Relatiilor Internationale (Ioan Aurel Pop), Comisia Internationala de Demografie Istorica (Ioan Bolovan), Asociatia Internationala de Istorie Economica (Cristian Luca), Comisia Internationala de Istorie a Oraselor (Laurentiu Radvan), Masa rotunda consacrata sclaviei (Viorel Achim) etc. Tot cu prilejul Congresului, subsemnatul si Ioan Aurel Pop \u2013 ca presedinte si vicepresedinte ai Comitetului National Rom\u00e2n al Istoricilor -, au participat la cele doua adunari ale Comitetului International de stiinte Istorice. \u00cen cadrul organismelor internationale, Ion Bulei a fost ales membru al biroului Asociatiei Internationale de Istorie Contemporana a Europei, Ioan Bolovan, vicepresedinte al Comisiei Internationale de Demografie Istorica, iar Dumitru Preda, membru al biroului Asociatiei Internationale de Istorie a Relatiior Internationale.
\nDesi unele probleme ale istoriografiei mondiale, deficientele organizatorilor, ca si ale noastre ar trebui sa reprezinte niste semnale de alarma de neignorat, Congresul International de stiinte Istorice de la Amsterdam a marcat un moment de bilant important, la 105 ani de la cel dint\u00e2i Congres similar care s-a desfasurat \u00een 1900 la Paris. Vasele comunicante dintre istorici s-au dovedit \u00een fiinta, iar sistemul de relatii din interiorul miscarii istoriografice mondiale functional si chiar \u00een multe privinte \u00een dezvoltare. Continuarea acestor activitati si colaborarea dintre cercetatorii trecutului se impune astazi mai mult ca oric\u00e2nd \u00een conditiile impetuoasei, dar uneori si primejdioasei dezvoltari a umanitatii. \u00cen conservarea memoriei si \u00een studierea obiectiva si detasata de jocurile politice a evolutiilor trecute si a mecanismelor proceselor istorice rezida una dintre cheile stap\u00e2nirii de catre umanitate a propriei dezvoltari si a viitorului sau.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen vara anului 1965 se \u201esparsese gheata\u201c \u00een ceea ce priveste prezenta \u00een lume si activitatea culturala a Rom\u00e2niei. Era un efect al declaratiei din aprilie 1964 si al schimbarii ce avusese loc pe plan politic. Se \u00eencheiase epoca \u00een care cel mai mare pitic din lume era piticul sovietic si \u00eencepuse o noua etapa,… Cite\u0219te mai mult »Un congres urias la Amsterdam<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[3424,3425,3423],"class_list":["post-4456","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-activitatea-culturala-a-romaniei","tag-comitetul-international-de-stiinte-istorice","tag-congres"],"views":2360,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4456","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4456"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4456\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4456"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4456"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4456"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}