{"id":4022,"date":"2010-08-19T08:10:15","date_gmt":"2010-08-19T06:10:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=4022"},"modified":"2010-08-22T16:04:36","modified_gmt":"2010-08-22T14:04:36","slug":"4022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/4022\/","title":{"rendered":"O cronica incropita"},"content":{"rendered":"

Adrian Bodnaru, \u201eO legatura de chei\u201c<\/em>, Bucuresti, Editura Cartea Rom\u00e2neasca, 2010, 96 p.<\/strong><\/p>\n

sorin despoT, \u201eapasa\u201c<\/em>, Bucuresti, Editura Cartea Rom\u00e2neasca, 2010, 80 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

E pentru prima data c\u00e2nd \u00eencropesc un articol din scurte comentarii despre doua carti. Nu-mi place varianta aleasa, asa cum dispretuiesc volumele alcatuite din cronici literare. Nu suport fusereala. Procedez totusi astfel fiindca nici \u201eO legatura de chei\u201c (Adrian Bodnaru), nici \u201eapasa\u201c (sorin despoT) nu merita o analiza amanuntita. Sunt doua volume schiloade. Musculatura lor gelatinoasa se compune din c\u00e2teva petice de poeme. Dupa aceasta judecata de valoare, interventia mea si-ar putea \u00eencheia menirea. Doar am dat verdictul. Accept \u00eensa recursul facut de public.<\/strong><\/em>
\nManierisme<\/strong>
\nVersurile lui Adrian Bodnaru se \u00eenfrupta din tipul de poezie practicat de Serban Foarta. Asta nu se observa exclusiv din recenta \u201eLegatura de chei\u201c. De acelasi autor, am citit \u201eversuri si alte forme fixe, cu o exerga de Serban Foarta & unsprezece semne de Dan Ursachi\u201c (Editura Brumar, 2002). Si la Adrian Bodnaru se remarca \u00eenclinatia catre exercitii de stil, concretizate \u00een manierisme formale. Pentru el, poezia reprezinta, \u00eenainte de toate, cautarea unei structuri sintactice fistichii. \u00cen consecinta, redactarea se confunda cu efortul retoric si tehnicismul (\u00een destule cazuri fara dexteritate). Poeziile sunt acoperite de schele, \u00eenghitite de ermetism filologic. Poetul seamana cu un sculptor preocupat mai mult de perfectionarea nasului unei statui, dec\u00e2t de rezistenta materialului de lucru. Rezultatele creatiei se dovedesc fragile. \u201eO legatura de chei\u201c nu depaseste statutul de joc fragil al prozodiei. Pentru ca, dupa ce schelele au fost \u00eenlaturate, sculptura \u00eencepe sa se clatine din pricina epigonismului. Nu insinuez ca as aprecia creatia maestrului. Dar opera lui Serban Foarta constituie un unicat. Iar oricine se lasa influentat de creatorul \u201eHolorimelor\u201c, va prelua numai litera, caci de spirit nu poate fi vorba.
\nNu-mi dau seama de ce Adrian Bodnaru insista sa scrie \u00een \u201eidiolect\u201c (cum precizeaza Serban Foarta pe coperta a IV-a), de vreme ce poemele sale reusite respecta sintaxa canonica. De exemplu, cel initial se evidentiaza prin gravitatea evocarii disparitiei unui copil. Imaginatia atenueaza tragismul momentului. Poetul retine decesul baietelului ca o misterioasa ridicare la cer, deoarece micutul parea sa aiba o silueta serafica. Amintirea accidentului fatal se pastreaza \u00eentr-o papusa ce arata ca moartea a trecut pe acolo, a furat o fiinta si a lasat \u00een loc o efigie \u00eengrozitoare: \u201eAm vazut dupa-amiaza ca o minge\/ umflata cu un aer strain\/ (venetian sau arab).\/ Am vazut cum o atinge cu piciorul slab\/ de \u00eenger copilul vecin\/ cu mine dintotdeauna, \u2013\/ cum o loveste p\u00e2na departe.\/ Dar nu atunci l-am vazut ultima oara\/ (c\u00e2nd s-a dus dupa ea)\/ ci mai t\u00e2rziu, \u00een alta parte:\/ \u00eentr-una\/ din sperietorile de soferi de l\u00e2nga sosea.\/ Am vazut cum se juca de-a toate:\/ de-a oameni mari, de-a o vara,\/ de-a singur spre mare;\/ apoi, am vazut carnavaluri sau armate,\/ pe ape sau pe stadioane cu un aer strain,\/ dar niciodata pe copilul din fiecare\/ dupa-amiaza cu mine vecin\u201c (p. 5).
\nIubirea din \u201eO legatura de chei\u201c e nestatornica. Nu se consuma dec\u00e2t fizic. Trupurile ard pentru o noapte. Apoi, barbatii pleaca la drum. Femeile sunt un sir de \u00eent\u00e2mplari uitate, obiecte ce trebuie schimbate imediat ce s-au uzat: \u201efuma asez\u00e2ndu-si cricul sub soare,\/ sa-i schimbe o vara cu vara de rezerva,\/ ca pe o camasa a lui cu unsoare\/ patata cu sosul de la conserva\u201c (p. 14).
\nC\u00e2teodata, Adrian Bodnaru \u00eencearca sa construiasca poezii de notatie. \u00cel \u00eempiedica formalismul gol, redus la gasirea rimelor potrivite. Asemenea texte nu se leaga \u00een tesaturi. Cuvintele ram\u00e2n fire independente: \u201eFrunze, taxiuri\/ galbene, vechi, \u2013 \/ trase chipiuri\/ peste urechi\/\/ c\u00e2inilor grei\/ \u00eenca de vara,\/ pe dupa ei\/ cozi ce presara,\/\/ colti c\u00e2nd le sapa\/ s\u00e2ngele-n par:\/ de v\u00e2nt, de apa,\/ mori \u00een raspar\u201c (p. 51).
\n\u201eO legatura de chei\u201c functioneaza ca o placa zg\u00e2riata pusa la un pick-up fara ac.
\nAlt premiant fara coronita<\/strong>
\nC\u00e2stigator al Premiului de Poezie la Concursul de manuscrise organizat de Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia (2009), sorin despoT se afla \u00een aceeasi ipostaza ca m. dutescu. Un context favorabil i-a permis sa-si vada cartea publicata. Dar daca \u00een \u201esi toata bucuria acelor ani tristi\u201c gaseam si lucruri demne de consemnat, \u00een \u201eapasa\u201c n-am dat peste aproape nimic. Am \u00eencercat o sumedenie de butoane, am scanat paginile \u00een repetate r\u00e2nduri. Am citit cu bunavointa, asa cum m-a \u00eendrumat un profesor drag. Am cautat afinitati si poetici alternative. \u00censa acest volum e o mare pacaleala intelectuala si estetica.
\nVersurile sunt crude, precum fructele culese necoapte. Tocmai aici e problema. Sa publici \u00eenainte de vreme si poezia sa fie acra sau sa o lasi prea mult la soare si sa se treaca? Aleg\u00e2nd a doua varianta, riscul consta \u00een a fi \u00eenghitit de plutonul anonimilor. Opt\u00e2nd pentru prima, intervine lipsa de maturitate. Fiindca aceasta din urma reprezinta caracteristica definitorie a poeziei lui sorin despoT. Poemele sale sunt ale unui adolescent \u00eent\u00e2rziat. Proba de netagaduit o gasim \u00een scriitura copilaroasa, strangulata de adverbe provenite din adjective. Nu e cazul sa tin o prelegere de morfologie, mai ales ca prefer sintaxa. Sorin despoT crede ca astfel \u00eengreuneaza verbele, ca le transforma \u00een obiecte solide. De fapt, compune texte simpliste, fara forta de ademenire: \u201eapropie-te \u00eencrezator\/ \u00eenchide usa \u00een spatele tau\/ inspira ad\u00e2nc lasa tensiunea\/ de pe umeri pe\/ omoplati pe solduri pe gambe\/ p\u00e2na c\u00e2nd se \u00eemprastie surd\u201c (\u201eapasa\u201c, p. 8).
\nUneori, poemele lui sorin despoT creeaza o atmosfera \u00eenrudita cu aceea din \u201eBlank\u201c-ul lui Vlad Moldovan. \u00cent\u00e2lnim aceeasi senzatie de sufocare, de claustrare \u00eentr-o lume alcatuita din patru pereti si un tavan. Lipseste, de asemenea, tipatul care cauta eliberarea. Salvarea pare a fi un cifru secret care sa deschida usa care duce la iesirea din labirint: \u201eperetii se apropie lent\/ camera pierde lumina\/ iar culoarul \u00eemb\u00e2csit \u00eentre\/ cutia de lemn si retina\/ devine tot mai \u00eengust\/ deja te aud implor\u00e2nd\/ speri cu toata fiinta\/ ca voi rosti calm hai\/ apasa\u201c (\u201eun buton\u201c, p. 12).
\nCele trei-patru poezii reusite din volum au ca suport viziunea mortii ca fapt divers. Desfasurarea textelor e imprevizibila. \u00cent\u00e2mplarea plata, \u00eenscrisa \u00een rutina, contine un eveniment cumplit, dar nebanuit. Decesul subit scoate mintea din amorteala: \u201e\u00een praf nervi motoare constiinte \u00eencinse\/ primul semafor care ma enerveaza apoi\/ al doilea si masa amorfa de carne \u00een\/ autobuzul 601 unde infernul ofera gratuit\/ avanpremiere si deseori miroase a ciorba\/ omul acela cu primul lui pas a murit pe scari\/ \u00een fata primariei c\u00e2nd coplesit de greata\/ a cedat locul unui barbat disperat\u201c (\u201eca sa vin la tine\u201c, p. 19).
\nC\u00e2teodata poetii vor sa faca sa arate ca au cunostinte lingvistice solide. Ca se pricep la omonimie, la forma verbala a reflexivului reciproc. Probabil ca sorin despoT se g\u00e2ndea ca din firave jonglerii, \u00eensusite si de elevii care se pregatesc pentru testarile nationale, va asambla un poem trasnet: \u201eoamenii se uita\/ unii pe altii\/ prin piete\/ unii la altii\/ prin pietii\/ unii peste altii\u201c (\u201e\u00een general\u201c, p. 32). Nu i-a iesit dec\u00e2t apa de ploaie.
\nSorin despoT are multe de \u00eenvatat p\u00e2na sa scrie macar poezii de raftul al doilea. Cu toate ca surprinde trepidatia indivizilor \u00eenghititi de societatea de consum, goana spasmodica la cumparaturi si la ghisee, scriitorul are lacune de adecvare gramaticala, folosind un termen calchiat din limba engleza \u00een locul expresiei rom\u00e2nesti \u201ea-si da seama\u201c: \u201edaca toti acestia realizeaza ss.m.t ca vor muri\/ de unde at\u00e2tea sacose at\u00e2ta zgomot\u201c (\u201emai multi oameni \u00een strada\u201c, p. 70).
\n\u201eApasa\u201c e o carte plictisitoare, care putea sa lipseasca din r\u00e2ndul aparitiilor editoriale din 2010.
\nRecursul se respinge \u00een ambele cazuri!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adrian Bodnaru, \u201eO legatura de chei\u201c, Bucuresti, Editura Cartea Rom\u00e2neasca, 2010, 96 p. sorin despoT, \u201eapasa\u201c, Bucuresti, Editura Cartea Rom\u00e2neasca, 2010, 80 p. E pentru prima data c\u00e2nd \u00eencropesc un articol din scurte comentarii despre doua carti. Nu-mi place varianta aleasa, asa cum dispretuiesc volumele alcatuite din cronici literare. Nu suport fusereala. Procedez totusi astfel… Cite\u0219te mai mult »O cronica incropita<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3109,3111,3110,3108],"class_list":["post-4022","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-apasa","tag-o-legatura-de-chei","tag-adrian-bodnaru","tag-sorin-despot"],"views":2649,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4022","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4022"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4022\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4022"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4022"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4022"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}