Pe la sf\u00e2rsitul lui iulie, citeam \u00een editia electronica a cotidianului spaniol \u201eEl Pa\u00eds\u201c ca \u00een Ciutat Vella, districtul 1 din Barcelona, un grup de cetateni a avut initiativa de a inscriptiona tricouri si de a le pune \u00een v\u00e2nzare la pretul de 5 euro. Bine, bine \u2013\u00a0 veti spune \u2013, dar nu e nimic extraordinar \u00een aceasta \u00eentreprindere: micul comert cu suveniruri functioneaza dupa aceleasi principii si cu aceleasi beneficii cam peste tot \u00een lume. Da,\u00a0 aveti dreptate. Numai ca aici, interesul \u201ecomerciantilor\u201c a fost nu sa-i atraga pe turisti, ci sa-i alunge. V\u00e2nzatorii si purtatorii tricourilor inscriptionate cu invitatia\u00a0 \u201eTourist go home\u201c\u00a0 s-au dovedit a fi c\u00e2tiva localnici care apelasera la aceasta forma de protest contra \u201emasificarii\u201c turistice \u00een districtul lor, ca urmare a cresterii exagerate a numarului de hoteluri si cladiri cu apartamente de \u00eenchiriat. Satui de at\u00e2tia turisti, si las\u00e2nd deoparte orgoliul catalan, ei au socotit ca mai important\u00a0 dec\u00e2t orice este sa-si apere dreptul la liniste. \u00cent\u00e2mplarea \u00eensa s-a petrecut\u00a0 \u00een contextul \u00een care consilierul Josep Huguet \u00eesi prezenta raportul \u00een fata guvernului catalan, si anunta (cu acelasi orgoliu)\u00a0 ca, \u00een ciuda crizei economice, \u00een primul trimestru al acestui an Cataluna a primit cca 6 milioane de vizitatori, devenind astfel destinatia preferata a turistilor straini \u00een Spania. \u00cen aceasta situatie, nu stiu ce efect va fi avut sau va avea\u00a0 respectiva actiune de strada asupra imobiliarilor si turistilor \u00eendragostiti \u2013 fiecare \u00een felul sau \u2013 de\u00a0 frumosul district barcelonez, cert este \u00eensa ca, din punctul nostru de vedere, al rom\u00e2nilor, care trecem prin cu totul alte necazuri cu turismul, episodul pare neverosimil. Si, totusi, c\u00e2t de bucurosi am fi daca ar veni \u00een Rom\u00e2nia macar at\u00e2tia turisti c\u00e2ti au fost trimisi acasa din districtul Ciutat Vella de cei c\u00e2tiva protestatari! \u00centrebarea este, \u00eensa, ar veni?
\nDar mai bine sa nu\u00a0 vorbim despre necazurile noastre, caci ar \u00eensemna sa nu mai terminam. Sa ne \u00eentoarcem \u00een Spania, unde, \u00een 4\u00a0 august, presa anunta ca Michelle Obama, prima doamna a Americii, si Sasha, mezina familiei prezidentiale, \u00eempreuna cu\u00a0 un grup de prieteni, soseau la M\u00e1laga pentru a petrece o scurta vacanta \u201e\u00eentr-un complex hotelier de lux\u201c de l\u00e2nga Marbella. Desi avea un caracter privat, vizita sotiei presedintelui Statelor Unite (care \u00eencepea la o data at\u00e2t de \u00eensemnata \u2013 pe 4 august, c\u00e2nd Barack Obama \u00eesi aniversa ziua de nastere la Chicago) \u2013 nu a trecut neobservata: nici pe Costa del Sol, nici pe mapamond. A fost pregatita cu emotie si\u00a0 asteptata cu speranta de amfitrioni, ca o oportunitate \u201efantastica\u201c de impact promotional, necesar ca aerul, \u00een acest moment, turismului spaniol. Caci, totusi, p\u00e2na si \u00een Spania, care p\u00e2na nu demult a fost \u00eensasi \u00eentruchiparea succesului \u00een domeniu, turismul este afectat de criza. Chiar daca cifrele, constant crescatoare \u00een ultimii ani, vehiculate de spanioli \u00een materie de turism ram\u00e2n deocamdata \u2013 si \u00een toate sensurile \u2013 destul de ridicate, o scadere a lor,\u00a0 fie si pe o perioada limitata, ar\u00a0 avea negresit asupra economiei tarii efecte nedorite. Statisticile spun ca, \u00een 2009, Spania a primit aproximativ 52 de milioane de turisti straini. Pornind de la aceasta cifra \u00eembucuratoare, un comentator spaniol le sugera cititorilor sai sa faca urmatorul rationament: sa presupuna ca cifra aceasta va scadea, micsor\u00e2ndu-se totodata pe masura numarul, dar si cuantumul bugetelor de vacanta, de la 800 de euro de persoana, asa cum au fost ele calculate estimativ, la valori putin mai mici. Vom \u00eentelege si noi imediat\u00a0 ceea ce trebuiau sa \u00eenteleaga si repectivii cititori, si anume ca, atunci c\u00e2nd vorbim despre profit sau pierdere \u00een turism, \u00een cazul Spaniei, vorbim despre sume uriase. Ca atare, pentru a combate recesiunea si disfunctiile \u00een acest sector considerat\u00a0 a fi motorul economiei nationale, Consiliul Spaniol al Turismului s-a grabit sa elaboreze o strategie\u00a0 pentru deceniul 2010-2020,\u00a0 cont\u00e2nd, bine\u00eenteles, pe sprijinul declarat al guvernului\u00a0 Zapatero.
\nSi iata, coincidenta sau nu, una, cel putin, dintre ratiunile vizitei primei\u00a0 doamne a Statelor Unite\u00a0 \u2013 fara legatura, desigur, cu comentariile cancaniere privitoare la programul de plaja\u00a0 al grupului care o \u00eensotea \u2013\u00a0 pare sa fi fost manifestarea unui gest de \u00eencredere si de solidaritate fata de turismul spaniol. Mai precis,\u00a0 fata de acel tip de turism, specific spaniol, care a jucat un rol determinant \u00een dezvoltarea \u00eentregului sector: \u201eturismul de soare si plaja\u201c.\u00a0 Cel care, de aproape doua decenii, confirma \u00een chip fericit, simbolul discului solar al lui Mir\u00f3 si \u00eensusi brandul de tara al Spaniei.
\nDaca ne g\u00e2ndim apoi la masurile anticriza luate de guvernul spaniol, masuri pe care, la timpul lor, Barack Obama le calificase drept \u201edificile dar necesare\u201c, cred ca am putea admite ipoteza ca vizita primei doamne a transmis si un semnal voalat, de sustinere a premierului Jos\u00e9 Lu\u00eds Rodr\u00edguez Zapatero, din partea presedintelui american.
\nUrm\u00e2nd aceeasi logica, a politicului si a economicului, vizita pare a nu fi fost straina de o anumita preocupare extinsa pentru viitorul turismului mondial. Caci tot statisticile ne avertizeaza, de pilda, ca, desi numarul turistilor care vor circula anul acesta pe glob va fi (potrivit estimarilor HostelTUR) \u00eentr-o usoara crestere, procentele nu vor fi \u00eempartite uniform: \u00een Asia, cresterea va fi de 12%, \u00een America, de 6%, pe c\u00e2ta vreme \u00een Europa, \u00een medie, de abia 0,3%, cu variatii \u00een functie de regiuni. Or, ceea ce se doreste cel mai mult \u00een actualul moment de criza, dincolo de dezvoltarea\u00a0 pietelor turistice, este coordonarea acestora. Nu \u00eenainte, \u00eensa, de a fi asigurate anumite conditii de stabilitate..
\n\u00cen fine, evenimentul generat de prezenta\u00a0 primei doamne Michelle Obama\u00a0 \u00een Spania a avut si consecinte de ordin financiar. Daca, fireste, evaluarile si previziunile agentiei Oak Power Comunicaci\u00f3n se vor fi adeverit. Campania publicitara\u00a0 \u2013 care urma sa implice 660 de posturi de televiziune, 2500 de ziare, 2100 editii on line, 900 posturi de radio etc., etc. avea sa raporteze \u2013 potrivit aceleiasi agentii \u2013 800 de milioane de euro. \u201eEverything Under the Sun!\u201c, ca sa citez sloganul care serveste at\u00e2t de bine brandul Spaniei.<\/p>\n
Ce legatura au, \u00eensa, toate acestea cu Rom\u00e2nia? Ei bine, toate acestea \u2013 evenimente, campanii publicitare, strategii, expertize, prognoze \u2013, care tin de\u00a0 preocuparile si de politica de actualitate, s-au petrecut \u00een lume \u00een timp ce la noi se purtau discutii aprinse despre brandul de tara. Care discutii \u2013 judecate din perspectiva contextului international \u2013 s-ar fi putut stinge cu un pahar cu apa. \u00cemi veti spune \u201esa nu exagerez, sa stau putin, sa n-o iau chiar asa, sa nu vin eu acum si sa compar Rom\u00e2nia cu Spania sau cu alte tari…\u201c \u00centr-un fel, va dau iarasi dreptate. Dar mai \u00eent\u00e2i as vrea sa va povestesc o alta \u00eent\u00e2mplare \u2013 de asta-data, de-a mea \u2013, din aceeasi perioada a lunii august: era \u00eentr-o s\u00e2mbata, stateam pe banca pe peronul garii din Sinaia, \u00een asteptarea unui tren \u00eent\u00e2rziat (\u00eent\u00e2rziat de laBrasov!). Era \u00eengrozitor de cald, calatorii \u00eesi pierdusera rabdarea, la ghiseul de informatii, nimeni. O foaie A4, dezlipita pe jumatate de zid, si pe care cineva scrisese c\u00e2ndva cu o carioca albastra orarul unor trenuri, flutura f\u00e2s\u00e2ind \u00een bataia curentului. Un amar\u00e2t de turist, si el \u00een asteptarea unui tren care nu mai venea,\u00a0 se \u00eemprietenise cu un batr\u00e2n de etnie roma. Beau am\u00e2ndoi tuica din sticla batr\u00e2nului. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, amuzat, turistul \u00eel fotografia. Avea un aparat de profesionist. Iar batr\u00e2nului \u00eei placea sa pozeze. Tocmai atunci se nimerise sa iasa si o chelnerita sa dea de m\u00e2ncare la c\u00e2ini. Cum care c\u00e2ini? Haita care \u00eesi face veacul printre sinele de tren. (\u00cen jurul st\u00e2lpilor de pe peron, am observat, ca si alte dati,\u00a0 ca\u00a0 cineva le pusese boabe, hrana\u00a0 artificiala). \u00cen holul garii, un panou anunta un proiect de reforma finantat de UE.\u00a0 Era, cred, din alta realitate. Cu aceasta, pe care v-o descriu, se potrivea ca nuca-n perete. La fel cum se potriveste si sloganul \u201eExplore the Carpathian Garden\u201c.\u00a0 N-ar fi fost mai cinstit un \u201eTourist go home\u201c? Ba da,\u00a0 ar fi fost, dar ne-au luat-o \u00eenainte catalanii….<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pe la sf\u00e2rsitul lui iulie, citeam \u00een editia electronica a cotidianului spaniol \u201eEl Pa\u00eds\u201c ca \u00een Ciutat Vella, districtul 1 din Barcelona, un grup de cetateni a avut initiativa de a inscriptiona tricouri si de a le pune \u00een v\u00e2nzare la pretul de 5 euro. Bine, bine \u2013\u00a0 veti spune \u2013, dar nu e nimic… Cite\u0219te mai mult »Sub soarele lui Mir\u00f3<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4],"class_list":["post-3996","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial"],"views":1927,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3996","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3996"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3996\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3996"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3996"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3996"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}