{"id":3883,"date":"2010-08-05T12:52:08","date_gmt":"2010-08-05T10:52:08","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=3883"},"modified":"2010-08-05T12:52:52","modified_gmt":"2010-08-05T10:52:52","slug":"revelatia-co-incidentei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/revelatia-co-incidentei\/","title":{"rendered":"Revelatia co-incidentei"},"content":{"rendered":"

<\/strong><\/em><\/p>\n

Int\u00e2lnirile esentiale sunt rare. A vorbi despre raritatea lor tine de auspiciile celui mai autentic misticism. In absenta accesului la
\nviziunea transcendenta, oare cum poti aproxima caracterul exceptional al unor co-incidente decisive? Cum poti descrie,
\nexprima, comenta si interpreta
\nsingularitatea unor asemenea momente, c\u00e2nd doi oameni, aparent la fel ca noi toti, isi
\nasaza in dialog partea cea mai frumoasa si mai ascunsa a
\nspiritului? Este oare posibil
\nasa ceva? <\/strong><\/em><\/p>\n

Cu aceste prudente tribulatii retorice incerc sa ma situez in proximitatea straniului volum de versuri scris de Dinu Flam\u00e2nd si ilustrat de artistul fotograf italian Saviana Tarsitano, \u201eUmbre si faleze\u201c (Brumar, Timisoara, 2010). O fac cu precautie si marcat de o evidenta temere. Am sentimentul unei apropieri interzise, traiesc o neliniste aproape metafizica, ma incearca fiorul unei experiente de o alteritate extrema.
\nDespre poezia lui Dinu Flam\u00e2nd stiam de multa vreme. O admiram, ma simteam \u201eca acasa\u201c in registrele ei sofisticate si expresive. O consideram o lirica intelectuala de un calibru inalt, un discurs poetic transgresiv extrem de volatil, foarte permeabil unor experimente si nuante radical diferite, de la note reflexive de-a dreptul conceptuale, in linia poemelor primilor \u201efizicieni\u201c milesieni, si p\u00e2na la abisalitatea unor revelatii intime de taria poemelor marilor mistici medievali spanioli. Ins cerebral, dotat cu potente discursive de o rationalitate extrema, Dinu Flam\u00e2nd a stiut mereu sa mladieze aceste date structurale cu o tandrete cognitiva deschisa tuturor orizonturilor existentiale. Poezia sa nu este transpunerea abstractiunilor geometrice in bl\u00e2nde imagini reprezentabile, ci o complexa si continua familiarizare cu concretul a unor idei de o puritate filosofica fara cusur. Reflexiv, poetul a repudiat totusi constant tezismul conceptelor \u201ecuirasiere\u201c, ferindu-se terapeutic de rigiditatea formelor fixe si a cadrelor totalitare. In schimb, a stiut sa aplice o suplete esentiala c\u00e2t priveste viziunea unei co-incidente tari intre sufletul individual si spiritul colectiv, trec\u00e2nd fara sincope si cu maxima eleganta granita ce desparte insul de cosmos, natura de cultura, reflectia de traire. De aici si o poezie conceptuala rarefiata, rafinata si reprezentabila, accesibila si cuceritoare, apropiata sufletului si mintii.
\nSurpriza si stranietatea volumului \u201eUmbre si faleze\u201c vin am\u00e2ndoua dintr-o int\u00e2lnire neverosimila. Dinu si Saviana, un rom\u00e2n si o italianca, un poet si un fotograf, fara sa se cunoasca, mai mult, fara sa banuiasca unul de altul, au g\u00e2ndit si realizat separat o abordare a celei mai nelinistitoare realitati: umbra. Obsedata de instantierea miscarii, de surprinderea furtiva a eternitatii celei mai frugale, artista italiana a facut o adevarata obsesie pentru v\u00e2narea, fixarea si imbl\u00e2nzirea umbrei. Cadrele sale de predilectie, autarhice, autiste, de o solitudine extrema, sunt spatiile m\u00e2nastiresti, insulare si castelane. Acolo umbra, sub multiplele ei forme, este privilegiata cu o aparitie netrucata. Iar artistul vizual stie sa o p\u00e2ndeasca, sa o fure, sa o slabeasca p\u00e2na la nivelul unei reprezentari lipsite de risc.
\nCe-i drept, sensibilitatea obiectivului fotografic are argumente mai specifice pentru aceasta operatiune de o delicatete mai mult dec\u00e2t chirurgicala. In schimb, Dinu Flam\u00e2nd se vede pus intr-o situatie cel putin inconfortabila, caci aproximarea si exprimarea avatarurilor umbrei, prin recursul la cuv\u00e2nt, la discutabilul referent conotativ, reprezinta un mare risc si promisiunea unui esec dinainte anuntat. Fiind asumat si tratat cu vasta sa experienta de imbl\u00e2nzitor al cuvintelor, riscul ajunge sa fie depasit si sfidat printr-o exceptionala reusita. Poetul rom\u00e2n chiar izbuteste sa fie convingator in maniera in care individualizeaza arhetipala conditie a umbrei, metamorfoz\u00e2nd-o intr-o multitudine de experiente fizice accesibile si reprezentabile. Dar efortul sau este incomensurabil de mare.
\nDe cealalta parte, Saviana Tarsitano pare sa beneficieze de un acces mai direct la ceea ce am putea numi conditia ontologica a umbrei. Ea vine cu o abordare fizica, prilejuita de natura artei in care se exprima. Umbra si variantele ei sunt transpuse aproape corporal, chiar daca e vorba de o aplatizare a trupescului, fotografia fiind, nu-i asa, condamnata la bidimensionalitate, chiar daca ea ascunde promisiunea unor proiectii vizionare facute in mintea privitorului. Acolo e un exercitiu tridimensional al imaginatiei, stimulata fiind aceasta instanta de subtilitatea aparitiei prin concretizarea imaginii. In cazul scriiturii, lucrurile sunt si mai complicate, si mai riscante, dupa cum afirmam mai sus.
\nCeea ce egalizeaza si inalta efortul ambilor artisti este corespondenta \u201efara cuvinte\u201c, g\u00e2ndul unic ce-a rasarit in doua minti diferite, nobila obsesie pentru concretizarea celei mai a-corporale entitati concrete \u2013 umbra. Iar faptul ca, in cele din urma, cei doi artisti s-au int\u00e2lnit, s-au (re-)cunoscut si s-au pus de acord in legatura cu realizarea unei expozitii de fotografie comentata poetic, iar apoi cu realizarea acestui unic si straniu volum de versuri ilustrate fotografic, tine de minunea aproape mistica a unei co-incidente din ce in ce mai rare in zilele noastre tulburate de teroarea prozaismului cotidian.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Int\u00e2lnirile esentiale sunt rare. A vorbi despre raritatea lor tine de auspiciile celui mai autentic misticism. In absenta accesului la viziunea transcendenta, oare cum poti aproxima caracterul exceptional al unor co-incidente decisive? Cum poti descrie, exprima, comenta si interpreta singularitatea unor asemenea momente, c\u00e2nd doi oameni, aparent la fel ca noi toti, isi asaza in… Cite\u0219te mai mult »Revelatia co-incidentei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3016,3017],"class_list":["post-3883","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dinu-flamand","tag-saviana-tarsitano"],"views":1694,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3883","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3883"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3883\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3883"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3883"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3883"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}