{"id":4039,"date":"2010-08-19T08:32:03","date_gmt":"2010-08-19T06:32:03","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=4039"},"modified":"2010-08-19T08:32:23","modified_gmt":"2010-08-19T06:32:23","slug":"alegerea-libertatii-si-libertatea-alegerii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/alegerea-libertatii-si-libertatea-alegerii\/","title":{"rendered":"Alegerea libertatii si libertatea alegerii"},"content":{"rendered":"

Charlotte Bront\u00eb, \u201eJane Eyre\u201c<\/em>, traducere de Mirella Acsente, Bucuresti, Editura Leda, 2008.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00cen ciuda opiniei transante exprimate de F. R. Leavis, \u00een \u201eThe Great Tradition\u201c, cum ca ar exista doar o singura scriitoare adevarata \u00een familia Bront\u00eb, si anume Emily, prin romanul \u201eLa rascruce de v\u00e2nturi\u201c, \u00een a doua parte a secolului al XIX-lea, publicul cititor britanic era tentat sa considere ca singura romanciera cu adevarat mare din familie ar fi Charlotte, a carei faima se \u00eentemeia mai cu seama pe imensa popularitate de care s-a bucurat \u00een epoca \u201eJane Eyre\u201c, cartea aparuta \u00een acelasi an cu \u201eWuthering Heights\u201c, 1847. \u00cen fond, ambele romane, ca, de altfel, si celelalte ale lui Charlotte Bront\u00eb, \u201eShirley\u201c, \u201eVillette\u201c, sau \u201eThe Tenant of Wildfell Hall\u201c, de Anne Bront\u00eb, demonstreaza \u00een mod clar profunda legatura pe care surorile romanciere au avut-o \u00eentreaga viata cu tinuturile mlastinoase din Yorkshire si exprima o cunoastere mai degraba teoretica a lumii exterioare din partea unor remarcabile scriitoare care, totusi, au mai degraba bibliografie dec\u00e2t o biografie spectaculoasa, asemenea altor figuri literare marcante ale epocii victoriene. Dar, in ciuda lipsei aspectelor biografice\u00a0 extraordinare, ele au influentat indiscutabil nu doar perioada respectiva, ci si pe multi dintre autorii care au urmat. <\/strong><\/em>
\nDe partea eroinei
\nAstfel, \u00eenca din primele scrieri publicate de Charlotte Bront\u00eb se remarca talentul si capacitatea autoarei de a rezolva, uneori uimitor, o serie de probleme narative si \/ sau tematice lasate cumva \u00een suspensie de predecesorii sai. Caci \u00eenca din prima sa creatie, publicata, \u00eensa, postum, \u201eThe Professor\u201c, sunt identificabile calitatile ce \u00eei vor marca, ulterior, \u00eentreaga opera: fiindca Charlotte Bront\u00eb stie \u2013 sau mai degraba intuieste \u2013 perfect cum sa m\u00e2nuiasca tehnica autobiografiei fara a cadea \u00een melodramatic, reusind sa dea o reala consistenta estetica unor experiente personale. Iar daca \u201eShirley\u201c reprezinta dorinta autoarei de a lucra la scara mare si de a aborda proza de larga respiratie, iar \u201eVillette\u201c tinde sa exploreze c\u00e2t mai profund ad\u00e2ncimile sufletului feminin, \u201eJane Eyre\u201c (roman publicat, initial, sub pseudonimul Currer Bell) ram\u00e2ne punctul \u00een care scriitoarea s-a apropiat cel mai mult de sensul complet al marii arte. S-a remarcat \u00eenca din perioada imediat urmatoare aparitiei ca romanul rezista mai cu seama datorita protagonistei, acuzata, \u00eensa, cu toate acestea, de diverse voci ale criticii, fie de ipocrizie, fie de o exagerata sfiala si retinere, \u00een linia prozei victoriene pudibonde. Dar Jane, fragila, tacuta, aparent retrasa si la fel de aparent supusa, reprezinta mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. Caci, \u00een ciuda reactiilor ei (uneori, trebuie sa recunoastem, puritane!) si a comportamentului sau cuminte (aparent respect\u00e2nd perfect normele lumii \u00een care traieste), Jane se dovedeste a fi neasteptat de neconventionala, at\u00e2t \u00een reactii, c\u00e2t si \u00een ceea ce priveste atitudinea reala fata de societate si de sine \u00eensasi. Scriitoarea nu o include pe Jane \u00een categoria proscrisilor, a exclusilor din societate, asa cum proceda, de exemplu, Charles Dickens cu unele din personajele sale, de exemplu cu Oliver Twist, ci o situeaza, \u00een mod deliberat, la marginea acestei societati \u2013 la \u00eenceput orfana privita cu raceala de rudele bogate, apoi guvernanta neacceptata pe deplin nici chiar de Doamna Fairfax, cea care stie mereu sa-i aminteasca, \u00eentotdeauna \u00een momentele cheie, ca nu e de acelasi rang cu stap\u00e2nul casei, Domnul Rochester, proprietarul de la Thornfield. Prin aceste subtile strategii, Charlotte Bront\u00eb reuseste sa mentina cititorul mereu de partea eroinei, fara sa dea, \u00eensa, impresia didacticismului care sufoca multe din scrierile epocii. \u00cen fond, tot ceea ce se petrece \u00een romanul \u201eJane Eyre\u201c, depinde exclusiv de reactiile si atitudinile lui Jane, \u00eentreaga lume fictionala fiind organizata, practic, \u00een jurul ei si al progresului sau spiritual, marcat de momentele de criza profunda prin care trece \u2013 si care, desigur, au fost explicate, uneori, prin influenta elementelor care au marcat biografia autoarei \u00eensasi.
\nO pasiune mistica
\nPe de alta parte, \u00eensa, si la un alt nivel al interpretarii, aceeasi Jane este cea care da posibilitatea scriitoarei sa abordeze si alte aspecte, p\u00e2na atunci ramase nerezolvate de scriitorii anteriori, \u00een primul r\u00e2nd transpunerea, la un nivel artistic superior, a echilibrului, mereu cautat, \u00eentre dorintele cele mai intime ale individului si standardele morale, nu o data extrem de greu de atins, ale societatii. Caci nu doar \u201edragoste\u201c \u00een sensul comun al termenului este ceea ce \u00eesi doreste cu adevarat Jane, iar acest lucru se vede perfect \u00een modul \u00een care \u00eesi declara ea pasiunea pentru Rochester, cuvintele sale implic\u00e2nd, de fapt, \u00eentreaga lume de la Thornfield, pe care protagonista ajunsese sa si-o asume. Pasiunea ei devine, \u00een acest fel, una de substanta de-a dreptul mistica, depasind cu mult simpla idila, at\u00e2t de familiara literaturii victoriene. Romanul se transforma, astfel, din previzibila poveste decorativa de dragoste \u00een istorie a devenirii lui Jane si a reconfigurarii \u00eentregii lumi \u00een functie de structura interioara a eroinei. Aceste aspecte devin pe de-a-ntregul evidente doar daca le raportam la reactiile pe care le are Jane \u00een c\u00e2teva situatii esentiale pentru propria sa devenire: \u00een primul r\u00e2nd atunci c\u00e2nd respinge propunerea lui Rochester de a trai alaturi de el, c\u00e2ta vreme la Thornfield se afla fosta sotie a acestuia, iar apoi c\u00e2nd \u00eel respinge pe St John Rivers, cel care \u00eei propune, la Morton, o viata dedicata unei cauze nobile, dar cu pretul totalei anulari a individualitatii ei. Iar daca, \u00een general, plecarea lui Jane de l\u00e2nga pasionalul Rochester care, dupa cum au clamat unii interpreti, nu face altceva dec\u00e2t sa-i propuna respingerea conventiilor sociale si o viata fericita alaturi de omul pe care \u00eel iubeste, pare un soi de dezertare, la o lectura atenta la nuante, vom descoperi ca decizia lui Jane de a-l parasi nu \u00eenseamna nicidecum o fuga, si cu at\u00e2t mai putin un act de lasitate ori lipsa curajului de a ignora vreo conventie \u00een care, \u00een fond, ea nici nu crede, ci tocmai puterea unei fiinte fragile si aparent insignifiante si (tot aparent!) incapabile de reactii de acest gen de a reorganiza lumea din jurul ei si convingerile celor la care tine, dar fac\u00e2nd toate astea exclusiv \u00een functie de propriile sale principii.
\n\u201eMicuta Jane\u201c
\nFara \u00eendoiala, povestea sotiei nebune a lui Rochester, \u00eenchise \u00een podul castelului poate fi privita ca o expresie a conditiei femeii \u00eentr-o societate \u00een care regulile erau stabilite exclusiv de barbati, reprezent\u00e2nd, pe de alta parte, din punct de vedere estetic, o scadere a standardului pe care Charlotte Bront\u00eb si-l impusese si pe care \u00eel respectase p\u00e2na atunci, un soi de concesie facuta gustului publicului cititor al epocii si elementelor sentimental (partial) lacrimogene si spectaculoase. Dar, pe de alta parte, acest moment este exact modalitatea \u2013 excelenta, trebuie sa recunoastem \u2013 gasita de scriitoare pentru a contura c\u00e2t mai exact nu doar situatia \u00een care se gaseste Jane, ci mai ales forta nebanuita a acesteia. Nu o resemnare de tip crestin, asa cum fusese tentata Jane sa adopte \u00een copilarie, dupa modelul prietenei sale de la Lowood, Helen Burns, ci dimpotriva, dorinta de a lupta p\u00e2na la sf\u00e2rsit, cu propriile ei mijloace si dupa regulile pe care ea \u2013 si doar ea \u2013 alege sa le stabileasca si apoi sa le respecte p\u00e2na la capat, cer\u00e2ndu-le, implicit, si celor pe care-i iubeste sa faca la fel. Doar astfel va putea Jane, dupa ani de zile, sa-l regaseasca pe de-acum invalidul Edward Rochester si sa traiasca fericita alaturi de el. Nu ca \u00eentr-o melodrama sentimentala, ci ca \u00eentr-un roman de cea mai buna calitate, nu o scriere dorindu-si sa se transforme \u00een poveste sau \u00een alegorie morala, ci una reusind sa spuna ceva esential despre natura umana si despre capacitatea individului de a-si construi lumea \u00een functie de propriile sale alegeri. De aici si excelenta tehnica a retrospectivei inclusa \u00een aceasta naratiune la persoana \u00eent\u00e2i, precum si frecventele modificari ale punctului de vedere care, datorita modului \u00een care autoarea stie sa conduca firul narativ, trec, adesea, neobservate. De aici si subtila tratare, de catre Charlotte Bront\u00eb, a lui Rochester, ca personaj, \u00een acelasi timp capabil s-o \u00eenteleaga pe \u201emicuta lui Jane\u201c, dar si incapabil sa intuiasca imensa forta interioara a acesteia, dovada antologica scena c\u00e2nd, imediat dupa ce ea \u00eei accepta cererea \u00een casatorie, \u00eencearca s-o trateze ca pe o favorita din haremul unui sultan. Dar, prin ironie subtila, deprinsa de Charlotte Bront\u00eb din cele mai bune pagini ale lui Austen, Jane \u00eel readuce cu picioarele pe pam\u00e2nt, par\u00e2nd a-i spune, la tot pasul, ceea ce romanul \u00een ansamblu tinde sa sugereze \u00een mai toate paginile: ca fiinta umana e suma propriilor sale alegeri si ca, asa cum afirma autoarea \u00een prefata editiei a doua a lui \u201eJane Eyre\u201c, \u201eMoralitatea nu \u00eenseamna nicidecum si nici o clipa caderea \u00een conventionalism.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Charlotte Bront\u00eb, \u201eJane Eyre\u201c, traducere de Mirella Acsente, Bucuresti, Editura Leda, 2008. \u00cen ciuda opiniei transante exprimate de F. R. Leavis, \u00een \u201eThe Great Tradition\u201c, cum ca ar exista doar o singura scriitoare adevarata \u00een familia Bront\u00eb, si anume Emily, prin romanul \u201eLa rascruce de v\u00e2nturi\u201c, \u00een a doua parte a secolului al XIX-lea, publicul… Cite\u0219te mai mult »Alegerea libertatii si libertatea alegerii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3119,3118,3120],"class_list":["post-4039","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-jane-eyre","tag-charlotte-bronte","tag-traducere-de-mirella-acsente"],"views":2266,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4039","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4039"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4039\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4039"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4039"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4039"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}