A uimit lumea internationala a operei la c\u00e2stigarea marilor concursuri de canto de la Seoul si Operalia de la Scala din Milano. Are numai 23 de ani si perspective uriase, in primul r\u00e2nd prin darurile native, mai apoi \u2013 deloc de neglijat \u2013 prin impulsurile pe care asemenea competitii le dau unei cariere. Sa nu uitam ca insusi faimosul Pl\u00e1cido Domingo, seful Operaliei, este cu ochii pe junele tenor si, probabil, ii va ghidona din umbra pasii, de la inaltimea marii sale experiente si stiinte a constructiilor in c\u00e2nt.
\nBistritean de origine, Stefan Pop a revenit recent in municipiul natal pentru un concert organizat in cadrul \u201eZilelor Municipiului\u201c. Nu singur, ci insotit de doi colegi, si ei tineri tenori promitatori, clujeanul Cristian Mogosan si Daniel Ovidiu, originar tot din Bistrita. O serata in aer liber, pentru care strada pietonala Liviu Rebreanu a fost inchisa spre a gazdui scena si spatiul destinat unui public numeros. Asa a si fost, parea ca tot orasul a venit sa-si aplaude vedeta. Stefan Pop si invitatii sai au fost amplu prezentati de Gavril Tarmure, directorul editurii locale Charmides si onorati la final de primarul municipiului, Ovidiu Teodor Cretu.
\nStefan Pop este un artist innascut. Are intuitia frazei muzicale, pe care o expune cu buna intelegere a mesajului, cu potrivita perceptie a stilului si a directionarilor impuse de traditie. Vocea este calda si frumoasa, cu ambitus complet. Lirismul cucereste si inaripeaza. Emisia este usoara si tenorul c\u00e2nta cu evidenta placere. Se dedica etalarii expresive a desenului melodic, fara sa renunte la legato-ul indispensabil, in care puncteaza cuvintele-cheie.
\nFoarte importanta mi s-a parut preocuparea pentru coloristica diversa, evidenta in pasajele derulate in mezzavoce. Asa procedeaza la inceputul strofei secunde a ariei \u201eM’appari\u201c din \u201eMartha\u201c de Flotow, unde creste gradual sunetul p\u00e2na la adresarea expansiva \u201eMartha, Martha, tu sparisti\u201c. Asa se simte si la evocarea \u201e\u00d4 souffle du printemps\u201c, care chiar suplineste poetica mai retinuta din debutul ariei \u201ePourquoi me reveiller\u201c din \u201eWerther\u201c de Massenet. Aceeasi mezzavoce se insinueaza cu subtilitate in repriza \u201e\u00c8 sempre misero chi a lei s’affida\u201c din \u201eLa donna \u00e8 mobile\u201c (\u201eRigoletto\u201c de Verdi), oferita in bis impreuna cu colegii. Constituie de pe acum c\u00e2stiguri a caror consolidare va veni cur\u00e2nd, alaturi de micile corectii la pronuntia in limba franceza.
\nCartea c\u00e2stigatoare a finalei concursului de la Milano, cea cu care a cucerit juriul \u201eOperaliei\u201c si publicul Scalei, aria \u201eChe gelida manina\u201c din \u201eBoema\u201c pucciniana, a impresionat si aici. Nu comentez interpretarea generala a celebrei pagini, a apreciat-o insusi Pl\u00e1cido Domingo, ci semnalez doar detalii legate de emotia \u2013 s-o numesc \u2013 de inspiratie pavarottiana a unor momente. Ma refer la \u201eCercar che giova? Al buio non si trova…\u201c si la finalul \u201eParlate. Chi siete? Vi piaccia dir!\u201c Este evident ca Stefan Pop urmareste asiduu detalierea cu minutie a atmosferei muzicii si o reda prin c\u00e2nt. Talent, traire, comunicare, iata tripleta care trebuie valorizata prin studiu neintrerupt si cumpanire a progresiei in cariera.
\nCristian Mogosan isi anunta de pe acum predilectia catre repertoriul spint si talmaceste \u2013 in concretete \u2013 pagini ca \u201eDein ist mein ganzes Herz\u201c (\u201eTara sur\u00e2sului\u201c de Leh\u00e1r), \u201eE lucevan le stelle\u201c (\u201eTosca\u201c de Puccini), oferind si o culminatie acuta de excelenta factura in cantoneta \u201eCore ‘ngrato\u201c (Cardillo).
\nCu timbralitate mai aspra, Daniel Ovidiu c\u00e2nta aerisit si dezinvolt \u201eQuesta o quella\u201c din \u201eRigoletto\u201c, frazeaza frumos in \u201eIl lamento di Federico\u201c din \u201eArlesiana\u201c de Cilea, dar se arata nesigur la nota de Si natural inalt desi alesese o configuratie convenabila pentru atac. O int\u00e2mplare, mai ales ca in restul prestatiilor a fost ferm si concentrat, fara probleme. Tenorul se va perfectiona, desigur, va studia si inmuierile de sunet, creatoare de atmosfera, ce vor evita liniaritatea expresiei. Este inca t\u00e2nar si perspectivele nu sunt neglijabile.
\nIntr-o formula estivala si spectaculoasa, cei trei tenori au interpretat impreuna \u201eMattinata\u201c (Leoncavallo), \u201eFuniculi, funicula\u201c (Denza), \u201eO sole mio\u201c (di Capua), \u201eLa donna \u00e8 mobile\u201c si \u201eNessun dorma\u201c (\u201eTurandot\u201c de Puccini), intrec\u00e2ndu-se in preluarea succesiva a acutelor, tin\u00e2ndu-le prelung, invit\u00e2ndu-se amical la replici, spre deliciul publicului care a aplaudat frenetic si cadentat. Toti trei au demonstrat excelente preparative de stil, fie ca a fost vorba de opera, fie de \u201eGranada\u201c (Lara), \u201eTorna a Surriento\u201c (de Curtis) sau celelalte. O nota maxima profesorilor lor!
\nTinerii fost acompaniati de o formatie orchestrala compusa din instrumentisti ai Filarmonicii \u201eTransilvania\u201c si Operei Nationale Rom\u00e2ne din Cluj-Napoca, din pacate veniti la Bistrita intr-o formula redusa, de turneu, ceea ce a afectat consistenta sunetului, desi la pupitru a fost t\u00e2narul, energicul si exigentul Cristian Sandu, dirijor de substantial profesionalism. Paginile orchestrale au fost uverturile \u201eForta destinului\u201c (Verdi), \u201eCavaleria usoara\u201c (Supp\u00e9), \u201eLiliacul\u201c (Johann Strauss).
\n\u201eCei trei tenori\u201c sau \u201eStefan Pop si invitatii sai\u201c, iata un concert pe care si Bucurestiul l-ar putea gazdui.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
A uimit lumea internationala a operei la c\u00e2stigarea marilor concursuri de canto de la Seoul si Operalia de la Scala din Milano. Are numai 23 de ani si perspective uriase, in primul r\u00e2nd prin darurile native, mai apoi \u2013 deloc de neglijat \u2013 prin impulsurile pe care asemenea competitii le dau unei cariere. Sa nu… Cite\u0219te mai mult »Stefan Pop, primo tenore<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[3071,3070],"class_list":["post-3954","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-operalia-de-la-scala-din-milano","tag-stefan-pop"],"views":1997,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3954","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3954"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3954\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3954"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3954"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3954"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}