Nu mai exist\u00e3 nici o \u00eendoiala: avem prieteni adevarati si sinceri \u00een Brazilia. Despre unul dintre ei, pe numele sau \u00c1tico Vilas-Boas da Mota, cercetator, istoric, profesor, folclorist, traducator si lingvist brazilian doresc sa va vorbesc \u00een cele ce urmeaza. Motivul? Dupa mai bine de treizeci de ani de cercetari el a publicat o adevarata enciclopedie a relatiilor rom\u00e2no-braziliene, sugestiv intitulata \u201eBrazilia si Rom\u00e2nia: Punti Culturale\u201c. Poate ca titlul pare, la prima vedere, pompos si nu \u00eel invita pe cititor la lectura. Ar fi, \u00eensa, pacat sa nu deschida acest volum, deoarece \u00een el va gasi cele mai pertinente informatii despre contactele \u00eentre cele doua tari de-a lungul timpului, \u00eencep\u00e2nd, de exemplu, cu vizita primului rom\u00e2n \u00een Brazilia, colonelul Sergiu Voinescu, \u00een secolul al XIX-lea, care era trimisul lui Carol I, de cur\u00e2nd urcat pe tronul Rom\u00e2niei. Sau despre vizita unor mari artisti rom\u00e2ni \u00een Brazilia, printre care Hartulary Darcl\u00e9e sau Florica Cristoforeanu, aceasta din urma traind la Rio si fiind \u00eenmorm\u00e2ntata \u00een acest oras. Dar si despre vizita \u00een Rom\u00e2nia a marelui scriitor brazilian Afr\u00e2nio Peixoto, de la care au ramas cronici expresive si scrisori entuziaste. Ori despre prezenta marcanta a unor plasticieni rom\u00e2ni \u00een Brazilia, cum ar fi Emil Marcier, Samson Flexor, la centenarul nasterii caruia s-a organizat la Bucuresti, la Palatul Cotroceni, o retrospectiva deosebit de interesanta. Si de asemenea originar din Rom\u00e2nia era si fotograful de renume mondial Eddy Novarro, stabilit din 1946 la Rio de Janeiro. Tot din aceasta enciclopedie putem afla ca primii scriitori rom\u00e2ni cunoscuti \u00een Brazilia au fost Carmen Sylva si Panait Istrati. Sau ca scriitoarea Martha Bibescu a venit \u00een Brazilia special pentru a scrie biografia ziaristului si omului de afaceri Assis Chateaubriand, \u00eencercare ce nu i-a reusit, \u00eensa. Dar care ar fi legatura dintre Rom\u00e2nia si statuia at\u00e2t de emblematica a Christului de la Rio, devenita simbolul acestui oras? Ea exista si este legata de sculptorul Gheorghe Leonida, care a facut parte din echipa lui Paul Landowsky, cel ce a realizat proiectul statuii. Lui Leonida i-a revenit sarcina de a sculpta chipul Christului, astfel \u00eenc\u00e2t putem spune cu m\u00e2ndrie ca cel mai cunoscut simbol al Braziliei este si rom\u00e2nesc.
\nAutorul volumului remarca \u00een pertinenta sa introducere faptul ca exista un net dezechilibru \u00een privinta traducerilor literare, literatura braziliana fiind mult mai prezenta \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t cea rom\u00e2neasca \u00een tara sa. Aceasta, \u00een ciuda eforturilor considerabile facute de poetul si traducatorul brazilian Luciano Nunes Maia, cel care a transpus cu at\u00e2ta maiestrie versurile lui Eminescu, Blaga sau Sorescu \u00een portugheza, dar si baladele \u201eMiorita\u201c si \u201eMesterul Manole\u201c. De mentionat si faptul ca Luciano Nunes Maia, care este si consulul onorific al Rom\u00e2niei la Fortaleza, capitala statului Cear\u00e1, organizeaza la universitatea la care preda cursuri de cultura rom\u00e2na.
\nAceasta adevarata enciclopedie a relatiilor rom\u00e2no-braziliene beneficiaza de o prefata semnata de scriitorul si diplomatul rom\u00e2n Mihai Zamfir, ambasadorul Rom\u00e2niei \u00een Brazilia. \u00cen aceasta, domnia sa subliniaza faptul ca preocuparea majora a autorului a fost aceea de a scoate din uitare \u201emulte valori care ar fi condamnate la somnul prafuit al arhivelor\u201c. El \u00eel compara pe autor cu un \u201ecronicar medieval\u201c, care \u00eencearca sa fie \u201eun martor impartial\u201c, remarc\u00e2nd totodata ca \u201esunt foarte rare cartile care reusesc sa epuizeze pe deplin tema anuntata \u00een titlu\u201c, volumul profesorului \u00c1tico Vilas-Boas da Mota fiind unul dintre cele care reusesc sa faca acest lucru.
\n\u201eBrazilia si Rom\u00e2nia: Punti Culturale\u201c a beneficiat, daca putem spune astfel, de un \u201ecomplot al prieteniei\u201c. \u00centruc\u00e2t editorul cartii, V\u00edctor Alegria, patronul Editurii Thesaurus, este el \u00eensusi un mare pasionat de Rom\u00e2nia, \u00een anul 2000 a organizat o calatorie a cincizeci de scriitori, artisti si oameni de afaceri, din Brazilia \u00een Rom\u00e2nia, actiune desfasurata sub genericul PRIM\u00c3VARA I. Aceeasi pasiune pentru Rom\u00e2nia l-a determinat pe editor sa \u00eenfiinteze Institutul Brazilia-Rom\u00e2nia, care organizeaza actiuni de promovare a culturii rom\u00e2ne, dar care a editat si traduceri din literatura rom\u00e2na, printre care \u201eO noapte furtunoasa\u201c si \u201eO scrisoare pierduta\u201c, \u00een traducerea lui \u00c1tico Vilas-Boas da Mota.
\nLansarea oficiala a volumului a avut loc la Academia Braziliana de Litere, prestigioasa institutie culturala braziliana, fondata pe 20 iulie 1897 de marele scriitor Machado de Assis, printre membrii sai corespondenti figur\u00e2nd si academicianul si scriitorul rom\u00e2n Augustin Buzura. Printre participantii la lansare s-a aflat si fostul ambasador al Braziliei \u00een Rom\u00e2nia, E.S. Jos\u00e9 Jer\u00f4nimo Moscardo de Sousa, care \u00een prezent se afla \u00een fruntea Fundatiei Alexandre Gusm\u00e3o a Ministerului Relatiilor Externe. Volumul semnat de \u00c1tico Vilas-Boas da Mota a fost prezentat si \u00een emisiuni de televiziune, precum cea a ziaristei Leda do Prado.
\nCartea profesorului \u00c1tico Vilas-Boas da Mota ar putea purta si un alt titlu: \u201eCartea unei pasiuni\u201c. Aceasta, deoarece pasiunea sa pentru Rom\u00e2nia si pentru cultura si istoria ei s-a nascut \u00een ultimul an de liceu si continua sa creasca de mai bine de cincizeci de ani. Aceasta pasiune l-a facut ca \u00een Maca\u00fabas, orasul \u00een care traieste, sa detina o biblioteca rom\u00e2neasca de peste 8.000 de volume. Si tot pasiunea pentru limba rom\u00e2na, pe care din pacate nu are cu cine s-o practice, \u00eel face ca zilnic, timp de treizeci de minute, sa citeasca cu voce tare texte \u00een limba rom\u00e2na. Tot \u00een biblioteca sa se afla colectia completa a revistei \u201eMagazin Istoric\u201c. Si aceeasi pasiune pentru Rom\u00e2nia si cultura sa l-a determinat ca \u00een discursul de primire ca membru corespondent al Institutului Istoric si Geografic Brazilian, \u00een anul 2004, sa vorbeasca despre \u201eRelatiile culturale Brazilia-Rom\u00e2nia\u201c.
\n\u201eBrazilia si Rom\u00e2nia: Punti Culturale\u201c constituie, fara \u00eendoiala, o lectura profitabila si necesara nu doar pentru diplomati, istorici, ziaristi sau pentru intelectualii interesati de aceasta tara, ci pentru orice persoana dornica sa cunoasca mai bine si mai profund evolutia si impactul reciproc al celor doua culturi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nu mai exist\u00e3 nici o \u00eendoiala: avem prieteni adevarati si sinceri \u00een Brazilia. Despre unul dintre ei, pe numele sau \u00c1tico Vilas-Boas da Mota, cercetator, istoric, profesor, folclorist, traducator si lingvist brazilian doresc sa va vorbesc \u00een cele ce urmeaza. Motivul? Dupa mai bine de treizeci de ani de cercetari el a publicat o adevarata… Cite\u0219te mai mult »Brazilia si Rom\u00e2nia, punti culturale<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[3133,576],"class_list":["post-4060","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-atico-vilas-boas-da-mota","tag-brazilia"],"views":2750,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4060","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4060"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4060\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4060"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4060"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4060"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}