{"id":389,"date":"2009-12-10T10:43:10","date_gmt":"2009-12-10T08:43:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=389"},"modified":"2009-12-10T10:44:28","modified_gmt":"2009-12-10T08:44:28","slug":"fereastra-spre-viata-ascunsa-din-noi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fereastra-spre-viata-ascunsa-din-noi\/","title":{"rendered":"Fereastra spre viata ascunsa din noi*"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><em><strong>Primul din cele sase volume dedicate \u201ePrincipiilor medicinii existentialiste\u201c sau \u201eSemioticii vietii banale\u201c, \u201eCatharsis I. Emotii, umor, r\u00e2s si pl\u00e2ns\u201c, scris de profesorul israelian de limba rom\u00e2na Jean Askenasy, poate fi citita cu ochii specialistului neurolog, al psihiatrului, filozofului, literatului. <\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n<p>Cartea are un accent de confidenta subiacent, oferindu-ti senzatia ca ai patruns in viata launtrica a omului de stiinta si a omului de litere (fiindca Jean Askenasy vadeste evidente inzestrari literare), care nu ezita sa-ti marturiseasca intreg spectrul trairilor sale: de la negru-violet (angoase) la \u201evis de-albastru si azur\u201c (umor, ironie, caricatura \u2013 intregite de ilustratii semnificative). Sa fie o meditatie asupra inadecvarii la existenta a omului, care nu pare facut pentru a trai asa-cum-e, si el o stie foarte bine, drept pentru care cauta si gaseste subterfugii eliberatoare (catharsis-ul)? Poate si de aceea ridicolul, generator de r\u00e2s, se arata in viata omului in cele mai variate ipostaze, de la cele normale, care fac mai putin obiectul analizei cercetatorului, la cele patologice. Dar cine poate afirma cu m\u00e2na pe inima ca se bucura de normalitate psihica absoluta?! Cartea este scrisa cu intelepciune pe un fundal de permanenta precaritate si neintrerupta amenintare (formele de maladie mintala puse sub lupa). Autorul penduleaza intre distantarea de obiectul cercetat a omului de stiinta si experientele propriei vieti: codificate, inchise in sticlute de farmacie si etichetate savant. Toata aceasta invaluire in mister \u2013 metafora poate fi sur\u00e2sul \u201esfumato\u201c \u2013 ambiguu, enigmatic al Giocondei, laitmotiv mai mult sau mai putin vizibil al cartii \u2013 confera atractivitate lecturii.<br \/>\nEste o carte in care se vede clar materia prima a vulnerabilitatii cu care am venit pe lume, legitim\u00e2ndu-se prin sinceritatea examenului de constiinta individuala si colectiva la care ne supune autorul. El nu ascunde, nu dezminte, nu travesteste temeiurile anxietatii umane, pentru care somnul si visul in somn \u2013 specialitatea profesorului Askenasy \u2013\u00a0 sunt o fereastra spre viata ascunsa la care faceam referire in r\u00e2ndurile de mai sus. Poate ca nevoia de catharsis pentru uz scolar, din partea de inceput a cartii \u2013 terapie sufleteasca si medicala la Aristotel, care se int\u00e2lneste, in timpurile moderne cu psihanaliza freudiana \u2013, sa fie o replica la fraza lui Tolstoi, reprodusa de Max Weber in \u201eStiinta ca profesie\u201c, despre Avraham murind \u201ebatr\u00e2n si satul de zile\u201c (parafraza biblica). Realitatea e ca omul nu se satura vreodata de viata, de unde si atacul de panica \u2013 emotia, aceeasi la om si la animal (Darwin). Jean Askenasy vorbeste despre \u201ereactii corporale ale fricii\u201c si despre \u201eemotia primejdiei\u201c care, pentru cercetator, este interesanta prin \u201elocul\u201c unde o \u201ememorizeaza creierul\u201c. Inevitabil survin clasificarile: \u201ecreierul g\u00e2nditor si emotional; memoria declarativa, auditiva, explicativa; capacitatea creierului de identificare pe cale cognitiva a evenimentului emotional\u201c. Dar, dincolo de ele, se insinueaza una dintre problemele importante, generatoare de stres, ale omului modern: invazia spatiului privat in cel public, a spatiului public in cel privat. Scriitorul Jean Askenasy are intotdeauna darul de a pune punctul pe i, arat\u00e2nd ca emotia, in care intra orgoliul, rusinea, gratitudinea s.a., nu este legata de g\u00e2ndire, ca ceea ce a fost numit \u201esentiment\u201c este rezultatul interpretarii cognitive a emotiei.<br \/>\nSlalomul ideatic, care face farmecul cartii, intre rigoare stiintifica (un exemplu \u2013 modificarea de personalitate, cu un studiu de caz) si trecere a granitei dinspre psihiatrie spre literatura (comunicarea interumana prin trasaturile fetei sau tonalitatile vocii; caracterizarea personajului prin vorbire, inclusiv \u2013 derapaje gramaticale) este modul lui Jean Askenasy de a privi cum curge viata lumii. Capacitatile umane innascute \u2013 senzatiile vizuale, auditive, olfactive, gustative \u2013 sunt, la un capat, analizate din unghi stiintific (\u201ecreierul emotional\u201c) si privite, la celalalt capat, din unghi literar.<br \/>\nJean Askenasy face parte din categoria oamenilor de stiinta care nu ignora problemele individului si nu ignora problemele vietii sociale contemporane. Una din cele mai grave, din nefericire, perene, este violenta si potentialul de criminalitate din natura umana, pe care neuropsihiatrul le judeca medical si literatul face o incizie \u2013 metaforic vorbind \u2013 in carnea fenomenului. Exactitatea si melancolia combinate dau, oare, umorul? Sa fie umorul canalizarea tuturor energiilor de supravietuire existente in om pentru a putea depasi tragicul existential? In orice caz, umorul vine din \u201ecreierul emotional\u201c. Este asertiunea medicului. Dupa care urmeaza o reflectie a scriitorului: umorul este \u201eo descarcare de energie\u201c. Se face clasicul apel la Rabelais: str\u00e2nsa asociere intre starea de bine a organismului (cu precadere, in bolile cronice) si umor. Definitiile r\u00e2sului normal (adecvat) si patologic (isteric, al maniacului, al schizofrenicului, al bolnavului de Angelman), r\u00e2sul \u2013 vestitor al unor maladii latente, cu analizele aferente, sunt contrapunctate de pagini de istorie literara, pornind de la ideea ca \u201emarii creatori literari pot anticipa stiinta\u201c. Autorul se refera la Dostoievski, Dikens s.a. Inevitabila \u2013 investigarea r\u00e2sului cu instrumentele filozofiei (Bergson).<br \/>\nDesi intrarea in zona sur\u00e2sului se face pe poarta zilnica a specialistului in problemele somnului (\u201esur\u00e2sul in somn cu vise si fara\u201c), aceasta zona este una din cele mai pretabile la interpretare literara, fapt de care beneficiaza copios profesorul Askenasy, analiz\u00e2nd \u201esur\u00e2sul de circumstanta\u201c, \u201esubstratul\u201c lui \u201epsihologic\u201c, aparitia si disparitia sur\u00e2sului in functie de \u201eceea ce se int\u00e2mpla in ochii privitorului\u201c.<br \/>\nPl\u00e2nsul la copii si adulti, pl\u00e2nsul normal si pl\u00e2nsul patologic la copii (\u201epl\u00e2nsul \u2013 strigat de pisica\u201c, \u201epl\u00e2nsul copilului mongoloid\u201c) sunt alte teritorii emotionale observate din ambele puncte de vedere: medical si literar. Nelinistea fara nume, munca full-time, durerile sufletesti nerostite, neputinta, lipsa de perspectiva, singuratatea sunt numai c\u00e2teva sugestii ale literatului privind izvoarele pl\u00e2nsului.<br \/>\nA munci intelectual inseamna pentru profesorul Askenasy a fi in viata. Deceptiile nu l-au dezamagit, obstacolele nu l-au impins spre resemnare, contactul zilnic cu suferinta umana in formele ei cronice, deprimante si, adesea, fara leac nu l-au uscat sufleteste. Pentru ca, de ce sa n-o recunoastem?, exista si aceasta forma de aparare a organismului in fata asaltului dezechilibrelor psihice, pe care medicul neuropsihiatru incearca sa le stopeze cu mijloacele medicale actuale aflate la indem\u00e2na sa. Jean Askenasy nu inceteaza sa creada in emergenta inteligentei umane si, implicit, a cunoasterii. Este ceea ce se desprinde din concluziile cartii: \u201eDrumul parcurs de la transformarea strigatelor de triumf ale neandartalianului la formele sofisticate de umor cognitiv-emotional, exprimat prin sur\u00e2s si r\u00e2s, este drumul parcurs de evolutia creierului. Evolutia de la r\u00e2njetul primatelor superioare la sofisticatul sur\u00e2s al Madonnei reprezinta traiectoria progresului omenirii\u201c. O carte-poem despre simbioza fiziologie-emotie.<\/p>\n<blockquote><p><strong><br \/>\n*Jean Askenasy, \u201eEmotii, umor, r\u00e2s si pl\u00e2ns\u201c, Editura Viata Medicala Rom\u00e2neasca, Bucuresti, 2009<\/strong><\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Primul din cele sase volume dedicate \u201ePrincipiilor medicinii existentialiste\u201c sau \u201eSemioticii vietii banale\u201c, \u201eCatharsis I. Emotii, umor, r\u00e2s si pl\u00e2ns\u201c, scris de profesorul israelian de limba rom\u00e2na Jean Askenasy, poate fi citita cu ochii specialistului neurolog, al psihiatrului, filozofului, literatului. Cartea are un accent de confidenta subiacent, oferindu-ti senzatia ca ai patruns in viata launtrica&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fereastra-spre-viata-ascunsa-din-noi\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Fereastra spre viata ascunsa din noi*<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[215,213,214],"class_list":["post-389","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-emotii-umor-ras-si-plans","tag-jean-askenasy","tag-semiotica-vietii-banale"],"views":2738,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/389","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=389"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/389\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=389"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=389"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=389"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}