{"id":4262,"date":"2010-09-02T10:11:45","date_gmt":"2010-09-02T08:11:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=4262"},"modified":"2010-09-02T10:13:14","modified_gmt":"2010-09-02T08:13:14","slug":"muzica-de-mahala-si-dansul-de-cafenea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/muzica-de-mahala-si-dansul-de-cafenea\/","title":{"rendered":"Muzica de mahala si dansul de cafenea"},"content":{"rendered":"<p><em><strong> <\/strong><\/em><\/p>\n<p><em><strong>Prima data cand am auzit muzica lautareasca romaneasca folosita intr-un spectacol de dans contemporan a fost la Festivalul International de Teatru de la Sibiu, in 2001.\u00a0 Compania D\u00e9j\u00e0 Donn\u00e9 reunea cativa dansatori din tari diferite si doi coregrafi (unul ceh si altul italian), si avea o cota buna pe plan international. In piesa \u201eAria Spinta\u201c dadeai de versiuni mai prelucrate ale \u201eCiocarliei\u201c, dar mai ales de muzica de inima albastra,\u00a0 da&#8217; albastra de tot, de la Faramita Lambru la Adrian Copilu&#8217; Minune.<br \/>\nNu dupa multa vreme, la Targul International de Dans de la Essen, in Germania, unde Romania participa pentru prima data, intr-un stand comun oferit tarilor din Europa Centrala si de Est, polonezii de langa noi rulau la nesfarsit pe un monitor o caseta video din care rasunau familiare cantece de petrecere. <\/strong><\/em><\/p>\n<p>Compania Universitatii Baltice de Dans din Gdansk isi promotiona spectacolul \u201eIn the Body\u201c, in coregrafia israelianului Avi Kaiser. O masa incarcata cu bunatati, un festin cu exemplificari culinar-coregrafice, in acordurile cunoscutului (in strainatate) Taraf de Haidouks (sic!).<br \/>\nCa italianca frantuzita Francesca Lattuada dansa si canta totodata (ba chiar in romana, si nu rau ca voce), \u201eCine iubeste si lasa\u201c al Mariei Tanase, in lucrarea sa \u201eLa Donna \u00e8 mobile\u201c, deja nu m-a mai mirat. Cel putin in cazul ei explicatia se afla prin preajma faptului ca intendenta companiei sale pariziene era romanca Irina Petrescu, binecunoscuta cercurilor coregrafice din diaspora ca promotoare a dansului contemporan.<br \/>\nCu polonezii imi amintesc ca am pornit chiar o discutie pe tema muzicii folosite. Habar n-aveau ca e romaneasca, stiau doar ca e balcanica si li se parea foarte potrivita pentru a fi abordata in dansul contemporan datorita incarcaturii ei cromatice, dinamismului si unui oarecare exotism. Asa am aflat ca manelele erau foarte la moda si ca muzica de mahala era foarte sic. Nu le venea sa creada ca la noi, astfel de muzica se asorta cu o anumita provenienta sociala si ca un coregraf de avangarda \u2013 un intelectual roman rasat, cum ar veni \u2013, nu ar fi folosit asa ceva decat cu intentii parodice.<br \/>\nDe unde acest subit interes international pentru folclorul romanesc de periferie? De la Goran Bregovici si concertele sale, care au impus in lume muzica unei arii geografice mai putin explorate, asa cum Michael Flatley impusese in divertisment stepul irlandez.<br \/>\nAcum aproape un deceniu am suspinat, gandindu-ma ca subcultura noastra neaosa ne va fi probabil vanduta nedumicat de catre artisti straini drept noutatea cea mai hot, odata reinchis circuitul informatiei culturale. Au trecut cativa ani insa si n-am mai auzit in dansul contemporan nici muzica lautareasca, nici manele. Moda pare sa fi fost de scurta durata sau mai degraba lucrurile s-au asezat datorita intensei mediatizari a realizarilor conationalilor nostri mai bronzati prin statele europene.<br \/>\nDaca in urma cu cativa ani avangarda artistica nu se formaliza de diferenta dintre autenticul tarafurilor traditionale si prostul-gust, acum manelele nu mai sunt de bon-ton in lume. Cat despre muzica lautareasca (Lache Gazaru), am reintalnit-o in 2009 in piesa \u201ePasarica\u201c semnata de Mihai Babuska, pe scena sibiana a Concursului International de Balet. Gandita in cheie comica, ea prilejuia celor doi interpreti, prim-solistii Operei bucurestene Adina Tudor si Ovidiu Matei Iancu un adevarat recital actoricesc, o etalare de senzualitate de balci si maniere cazone de un umor savuros.<br \/>\nDesi percepute global, in pofida distantei enorme intre inspiratia autentica si coruperea suburbana, pana la noi evenimente politice si sociale care sa le readuca in prim-plan cu conotatii pozitive, tarafurile romanesti, mai vechi si mai noi, se intorc in colbul drumului&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Prima data cand am auzit muzica lautareasca romaneasca folosita intr-un spectacol de dans contemporan a fost la Festivalul International de Teatru de la Sibiu, in 2001.\u00a0 Compania D\u00e9j\u00e0 Donn\u00e9 reunea cativa dansatori din tari diferite si doi coregrafi (unul ceh si altul italian), si avea o cota buna pe plan international. In piesa \u201eAria Spinta\u201c&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/muzica-de-mahala-si-dansul-de-cafenea\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Muzica de mahala si dansul de cafenea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[3269,3265,3268,3267,3266],"class_list":["post-4262","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-adrian-copilu-minune","tag-compania-deja-donne","tag-faramita-lambru","tag-muzica-de-inima-albastra","tag-muzica-lautareasca"],"views":2280,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4262","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4262"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4262\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4262"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4262"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4262"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}