{"id":3917,"date":"2010-08-12T10:24:35","date_gmt":"2010-08-12T08:24:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=3917"},"modified":"2010-08-12T10:26:53","modified_gmt":"2010-08-12T08:26:53","slug":"polonia-la-rascruce-de-vanturi-ii-apropierea-de-rusia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/polonia-la-rascruce-de-vanturi-ii-apropierea-de-rusia\/","title":{"rendered":"Polonia la rascruce de v\u00e2nturi (II): Apropierea de Rusia"},"content":{"rendered":"

Premisele internationale ale apropierii polono-ruse<\/strong>
\nSa notam pentru \u00eenceput ca aceasta apropiere se produce \u00eentr-un context international \u00een care \u201eOccidentul\u201c \u00eencearca sa faca ochi dulci Kremlinului. \u00cen primul r\u00e2nd, e vorba de criza economica mondiala, care a redus capacitatea Washingtonului \u00een materie de investitii militare si a accentuat procesul de delegitimare a acestei ex-puteri unipolare. Apoi, mai e si razboiul din Irak, prelungit \u00een ciuda proclamatiilor de irakianizare a conflictului, si despre care nu se mai spune nimic relevant \u00een presa occidentala, obisnuita sa ignore atacurile cotidiene, conduse de adevarata rezistenta irakiana, din ce \u00een ce mai bine organizata (si care trebuie diferentiata de grupurile din jurul nebuloasei \u201eAl Quaida\u201c) \u2013 o rezistenta ce-i are \u00een vizor pe ocupanti via locotenentii lor locali (1). \u00cen aceeasi ordine de idei, vorbim si de o \u00eentarire a rezistentei din Afganistan, nu numai de cea a talibanilor, dar si a altor grupuri, printre ele partide de st\u00e2nga, care-i obliga pe ocupanti sa-si transporte trupele si materialele de razboi pe calea din ce \u00een ce mai anevoioasa a Pakistanului, ocupanti care, dintr-odata, au nevoie tot mai mare de spatiul aerian rusesc si de caile de acces din Asia Centrala, unde nimic nu se poate \u00eentreprinde fara acordul, macar tacit, al Moscovei.
\n\u00cen acest context evolutiv, aliatii din Europa Centrala ai Washingtonului au \u00eenteles ca era necesar sa fie redescoperit, macar \u00een parte, drumul spre Moscova \u2013 daca \u00eensusi \u201efratele mai mare\u201c american a fost nevoit sa-l regaseasca. \u00cen plus, cum elitele central-europene au cultivat, cu mult \u00eenainte de secolul al XIX-lea, o lunga traditie a \u00eentoarcerii armelor \u00een cazul \u00een care aliatul e \u00eenfr\u00e2nt, ar fi fost de-a dreptul bizar sa nu ia \u00een calcul un asemenea gen de contacte noi. Fapt ce explica indubitabil si motivul pentru care, de pilda, sefii de stat estonian si leton \u2013 care p\u00e2na mai ieri \u00eei haituiau prin tribunale pe fostii rezistenti sovietici ajunsi la batr\u00e2nete, neezit\u00e2nd, pe de alta parte, sa cautioneze parada fostilor SS-isti, pe fondul demontarii monumentelor dedicate soldatilor sovietici morti \u00een lupta \u2013 au regasit subit drumul spre Moscova… pentru a asista din tribuna oficiala la defilarea organizata cu ocazia celei de a 65-a aniversari a victoriei asupra… fascismului. Acesta este asadar contextul general \u00een cadrul caruia trebuie examinata str\u00e2ngerea relatiilor dintre Varsovia si Moscova \u00een prezent.
\nSa nu uitam ca aceasta apropiere se produce \u00eentr-un moment \u00een care Varsovia \u00eenregistreaza, de la debutul razboiului din Irak, o serie de deceptii din partea Washingtonului, mai ales din pricina faptului ca la Casa Alba s-a decis, fara prevenirea \u201ealiatilor\u201c, modificarea programului privind scutul anti-racheta lansat cu mare tam-tam de presedintele Bush. Revizuirea din temelii a programul a determinat Varsovia sa puna sub semnul \u00eentrebarii stabilitatea politicii americane \u00een zona. Sa ne amintim si ca programul viza \u00een realitate Rusia si ca nu avea nimic defensiv, \u00een afara numelui, fiindca \u00een eventualitatea unui razboi atomic, cel care detine scutul \u201edefensiv\u201c indestructibil detine si certitudinea ca-si poate ataca adversarul fara a risca traditionalele represalii ce au marcat vreme de c\u00e2teva decenii \u201eechilibrul terorii\u201c, asigur\u00e2nd… echilibrul \u00een sine. Oricum ar sta lucrurile, Washingtonul \u00eesi urmeaza planul, iar polonezii s-au trezit \u00een fata faptului \u00eemplinit, afl\u00e2nd totodata ca sistematicele declaratii de amicitie facute Washingtonului nu i-au scutit de consecintele schimbarii bruste de politica a aliatului \u201eetern\u201c. Acestor elemente transatlantice li se adauga si elemente directe, ce au \u00een vedere strict relatiile polono-ruse.
\nFundamentele
\nunei eventuale
\napropieri polono-ruse<\/strong>
\nTrebuie sa recunoastem ca visurile faurite la Varsovia \u00een euforia dezagregarii URSS-ului n-au trait prea mult. \u00cen ciuda certitudinilor proclamate dupa 1991, Bielorusia n-a cazut ca un mar copt \u00een \u201ec\u00e2mpul euro-atlantic\u201c, ba dimpotriva, regimul sau s-a \u00eentarit at\u00e2t politic c\u00e2t si economic, \u00een decursul ultimilor ani, fac\u00e2nd din aceasta tara singurul stat european care a aderat la Miscarea non-aliniatilor si singurul capabil sa asigure grosso modo, \u00een CEI sCentral European Initiative \u2013 organism creat dupa 1989 pentru promovarea cooperarii regionale \u00eentre tarile din Estul si Centrul Europei, n. trad.t, un nivel de trai si legi sociale de tip \u201eeuropean\u201c. C\u00e2t despre Ucraina, asa-zisa \u201eRevolutie portocalie\u201c, ce suscitase un mare entuziasm la Varsovia, se afla \u00een cadere libera \u00een urma ultimelor alegeri de la Kiev, care au demonstrat ca ucrainienii au fost dezamagiti de incapacitatea conducatorilor \u201eoranjisti\u201c si de ofertele prea putin apetisante de provenienta occidentala, \u00een vreme ce tot mai multi \u00eentreprinzatori sesizau mai degraba potentialul pietelor emergente rusa si asiatica. Lucru valabil si pentru antreprenorii polonezi \u2013 nerabdatori sa valorifice ofertele pietelor baltice, ucrainene si bieloruse, dar si a celor rusesti, din Asia Centrala, Orientala sau Meridionala, piete care \u00eensa nu pot fi atinse, \u00een cazul Poloniei, dec\u00e2t trec\u00e2nd prin Rusia. Dar cine a spus ca interesele burgheziei nationale emergente \u00een Europa Centrala, ca si prin alte parti, merg cot la cot cu interesele elitelor financiare mondializate?<\/p>\n

Sa luam de asemenea \u00een calcul si \u00eent\u00e2rzierea dezvoltarii axelor de comunicare dintre Europa Occidentala si Asia Orientala, \u00een special reteaua feroviara, al carei punct nodal ar fi trebuit sa fie Polonia. Apoi, gazoductului Yamal, care traverseaza deja Polonia, i-ar fi trebuit adaugat un altul, care \u00eensa o va \u00eenconjura prin Marea Baltica, e vorba de gazoductul Northstream.
\nPentru a deveni placa turnanta a relatiilor euro-asiatice, Polonia are nevoie de acorduri durabile cu Rusia. Aceasta din urma a aratat ca, \u00een ceea ce-o priveste, poate foarte bine sa ocoleasca Polonia, at\u00e2t \u00een privinta aprovizionarii cu gaze, prin gazoductul Northstream, c\u00e2t si \u00een privinta traficului feroviar, prin prelungirea principalei rute ferate cu ecartament largit \u2013 nu asa cum era prevazut, prin Polonia \u2013 ci prin Slovacia. A ocoli Polonia \u00eenseamna \u00eensa costuri mai ridicate si pentru Rusia, fapt care obliga cele doua tari sa negocieze noi acorduri, odata stabilite raporturile de forta. Un proces de \u201eaducere la nivel\u201c, realizat global \u00een intervalul 1989-2009. Douazeci de ani le-au trebuit asadar polonezilor, vecinilor lor si, sigur, \u00eentr-o masura mai mica, rusilor pentru a \u00eenvata din nou sa citeasca o harta geografica.<\/p>\n

Lectia celui de-Al Doilea Razboi Mondial i-a \u00eenvatat pe multi dintre polonezi, nu neaparat comunisti, ca nu trebuie cultivate \u201ealiantele exotice\u201c, fiindc\u00e3, asa cum tot spunea fostul lider comunist polonez Wladyslaw Gomulka, \u201eDomnilor, aflati ca Polonia nu se gaseste \u00een Australia!\u201c. Sa nu uitam cu acest prilej nici tentativa de a crea o zona denuclearizata la nivelul \u00eentregii Europe Centrale, lansata dupa 1956 de fostul ministrul polonez al Afacerilor Externe, socialistul Adam Rapacki. Sa nu uitam nici ca la Varsovia si nu \u00een alta parte s-au produs \u00een anii 1960 contactele dintre SUA si China Populara. Sa ne amintim si de venirea la Varsovia, \u00een 1967, a generalului De Gaulle; sau de faptul ca, \u00een 1980, \u00een plina criza afgana, Edward Gierek initia o ultima tentativa viz\u00e2nd \u00eempiedicarea unei rupturi \u00eentre Est si Vest, invit\u00e2ndu-i la Varsovia pe presedintele francez Giscard d’Estaing si pe secretarul general sovietic Leonid Brejnev.<\/p>\n

Toata aceasta traditie a fost stearsa dintr-un condei \u00een 1989, \u00een favoarea unei \u00eentoarceri strategice de care au profitat, fara \u00eendoiala, un numar de polonezi, dar care s-a dovedit mai putin promitatoare pentru altii. Venerabila traditie a elitelor central-europene care te \u00eenvata sa nu pui toate ouale \u00een acelasi cos, ori macar sa dotezi cosul cu mai multe evacuari \u00een caz ca puii dau cu ciocul, pare sa se \u00eenfiripe din nou.
\nEra asadar normal ca o echipa liberala, deci mai apropiata de mediile de afaceri si mai pragmatica, asa cum este cea care guverneaza la ora actuala Polonia, sub conducerea primului ministru Donald Tusk, sa faca primii pasi spre topirea ghetii dintre relatiile polono-ruse. Asta dupa o perioada de dominatie a unor medii mai ideologizate, \u00een acelasi timp marcate de un anticomunism paseist si de o rusofobie care neglija largul potential oferit de societatea rusa; o ideologie care, desigur, mergea \u00eempotriva intereselor poloneze pe termen lung si era \u00een contradictie cu traditiile politice poloneze (2), at\u00e2t de st\u00e2nga (Rosa Luxemburg), c\u00e2t si de dreapta (Roman Dmowski), dar care convenea politicii Statelor Unite din perioada ofensivei unipolare, interesate de ruperea \u00een bucati a oricarei alte puteri ce s-ar fi ivit \u00een spatiul euro-asiatic (3). O ideologie care nu mai corespunde \u00eensa astazi metodelor si mijloacelor concentrate de la o vreme \u00een m\u00e2inile echipei conducatoare de la Washington. Se poate spune, \u00een acest context, ca tragedia Tupolevului polonez de la Smolensk a grabit acest proces: pentru unii a fost o dovada a interventiei divine! \u00cen orice caz, natura pare sa fi dat o m\u00e2na de ajutor unui proces aflat deja \u00een desfasurare.
\n\u00censa, av\u00e2nd deja experienta unui discurs pur ideologic, la Varsovia si \u00een tarile vecine dupa caderea blocului sovietic, liderii rusi si polonezi au avut inteligenta de a pricepe ca apropierea dintre cele doua tari nu putea \u00eencepe dec\u00e2t (de) la Katyn (4). \u00cen acel loc, cu trei zile \u00eenainte de producerea accidentului, prim-ministrii polonez si rus au \u00eengropat securea razboiului, deschiz\u00e2nd perspective noi asupra raporturilor dintre cele doua tari. Tusk a dorit sa-l \u00eent\u00e2lneasca pe Putin, \u00eensa presedintele Kaczynski venea, trei zile mai t\u00e2rziu, fara aceast\u00e3 dorint\u00e3. Unele voci au afirmat atunci repede ca accidentul s-a \u00eent\u00e2mplat pentru ca nu trebuia cu niciun pret ca, \u00een ciuda conditiilor meteorologice nefavorabile, avionul sa fie deturnat spre Moscova sau spre Bielorusia, unde presedintele polonez ar fi fost nevoit, din ratiuni de protocol, sa dea m\u00e2na fie cu presedintele rus, fie cu cel bielorus, ambii partizani declarati, \u00een maniere diferite, ai marii integrari euro-asiatice.
\nTrebuie precizat ca tragedia a fost pentru liderii rusi o ocazie de a dirija \u00een mod admirabil partitura, prin flatarea sentimentelor poloneze p\u00e2na acolo \u00eenc\u00e2t \u2013 \u00een timpul ceremoniilor de \u00eenhumare a fiecareia dintre zecile de victime ale accidentului, retransmise de televiziune \u00een saptam\u00e2na de doliu national \u2013 nici chiar \u00eenaltii ierarhi ai Bisericii poloneze nu s-au putut opri de la a adresa multumiri \u2013 nu numai poporului rus, dar si \u00eenaltelor autoritati ale statului, functionarilor din aviatie, medicilor legisti, psihologilor din preajma familiilor venite sa identifice corpurile, anchetatorilor etc.<\/p>\n

Sa notam, de asemenea, ca \u00een pofida a ceea ce s-a spus \u00een Vest despre Polonia, aceasta tara are o dubla traditie geopolitica. Aceea radical pro-occidentala, desigur cu conditia ca Germania sa fie \u201eanturata\u201c de aliati puternici: cazul epocii napoleoniene, dar si epoca lui 1918 si perioada de dupa 1989 (mai putin \u00een ultimii ani, odata cu renasterea pretentiilor de putere europeana de prim rang a Berlinului). \u00cen toate aceste cazuri, Polonia a avut nevoie de o putere \u00een stare sa domine Germania si sa respinga \u00eenaintarea Rusiei. Mai exista \u00eensa si o alta traditie, care vede \u00een Rusia un partener inconturnabil, apt sa initieze \u00een Polonia reforme indispensabile, sa deschida perspective economice si sa mentina relatii echilibrate cu puterile occidentale, \u00een special cu Germania. Aceasta a fost directia, cu ceva timp \u00eenainte de \u00eempartirea Poloniei, indusa de partidul reformator polonez pro-Ecaterina a II-a, la fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 1815, odata cu crearea Regatului Poloniei, sub egida lui Alexandru I, aceasta a fost alegerea geostrategica a dreptei nationaliste poloneze dintre sf\u00e2rsitul secolului al XIX-lea si 1939 (si asta \u00een pofida bascularii Rusiei tariste \u00een stalinism). De asemenea, aceasta a fost alegerea comunistilor polonezi si a aliatilor lor de st\u00e2nga, dar si de dreapta (5), \u00eencep\u00e2nd cu 1944. Astazi \u00eensa, \u00een conditiile slabirii influentei americane si a \u00eentaririi Rusiei, unde alegem sa ne situam?
\nEnclava<\/strong>
\nMai ram\u00e2ne de discutat si o alta chestiune. \u00cen mod traditional, Polonia si Rusia nu comunicau dec\u00e2t prin intermediul filtrului bieloruso-ucrainian. Dupa 1945, pentru prima data \u00een istorie, Polonia si Rusia au devenit vecini directi, gratie regiunii Kaliningrad, situata \u00een spatiul fostei Prusii, disparuta \u00een \u00eentregime astazi. Pe de o parte, asadar, Moscova a putut sa instaleze baze militare si balistice \u00een proximiatea Varsoviei, pe l\u00e2nga bazele deja detinute \u00een Bielorusia. Pe de alta parte \u00eensa, la c\u00e2tiva kilometri de aici, la Morag (fostul Mohrungen, orasul natal al g\u00e2nditorului romantic german pasionat de spiritul popular, Johann Gottfried Herder, anti-kantianul), Statele Unite au instalat si ele o baza anti-racheta.
\nKaliningrad, sa nu uitam, e o enclava cu acces dificil pentru rusi, care se confrunta cu probleme de tranzit \u00een traversarea Lituaniei, iar polonezii si Uniunea Europeana n-au avut de g\u00e2nd cu adevarat sa rezolve cumva acest aspect. A existat, aduc aminte, un precedent cu functionare eficienta: daca zona Kaliningrad reprezinta o enclava rusa \u00een s\u00e2nul UE si al NATO, sa ne aducem aminte ca Berlinul de Vest era si el o enclava occidentala \u00een s\u00e2nul blocului sovietic. Si, dupa ce au masurat mutual raporturile de forta din vremea \u201eblocus-ului din Berlin\u201c, Estul si Vestul au produs p\u00e2na la urma un sistem complex dar eficient de cai de acces rapide, rutiere, feroviare, fluviale si aeriene, pe teritoriul fostei RDG, solutie care a functionat timp de decenii bune, fara impedimente majore. Daca zona Kaliningrad constituie asadar astazi o problema de \u201etranzit\u201c, faptul trebuie imputat celor doua… sa nu le mai zicem \u201eblocuri\u201c, fiindca se prespupune ca am iesit din logica Razboiului Rece si a \u201eblocurilor\u201c, asadar celor doua… cum sa le zicem?… care nu vor sa se puna de acord. Cine e de vina, \u00een acest caz?
\nO reorganizare a vietii internationale \u2013 dar \u00een ce fel?
\n\u00cen aceste conditii, trebuie sa ne \u00eentrebam: cine doreste o integrare economica pe axa euro-asiatica si deci o apropiere politica si economica? Pe cine intereseaza asa ceva? Si, invers, cine prefera sa priveasca spre Atlantic, \u00eentorc\u00e2nd spatele unui \u00eentreg continent? E clar ca Washingtonul se confrunta cu o dilema insolubila \u00eentre, pe de o parte, interesul sau de a \u00eent\u00e2rzia apropierea dintre cei doi poli economici care sunt Europa Occidentala si Asia Orientala \u2013 fapt ce nu poate \u00eensemna dec\u00e2t o concurenta cu polul nord-american aflat \u00een criza \u2013 si, pe de alta parte, interesul de a obtine sprijinul Moscovei pentru prelungirea prezentei americane \u00een Afganistan si \u00een Asia Centrala, cu scopul de a nu scapa din m\u00e2na controlul esichierului planetar si de a ram\u00e2ne o putere dominanta. \u00cen acest context, jocul polono-rus reprezinta un element deloc neglijabil, a carui importanta strategica pare sesizata doar de unii dintre liderii de la Varsovia \u2013 din pricina obisnuintei de a se considera o \u201etara mica\u201c, la periferia marilor decizii.
\nEste clar totusi, pentru cine priveste harta, ca \u00een cazul Poloniei, a vecinilor sai si \u00eentr-o mai mica masura \u00een cazul imensei Rusii, se poate formula o \u00eentrebare de perspectiva: sa ram\u00e2i la periferie sau sa te plasezi \u00een centru? Cu o asemenea dilema s-au confruntat liderii puterilor vest-europene, \u00eenca aflate la momentul actual \u00een declin si fara mari ambitii personale. \u00cen perioada rivalitatii Est-Vest, unii conducatori \u2013 generalul De Gaulle \u00een Vest, Tito sau Kreisky \u00een \u201eCentru\u201c si cei mai multi dintre liderii polonezi de dupa 1956 \u2013 au \u00eenteles ca, daca tarile lor voiau sa joace un rol \u2013 altul dec\u00e2t unul pur decorativ \u2013 \u00een zona afacerilor internationale, daca voiau sa devina ori sa redevina un subiect a ceea ce se numea \u201ediviziunea internationala a muncii\u201c, atunci trebuia relaxata menghina logicii blocurilor si descurajate t\u00eate-\u00e0-t\u00eate-urile economice cu Statele Unite.
\n\u00cen acelasi timp, \u00een Asia Orientala, necesitatile razboaielor desfasurate \u00een aceeasi epoca obligasera Washingtonul sa tolereze amplificarea polilor de dezvoltare bazati pe interventionismul sistematic din partea statului, contrar regulilor unei piete libere (e vorba de Japonia, apoi Coreea de Sud si Taiwanul, apoi Asia de Sud-Est, \u00eenainte ca, victoriosi \u00een China si \u00een Indochina, comunistii sa preia ei \u00eensisi, pe cont propriu, acest model). Model de dezvoltare interventionist pe care marile puteri occidentale si neo-coloniale nu-l tolerasera niciodata \u00een tarile din lumea a treia unde dominatia lor nu fusese pusa \u00een pericol.
\nCaderea blocului sovietic si dezvoltarea tehnologica au facut \u00eensa ca rutele de comunicare terestre dintre Europa Occidentala si Asia Orientala sa fie mult mai rapide si mai ieftine dec\u00e2t clasicul transport ocolit pe cale maritima. Logica transcontinentala euro-asiatica s-a impus si, odata cu ea, cooperarea pe axa Europa Occidentala-Europa Centrala-Eurasia-Asia Orientala-Asia Meridionala. Rusia si tarile Europei Centrale care, pentru a depasi statutul de enclave, \u00een toata istoria lor, au visat sa aiba acces la mare si, \u00een cazul ideal, la marile calde,\u00a0 s-au trezit astfel chiar \u00een centrul acestei noi potentiale axe.
\nEste evident ca nasterea unei axe de dezvoltare euro-asiatice nu putea corespunde \u00eensa intereselor polului economic nord-american, aflat \u00een criza. La fel de evident \u00eensa pare faptul ca elitele Europei Centrale, dar si cele din Rusia sau din Asia Centrala disting cu greu aceste noi perspective care li se ofera. C\u00e2t despre liderii tarilor din Europa Occidentala, obisnuiti de mai bine de jumatate de secol sa-si administreze puterile declinante \u00een umbra jandarmului nord-american, se vede cu ochiul liber ca nici ei nu fac (\u00eenca?) dovada unor calitati intelectuale care sa le reveleze faptul ca tarile lor constituie de acum \u00eencolo capul de pod al unui pol economic generat dinspre Asia; ca au asadar si ei posibilitatea de a se integra \u00eentr-un joc multipolar, multilateral, ce deschide numeroase perspective inimaginabile p\u00e2na acum, cu o singura conditie: sa fie pregatiti sa scoata capul de sub umbrela unde adasta din comoditate.
\nDe la tarmurile Pacificului p\u00e2na la cele ale Atlanticului, iesirea din logica binara initiata dupa 1945 e vizibila la ordinea zilei, \u00eensa provincialismul m\u00e3runtului tejghetar, care si-a pus amprenta de c\u00e2nd logica \u201eDumnezeului-piata\u201c si a \u201emicului contabil\u201c s-a impus aproape complet, explica de ce Europa se afla \u00een impas si \u00eentr-o criza profunda; doarme, se pare, lungul somn dogmatic, agatata de prova unei nave care \u00eenainteaza, dar fara a avea curajul de a privi \u00een larg.
\nCaci tocmai logica fricii, instaurata \u00een fruntea \u201eputerilor\u201c europene, la nivelul \u201eclaselor politice\u201c, \u00een presa si \u00een straturile societatii, le \u00eendeamna pe acestea sa se aplece mai degraba spre jandarmul planetei dec\u00e2t sa-si asume riscuri noi, \u00een lumina unor posibilitati promitatoare. Asa se explica, fara \u00eendoiala, \u00eenmultirea campaniilor mediatice ale fricii (delincventa, terorism, islamism, imigratie, delocalizare, pauperizare, poluare, amenintare atomica, OMG-uri, epidemii etc. etc.) \u2013 la care institutiile publice nu raspund \u00een niciun fel, prefer\u00e2nd sa planeze \u00een continuare, pe suprafata unui liberalism destul de ciufulit, \u00een loc sa analizeze posibilitatile oferite de \u201eputerile emergente\u201c si de modelele economice mai mult sau mai putin alternative, bazate de exemplu pe \u201evalorile asiatice\u201c ori pe \u201efinanta islamica\u201c sau pe \u201esocialismul secolului al XXI-lea\u201c. \u00cen orice caz, e vorba de a pune \u00een centrul reflectiei nu individul atomizat, ci coeziunea sociala si\/ sau nationala.<\/p>\n

Superputerea delicvescenta a lumii \u00eenca le mai ofera confort celor care nu vor dec\u00e2t sa se agate de un colac de salvare, chiar daca evidenta crizei mondiale, economice si mai ales sociale demonstreaza ca superputerea \u00een cauza nu mai detine, nici pentru sine si deci a fortiori nici pentru \u201ealiatii\u201c sai, posibilitati reale de inventie si de creativitate. A ramas o mare putere doar pe credit; pluteste la ape mici, escortata de ambarcatiuni sovaielnice; sigur, ea \u00eenca e \u00een stare sa duca razboaie pe joystick, la mii de kilometri de teatrul dezastrelor, angaj\u00e2nd la fata locului mercenari \u2013 \u00eensa posibilitatile \u00eei sunt din ce \u00een ce mai limitate. Nu mai este, \u00een schimb, \u00een stare sa asigure dezvoltarea \u201eliberei \u00eentreprinderi\u201c, productive, adica sa induca forta asumarii de riscuri pentru restabilirea unei economii cu adevarat productive pe termen lung.
\nCapitalismul financiar al rentierilor si al speculatorilor a devenit, \u00een fapt, un capitalism sustinut de niste pompieri-piromani, specialist \u00een manipularea fricilor si \u00een concurenta directa cu polii economiilor emergente, \u00een special din Asia, dar nu numai. Lumea e \u00een plina dezorganizare si deci \u00een plina reorganizare. Reorganizare a raporturilor de forta si a polilor de creativitate\/ productivitate. Statele, dar si o buna parte a societatilor europene par \u00eenca prea marcate de deziluziile post-coloniale si post-fasciste, pe de o parte, si post-comuniste pe de alta, pentru a accepta sa riste ruptura de sistemul capitalist pompier-piromaniac, ajuns \u00een v\u00e2rf gratie scurtului episod al raporturilor de forta unipolare, ram\u00e2n\u00e2nd blocate \u00eentr-o versiune mai palida a rolului de protector al vechilor burghezii ofilite adoptate de \u201ebatr\u00e2na USA\u201c, cea de dinaintea epocii Reagan si care, desi imperialista, stia sa emane dinamism, creativitate \u2013 si realism \u2013 \u00een toate domeniile.
\nSocietatile europene s-au obisnuit cu retragerea si renuntarea de mai multe decenii. Sa fie acesta chiar \u201esoclul fondator\u201c al \u201eidentitatii europene\u201c actuale? Renuntare la ambitii, ascunderea sub o umbrela protectoare, statul cu capul \u00een nisip \u00een fata pericolelor reale, dar si \u00een fata oportunitatilor autentice, sporirea temerile factice? A sti sa spui \u201enu\u201c, a sti sa iesi din vechile fagasuri nu mai par optiuni la ordinea zilei. La marginile orientale ale acestei \u201euniuni\u201c europene \u2013 a carei nimerita caracterizare a facut-o mai sus 0\u00een partea I a articolului, n. trad.t premierul ceh Vaclav Klaus \u2013 nu poti sa ram\u00e2i totalmente orb si sa nu observi ca promisiunile facute \u00een 1989 \u00eent\u00e2rzie sa se adevereasca pentru mase, \u00een vreme ce, la fel, nu poti sa nu observi ca exista viata si dincolo de Bug sau de Urali. Ca noi mijloace de comunicare permit dezenclavizarea unor teritorii preocupate p\u00e2na atunci de a avea acces la mare. Imperiile maritime au fost stap\u00e2nii lumii \u00een epocile \u201earhaice\u201c; dar cine mai zice astazi, \u00een era cosmosului, a aviatiei, a liniilor ferate de mare viteza, a cablurilor de internet, ca aceasta conceptie vetusta trebuie sa ram\u00e2na neschimbata? Eurasia, si chiar ansamblul Eurasia-Africa, nu mai poate \u00eenseamna o \u201emasa continentala\u201c amorfa, luata \u00een serios doar \u00een lucrarile de geografie, ci ar putea sa reprezinte pivotul viitor al comunicatiilor internationale. Statele din Europa Centrala se afla \u00een fata unei optiuni strategice noi, cele ale Europei maritime trebuie si ele sa hotarasca daca batr\u00e2na \u201ecomunitate euro-atlantica\u201c mai are vreun viitor sau daca nu cumva ar fi mai bine sa \u00eencerce sa devina capul de pod occidental al ansamblului de cooperare Eurasia-Africa, ce pare tot mai solid conturat la orizont.
\n <\/em><\/strong><\/p>\n

\n

Traducere din franceza de Teodora Dumitru
\nVersiunea originala a textului a aparut in revista \u201eLa Pens\u00e9e libre\u201c, nr. 31 <\/em><\/strong><\/p>\n

(http:\/\/lapenseelibre.fr\/N31.aspx). Traducerea a fost realizata cu acordul autorului.<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\n

\n

\n

Note:<\/strong>
\n(1) Pentru a sesiza c\u00e2t e de \u00eendopat cu informatii tendentioase publicul occidental, spre inocularea ideii ca, \u00een afara nebuniei \u201eislamiste\u201c, \u201esectare\u201c si incomprehensibile a irakienilor, \u00eenca \u201esi mai sectari\u201c pentru \u201erationalii occidentali\u201c, totul e calm si frumos \u00een aceasta tara \u2013 servita pe tava de acum \u00eencolo rechinilor finantei mondiale \u2013 ar fi bine sa consultati si site-urile care transmit informatii despre forta si amploarea rezistentei patriotice irakiene, \u00eentre altele: http:\/\/www.heyetnet.org\/eng\/index.php; http:\/\/www.iraq-war.ru; http:\/\/www.brusselstribunal.org, http:\/\/www.france-irak-actualite.com\/article-resistance-irakienne-l-omerta-mediatique-49639061.html.
\n(2) Vezi Bruno Drweski, \u201ePolongne \u2013 Russie: Mythes, r\u00e9alit\u00e9s et perspectives\u201c, \u00een \u201eLa Pologne\u201c, coord. Fran\u00e7ois Bafoil, Fayard-Ceri, Paris, 2007, pp. 459-476, si \u201eLa Russie des Polonais ou l\u2019obligation de sortir des clich\u00e9s historiques\u201c, \u00een \u201eOutre-terre \u2013 Revue fran\u00e7aise de g\u00e9opolitique\u201c, n\u00b04, avril 2003, p. 214-226.
\n(3) Vezi Zbigniew Brzezinski, \u201eLe grand \u00e9chiquier. L\u2019Am\u00e9rique et le reste du monde\u201c, Hachette, Paris, 2000, 273 p.
\n(4) Subliniem ca, \u00een lumina ultimelor alegeri regionale din Rusia si a crizei economice mondiale care a atins si Rusia, s-a observat o \u00eentarire a Partidului Comunist. \u00cen acest context, se \u00eentelege de ce tandemul Putin-Medvedev, care a jucat p\u00e2na acum pe coarda nostalgica, a puterii statale staliniste, \u00een momentul restaurarii puterii statului, acum, c\u00e2nd e vorba de repunerea pe tapet a unor revendicari sociale, este mai mult interesata de partitura anti-comunista. \u00cen aceste conditii, difuzarea \u00een doua parti, la o ora de maxima audienta, la televiziunea nationala, a filmului lui Wajda \u201eKatyn\u201c a \u00eensemnat prinderea a doi iepuri dintr-odata: o racire de moment a ardorilor neocomuniste \u00een Rusia si flatarea opiniei poloneze, mereu sensibile la succesul productiilor sale cinematografice pe scenele internationale, mai ales c\u00e2nd trateaza subiecte extrase din martirologia nationala.
\n(5) Sa nu uitam ca daca comunistii polonezi au stiut sa atraga sprijinul unei parti a militantilor socialisti si agrarieni, s-au priceput si sa creeze o mica miscare catolica traditionalista, \u201ePAX\u201c, provenita explicit din extrema dreapta nationalista interbelica si existenta p\u00e2na dupa 1989.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Premisele internationale ale apropierii polono-ruse Sa notam pentru \u00eenceput ca aceasta apropiere se produce \u00eentr-un context international \u00een care \u201eOccidentul\u201c \u00eencearca sa faca ochi dulci Kremlinului. \u00cen primul r\u00e2nd, e vorba de criza economica mondiala, care a redus capacitatea Washingtonului \u00een materie de investitii militare si a accentuat procesul de delegitimare a acestei ex-puteri unipolare.… Cite\u0219te mai mult »Polonia la rascruce de v\u00e2nturi (II): Apropierea de Rusia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-3917","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":2205,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3917","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3917"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3917\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3917"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3917"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3917"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}