\u201ePam\u00e2ntul e un mecanism de reciclare ce functioneaza de o treime din v\u00e2rsta universului\u201c, scrie \u201eThe Economist\u201c, analiz\u00e2nd un studiu publicat recent \u00een revista \u201eNature\u201c. Microbii si plantele extrag, la nesf\u00e2rsit, carbonul, azotul si oxigenul din atmosfera, pentru a le reda sub diferite forme, apa se evaporeaza din oceane, revine sub forma de ploaie pe pam\u00e2nt si se scurge iar \u00een oceane; si chiar lucrurile considerate de stiintele naturale drept stabile, imuabile, sunt si ele, se pare, supuse unei schimbari perpetue.
\n\u201e\u00cen centrul Pam\u00e2ntului, sub munti si oceane si sub crusta subtire si fragila, sub mantaua ce curge lent si sub miezul extern bolborositor, din fier lichid, se afla un miez intern solid. Daca ceva din planeta parea lipsit de orice sansa de a lua parte la acest proces de reciclare nesf\u00e2rsita, ai putea spune ca aceasta minge de metal, de 1 200 de kilometri \u00een diametru, strivita din toate directiile de greutatea unei \u00eentregi planete, ar fi acel lucru \u2013 un pivot central dens si imobil \u00een jurul caruia se \u00eenv\u00e2rteste tot restul\u201c, scrie \u201eThe Economist\u201c. \u00censa studiul recent publicat de trei oameni de stiinta de la Universitatea Josephj Fourier din Grenoble a dat peste cap aceasta viziune conventionala.
\nP\u00e2na acum, singura schimbare suferita de miezul intern parea a fi continua sa \u00eengrosare, datorata racirii Pam\u00e2ntului, prin \u201e\u00eenghetarea\u201c miezului lichid, extern. Racirea face ca miezul intern sa \u00eesi adauge aproximativ 30 de centimetri \u00eentr-un secol. Aceasta racire da nastere si circulatiei lente a mantalei, si prin ea modelarii nesf\u00e2rsite a suprafetei terestre. Noua idee a celor trei cercetatori e \u00eensa aceea ca \u00eengrosarea treptata reprezinta diferenta dintre doua procese \u2013 un ritm de racire intens compensat de un ritm de topire aproape la fel de ridicat. \u201eAcest concept decurge din ideea, p\u00e2na acum neexplorata, ca miezul intern sferic e usor asimetric fata de centrul de masa al planetei, astfel \u00eenc\u00e2t o parte \u2013 cea vestica \u2013 e usor mai joasa dec\u00e2t cealalta. Pe partea mai cobor\u00e2ta presiunea e mai mare, iar fierul lichid se transforma \u00een solid. Pe partea mai \u00eenalta presiunea e mai mica, iar fierul solid se topeste\u201c, arata \u201eThe Economist\u201c.
\nEfectul acestei asimetrii e formarea unui curent: fierul care se adauga miezului interior \u00een vest se misca lent prin acesta p\u00e2na c\u00e2nd se topeste, \u00een est. \u00centregul ciclu al fierului, p\u00e2na la retopirea sa \u00een miezul exterior, ar fi de 80 de milioane de ani. Acest model ar putea explica anumite ciudatenii ale miezului dur \u2013 precum aceea ca undele seismice trec prin el altfel c\u00e2nd \u00eel strabat de la nord la sud, si altfel de la est la vest. Acest comportament ar putea avea implicatii dincolo de miezul dur \u2013 put\u00e2nd ajuta la explicarea, \u00een detaliu, a circulatiei din miezul exterior si, astfel, la stabilirea felului \u00een care c\u00e2mpul magnetic terestru variaza, \u00een timp.
\nDe ce ar fi \u00eensa aceste amanunte stiintifice relativ anoste interesante pentru publicul larg? \u201eOdata ce lumea e vazuta ca un ansamblu de cicluri, si nu ca unul de obiecte, e mai usor sa ne imaginam modalitati interesante prin care acestea se suprapun precum dintii unor roti zimtate. Ciclul carbonului influenteaza ritmul \u00een care muntii se scufunda \u00een mari, circulatia de ad\u00e2ncime a apelor oceanice guverneaza topirea si miscarea calotelor de gheata s.a.m.d.\u201c, scrie \u201eThe Economist\u201c.
\nEfectul acestei teorii ar fi, asadar, acela de a \u00eentari o estetica, sau chiar o ideologie a planetei vazute \u201eca un motor neobosit de schimbari autoreglabile\u201c.\u00a0 O astfel de ideologie ar deveni \u201eun ghid folositor pentru modul \u00een care am putea aborda impacturile inevitabile ale unei civilizatii tehnologice de mari proportii asupra planetei pe care o locuieste: \u00een timp ce prudenta ne sfatuieste sa minimalizam aceste impacturi, o reprezentare a felului \u00een care planeta functioneaza ne sugereaza ca a ne asigura ca sistemele naturale pot sa le faca fata, ca ele pot deveni parte a circuitului natural e la fel de important\u201c.
\nSi, \u00een aceasta viziune, miezul solid al P\u00e3m\u00e2ntului, alaturi de alte lucruri ce ar parea c\u00e2t se poate de solide, precum Muntii Himalaia sau chiar precum planeta \u00eensasi, nu mai sunt obiecte sau locuri, ci sunt procese, \u00een perpetua miscare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201ePam\u00e2ntul e un mecanism de reciclare ce functioneaza de o treime din v\u00e2rsta universului\u201c, scrie \u201eThe Economist\u201c, analiz\u00e2nd un studiu publicat recent \u00een revista \u201eNature\u201c. Microbii si plantele extrag, la nesf\u00e2rsit, carbonul, azotul si oxigenul din atmosfera, pentru a le reda sub diferite forme, apa se evaporeaza din oceane, revine sub forma de ploaie pe… Cite\u0219te mai mult »Fluviul din centrul Pam\u00e2ntului; o ideologie a schimbarii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[3153,3156,3155,3154],"class_list":["post-4088","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-the-economist","tag-fluviul-din-centrul-pamantului","tag-miezul-solid-al-pamantului","tag-revista-nature"],"views":1711,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4088","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4088"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4088\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4088"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4088"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4088"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}