La finalul Razboiului Rece, teza \u201esf\u00e2rsitului istoriei\u201c formulata de Francis Fukuyama sustinea ca, deoarece istoria omenirii a fost modelata de conflictul ideologic dintre capitalism si comunism, colapsul Uniunii Sovietice semnifica triumful Occidentului, \u201esf\u00e2rsitul istoriei si epuizarea tuturor celorlalte ideologii\u201c.1
\nDoctrinele care au concurat cu capitalismul occidental, cum ar fi socialismul, au \u00eencercat sa organizeze societatea \u00een functie de un anumit model, \u00eensa, \u00een final, acesta a fost dobor\u00e2t de bunastarea manifesta a Occidentului. Astfel, sf\u00e2rsitul socialismului ar implica faptul ca, daca motoarele globalizarii \u2013 progresul tehnologic, dominatia comunicationala si capitalul economic \u2013 ram\u00e2n \u00een Occident si nici o alta ideologie nu \u00eei ameninta dominatia mondiala, atunci cursul globalizarii va urma valorile, credintele si valorile occidentale.2
\n\u201eSf\u00e2rsitul istoriei\u201c, asa cum \u00eel proclama Fukuyama, ar fi reprezentat \u201epunctul final al evolutiei ideologice a umanitatii si universalizarea democratiei liberale a Occidentului, ca forma a guvernarii umane\u201c. Desi nu excludea aparitia unor conflicte izolate, \u00een diferite locuri de pe planeta, cum ar fi Lumea a III-a, hegemonia democratiilor liberale si valorilor capitalismului era de necontestat.
\nCe-i drept, dupa caderea comunismului, democratia parea a fi singura optiune socio-politica la nivel mondial, cel putin din perspectiva occidentala. \u00censa acest \u201etriumf al democratiei\u201c, care reprezinta realitatea geopolitica a \u00eenceputului de mileniu III, pare a fi aprig contestat de hoarde despotice de teroristi saraci, antiglobalisti.3
\nSamuel Huntington a contrazis modelul civilizatiei occidentale universaliste, \u201eeuforica si armonioasa\u201c, prezic\u00e2nd ca mileniul III va fi caracterizat de conflicte civilizationale \u00eentre \u201eOccident si restul omenirii\u201c, lumea contemporana fiind formata din diferite civilizatii aflate \u00eentr-o continua competitie, care este bazata pe diferente culturale si religioase ireconciliabile.
\n\u00cen acest context, identificarea \u201ecivilizatiilor\u201c ca \u201ediviziuni bazale ale umanitatii\u201c, teorie care are drept fundament analizele elaborate de antropologi precum Oswald Spengler sau Arnold Toynbee, este tradusa prin concepte precum \u201ecolonialismul occidental\u201c.4
\nAstfel, sf\u00e2rsitul Razboiului Rece ar fi generat o noua dinamica a conflictului global, ca urmare a vidului creat de colapsul sistemului bipolar international si a faptului ca globalizarea este un fenomen inevitabil, influentat \u00eensa de \u00eempartirea lumii dupa falii religioase si civilizationale, care \u201epare sa localizeze societatea contemporana \u00eentr-o epoca a violentei culturale si etnice.\u201c5
\nAcest moment istoric a \u00eensemnat asocierea noilor conflicte \u201easimetrice\u201c cu efectele globalizarii, fiind identificate doua tipuri de amenintari: pe de o parte, razboaiele interne, cauzate \u00een principal de slabirea sau dezintegrarea anumitor state sub presiunea globalizarii; pe de alta parte, amenintarile transnationale, generate nu de un alt sistem politic sau de o religie, ci mai degraba de un nou context strategic, mult mai violent \u2013 \u201emici razboaie criminale\u201c, cauzate de subdezvoltare si transformari demografice.
\n\u00cen general, este acceptata ipoteza conform careia amenintarile mondiale asimetrice de tip Al Qaeda decurg din revolta unor comunitati afectate de fenomenul globalizarii. De la \u201estate-esuate\u201c precum Somalia, p\u00e2na la regiunile sub-dezvoltate din tarile cele mai dezvoltate, revolta este \u00eempotriva polilor de putere (mai ales Occidentul!) care conduc lumea.6
\nDar civilizatia occidentala, beneficiarul net al \u201esf\u00e2rsitului istoriei\u201c, a devenit o minoritate \u00eentr-o lume pe care nu va putea s-o domine pe vecie. De aceea p\u00e2na si Huntington declara ca este necesar sa acceptam ca fiecare civilizatie detine un rol egal \u00eentr-o lume inevitabil \u201emultipolara, formata din mai multe civilizatii\u201c, avertiz\u00e2nd Occidentul ca \u201epretextul universalismului\u201c \u00eel angajeaza, ne\u00eencetat, \u201e\u00eentr-un conflict cu alte civilizatii, \u00een special cu civilizatia islamica\u201c.
\nInteresant este faptul ca Occidentul, \u00een viziunea lui Huntington, a c\u00e2stigat hegemonia mondiala nu datorita superioritatii ideilor, valorilor sau religiei sale… ci mai degraba datorita superioritatii sale \u00een ceea ce priveste punerea \u00een aplicare a violentei organizate. Daca de cele mai multe ori occidentalii uita acest aspect; \u201eceilalti\u201c nu uita niciodata.7
\nHuntington avertizeaza asupra pericolului ce ar putea aparea daca Occidentul va continua sa se comporte ca un tiran fata de alte civilizatii cu care intra \u00een contact, \u00eensa fara a prezice o ciocnire \u00eentre civilizatia occidentala si \u201erestul lumii\u201c, accentul fiind pus pe crearea unei ordini mondiale \u00een care civilizatiile sa aiba drepturi egale. Identific\u00e2nd \u201einterventia Occidentului \u00een dezvoltarea altor civilizatii drept sursa periculoasa de instabilitate, generatoare a unui potential conflict global\u201c, Huntington a prezis ca ar putea aparea un conflict la falia dintre civilizatiile islamica si occidentala, motiv\u00e2nd \u00een acest sens ca occidentalizarea nu este o fateta unica a modernitatii, acceptata la nivel global.
\nSamuel Huntington argumenteaza ca un \u201econflict \u00eentre civilizatii\u201c este pe punctul de a domina \u201enoua ordine mondiala\u201c. Omenirea se confrunta cu un \u201econflict al emotiilor\u201c \u00een care Occidentul afiseaza o \u201ecultura a fricii\u201c iar lumea musulmana o \u201ecultura a umilintei\u201c. \u00cen ambele cazuri avem de-a face cu o strategie de actiune bazata pe frica: o frica de \u201ecelalalt\u201c, de viitor, de pierderea identitatii.8
\nDe aceea, Samuel Huntington nu \u00eendeamna la o \u201eCruciada\u201c a Occidentului \u00eempotriva Islamului, sau viceversa, apreciind ca, dupa secole de dominatie occidentala, care nu mai poate dura la nesf\u00e2rsit, este necesar sa se permita si celorlalte civilizatii sa-si ocupe locul de drept \u00een \u201enoua ordine mondiala\u201c.
\nOare Barack Obama este primul care a \u00eenteles acest lucru?…<\/p>\n
Note:<\/strong>
\n1 Fukuyama, Francis: \u201eThe End of History and the Last Man\u201c, Free Press, New York, 1992.
\n2 Cronin, James: \u201eConvergence by Conviction: Politics and Economics in the Emergence of the \u00abAnglo-American Model\u00bb\u201c, Social History Journal, Vol. 33, No. 4, 2000
\n3 Rieger, Abu Bakr: Islam and modern politics. The political consequences of terrorism are especially devastating for the Islamic community \u2013 but also for non-Muslims, www.muslim-lawyers.net\/news
\n4 Perry, Glen E: \u201eHuntington and his critics: the Occident and Islam \u2013 Samuel P. Huntington\u201c, Arab Studies Quaterly, Winter 2002.
\n5 Sadowski, Yahya: \u201eThe Myth of Global Chaos\u201c, Brookings Institute Press, Washington, D.C, 1998.
\n6 Bishara, Marwan: \u201eDes guerres asym\u00e9triques au \u00abchaos constructif\u00bb\u201c, Le Monde Diplomatique, www.monde-diplomatique.fr, octobre 2006
\n7 Perry, op.cit.IV.
\n8 Moisi, Dominique: \u201eThe Clash of Emotions\u201c, Foreign Affairs, January\/February 2007.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"La finalul Razboiului Rece, teza \u201esf\u00e2rsitului istoriei\u201c formulata de Francis Fukuyama sustinea ca, deoarece istoria omenirii a fost modelata de conflictul ideologic dintre capitalism si comunism, colapsul Uniunii Sovietice semnifica triumful Occidentului, \u201esf\u00e2rsitul istoriei si epuizarea tuturor celorlalte ideologii\u201c.1 Doctrinele care au concurat cu capitalismul occidental, cum ar fi socialismul, au \u00eencercat sa organizeze societatea… Cite\u0219te mai mult »Ciocnirea civilizatiilor si noua ordine mondiala<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[3010],"class_list":["post-3867","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-barack-obama"],"views":4272,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3867","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3867"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3867\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3867"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3867"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3867"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}