{"id":4005,"date":"2010-08-19T07:54:08","date_gmt":"2010-08-19T05:54:08","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=4005"},"modified":"2010-08-19T07:56:21","modified_gmt":"2010-08-19T05:56:21","slug":"respiratie-artificiala-pentru-kosovo","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/respiratie-artificiala-pentru-kosovo\/","title":{"rendered":"Respiratie artificiala pentru Kosovo"},"content":{"rendered":"

<\/strong><\/em><\/p>\n

Sa ne \u00eentoarcem putin la avizul Curtii Internationale de Justitie de la Haga, dat la 22 iulie, \u00een problema independentei provinciei Kosovo. Cred ca nimeni nu se \u00eendoia ca va fi favorabil kosovarilor. Mobilul conflictului din Kosovo, \u00een care au fost implicate NATO, initial, si Uniunea Europeana p\u00e2na astazi, nu putea fi\u00a0 infirmat de chiar una dintre institutiile protagonistilor razboiului. Mai clar nu se poate spune. Si mai corect. Avizul Curtii verifica si, \u00een plus, ne ajuta sa vedem mai bine ca forcepsul politic folosit la nasterea independentei unilaterale a provinciei Kosovo a fost ruginit. TraficantiI de arme, droguri si prostituate din Balcani au avut pretentia sa aiba un stat al lor, ca etapa pentru alipirea de Albania \u00een vederea refacerii Skiperiei Mari. Cei care aveau interesele lor \u00een acest trafic nu au ramas insensibili si nu i-au lasat sa se lupte singuri. Pe ei nu \u00eei interesa refacerea Albaniei Mari, ci un spatiu care sa fie sub controlul lor. Strategic, au ridicat un nou foisor \u00een Balcani, departe de ambitiosii nationalisti s\u00e2rbi, de unde sa fie supravegheate afacerile cu ceea ce este mai putin permis, nu neaparat interzis. Potecile de munte sunt mai potrivite \u00een aceste situatii dec\u00e2t autostrazile. Columbia este un bun exemplu \u00een aceasta privinta.<\/strong><\/em>
\nGenerosii proteguitori ai albanezilor-kosovari pretind ca merita sa \u00eenchidem ochii la manevra bine orchestrata prin fostul presedinte finlandez Martti Ahtisaari pentru pregatirea independentei provinciei. Pregatire facuta sub umbrela ONU. Important era sa se ajunga la formularea unui statut de independenta pentru \u00eencropirea unui stat nou \u00een Europa. Cu c\u00e2t sunt mai\u00a0 far\u00e2mitate tarile din Europa de Est, cu at\u00e2t mai bine. Cur\u00e2nd ne putem astepta ca statele\u00a0 de marime medie sa dispara de pe continent. Micile state nordice, adepte ale regionalizarii si autonomiei pe te miri ce criterii, vor sa aiba surate pe masura, iar cei puternici nu le contrazic. De aceea, un finlandez ca Martti Ahtissari era cel mai recomandat pentru pregatirea statutului de independenta al provinciei separatiste Kosovo. Si l-a pregatit. Acesta\u00a0 se sprijina pe rationamente ciudate, \u00een afara dreptului international care sta la baza constituirii si existentei\u00a0 unei entitati statale. Va veni c\u00e2ndva si decontul dar, p\u00e2na la Judecata de Apoi, merita sa spun ca, imediat dupa prabusirea regimurilor comuniste, at\u00e2t conflictul din Iugoslavia (bombardarea de catre trupe ale NATO) c\u00e2t si g\u00e2lceava dintre s\u00e2rbi si kosovari au servit bine la punerea cu botul pe labe a Europei de Est. Chiar daca 22 de state membre ale Uniunii Europene au recunoscut independenta provinciei separatiste, situatia nu este chiar at\u00e2t de limpede cu aceasta tarisoara contrafacuta \u00een 2008. Deocamdata a fost recunoscuta de 69 dintre cele aproape 200 de state ale lumii. O recunoastere obtinuta cu chiu cu vai. De aceea, \u00een octombrie acelasi an, ONU s-a simtit nevoita sa ceara Curtii Internationale de Justitie un aviz consultativ cu privire la declararea independentei acestui statulet-buric al Balcanilor. Chiar si avizul a venit greu, abia la 22 iulie 2010. Uneori, unii cred ca nedreptatea poate fi acoperita cu rabdare, \u00een timp. Dar multi stiu ca injustitia aceasta nu priveste numai Serbia ci Tratatele \u00een baza carora Europa a fost asezata pe temeliile pacii dupa doua razboaie nimicitoare, unul pornit chiar din Balcani. Kosovarii si sprijinitorii lor interesati au pus Europa \u00een fata unei situatii fara precedent: revizuirea frontierelor stabilite prin Tratatele de pace. Secesiunea obtinuta de Pristina\u00a0 a scris istorie, cum spun comentatorii de sport pentru orice fleac.
\nCa lucrurile nu sunt \u00eenca \u00een ordine cu independenta provinciei Kosovo vorbesc cel mai bine spaimele liderilor kosovari. \u00cengrijorat de soarta avizului Curtii Internationale de Justitie, primul ministru Hashim Thaci \u2013 caci provincia are si un prim-ministru \u2013 a luat avionul de Washington, \u00een ajunul deliberarii Curtii. Vice-presedintele Joe Biden l-a linistit (sau nu!?) spun\u00e2ndu-i ca Washington-ul ,,reafirma sprijinul pentru un Kosovo independent, democratic, unit si multietnic, al carui viitor se \u00eenscrie ferm \u00een s\u00e2nul institutiilor europene si transatlantice”. Poate fi chiar asa, dar noul statulet (10 mii de km.p.) trebuie sa demonstreze ca este mai de folos dec\u00e2t Serbia pentru stabilitatea, securitatea si pacea \u00een Europa. Potrivit AFP, un functionar de rang \u00eenalt din Administratia Obama s-a aratat \u00eengrijorat de demersurile facute de Serbia care urmaresc \u00eent\u00e2rzierea procesului de confirmare juridica, la ONU, a independentei provinciei separatiste si recunoasterea statuletului-provincie de catre alte noi state. Cum memoria istoriei functioneaza \u00eenca, unele capitale europene occidentale \u00eencep si ele sa fie nelinistite \u00een fata straduintelor Belgradului care, altfel, are un aliat puternic, nu unul oarecare, \u00een Moscova. Rom\u00e2nia, Spania, Slovacia, Cipru nu au recunoscut independenta Kosovo si \u00eenca rezista presiunilor facute asupra lor prin institutiile comunitare de la Bruxelles, Strasbourg si Luxenburg. Sunt state care nu uita ca Balcanii au fost ,,butoiul cu pulbere” al Europei. Sa mai adaug ca o lectura atenta a declaratiei lui Biden ofera posibilitatea unei nuantari marunte, dar reale, de atitudine: Statele Unite doresc sa sprijine un Kosovo nu numai independent, unit si multietnic ci si democratic. Aici intervin dificultatile pentru toti cei care au sprijinit independenta Kosovo. Toata lumea vede ca democratia se aplica diferit la Pristina. Kosovo nu este \u00eenca un stat de drept, deci nu este democrat. O demonstreaza cu v\u00e2rf si \u00eendesat tratamentul pe care administratia kosovara \u00eel\u00a0 aplica celor 20.000 de s\u00e2rbi din enclava Mitrovita care au refuzat sa-si paraseasca pam\u00e2ntul lor. S\u00e2rbii din Mitrovita si-au luat riscul de a nu parasi Kosovo pentru a depune marturie ca se afla pe pam\u00e2ntul lor istoric. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00eenfrunta deschis pe albanezii-kosovari iesind \u00een strada cu steagul Serbiei. Soldatii si jandarmii din contingentele Uniunii Europene, fixati \u00een provincia-stat, iau rapid pozitie de lupta pentru a interveni la nevoie. Si nevoie este destula.
\nAflat \u00eenaintea alegerilor, guvernul de la Belgrad doreste sa c\u00e2stige timp pentru a pregati, \u00een conditiile nemultumirilor s\u00e2rbilor si ale fragilitatii coalitiei, reluarea discutiilor de reglementare a relatiilor cu Uniunea Europeana. Pentru s\u00e2rbi mentinerea \u00een afara Uniunii a tarii lor, ciuntita cum a ajuns, este costisitoare si insuportabila. Ea echivaleaza cu o scoatere din Europa a Serbiei. Belgradul spera sa convinga pe europeni ca trebuie sa rec\u00e2stige Mitrovita, coltul de tara aflat \u00een provincia Kosovo pe care s\u00e2rbii nu vor sa-l paraseasca. Daca macar aceasta dreptate li se va face, atunci drumul repunerii \u00een discutie a drepturilor istorice ale s\u00e2rbilor va fi reluat. S\u00e2rbii de r\u00e2nd spera, \u00eensa,\u00a0 la mai mult. Ei spun ceea ce politic nu poate fi spus \u00een toate ocaziile la Bruxelles, anume ca provincia Kosovo apartine Serbiei. Un adevar consemnat\u00a0 si de un ziarist francez \u00een cotidianul \u201eLe Figaro\u201c, care a realizat un reportaj printre studentii s\u00e2rbi. Acestia sustin ca ,,guvernul de la Pristina nu are nici o baza legala, orice ar spune\u00a0 americanii si prietenii lor europeni, care nu \u00eenteleg nimic din ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een Balcani, sau orice ar decreta Curtea de Justitie de la Haga\u201c. C\u00e2nd studentii au pareri este bine sa se manifeste atentie!
\nIstoria este greu de \u00eentors din drum, dar si greu de acceptat oricum. Deocamdata, Kosovo are nevoie de respiratie artificiala. Despre s\u00e2rbi sa mai spunem ca, rabdatori si tenaci, \u00een ciuda adversitatilor de acum au reusit sa-si rec\u00e2stige dreptul sa calatoreasca fara viza pe continent. Este ceva.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sa ne \u00eentoarcem putin la avizul Curtii Internationale de Justitie de la Haga, dat la 22 iulie, \u00een problema independentei provinciei Kosovo. Cred ca nimeni nu se \u00eendoia ca va fi favorabil kosovarilor. Mobilul conflictului din Kosovo, \u00een care au fost implicate NATO, initial, si Uniunea Europeana p\u00e2na astazi, nu putea fi\u00a0 infirmat de chiar… Cite\u0219te mai mult »Respiratie artificiala pentru Kosovo<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[3],"tags":[3102,3103,3104],"class_list":["post-4005","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-conflictul-din-kosovo","tag-curtea-de-la-haga","tag-provincia-kosovo"],"views":1614,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4005","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4005"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4005\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4005"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4005"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4005"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}