De c\u00e2teva decenii, vrajbei care fierbe in Orientul Apropiat nu i se gaseste leac, iar tragedia prin care trec palestinienii pare fara de sf\u00e2rsit. Blestemul shakespearean aruncat pe capul acestui popor a inceput sa scoata istoria din t\u00e2t\u00e2ni. In tinutul in care s-a ivit Isus Christos pentru a invata oamenii sa se inteleaga, sa se tolereze si sa se iubeasca, lectia Invatatorului este complet ignorata. E inlocuita de ura si de razbunare. Multi dintre cei care traiesc aici au sentimentul sigurantei numai c\u00e2nd simt teava pustii pe piept si tin degetul pe tragaci. Escaladarea neintelegerii gaseste resurse oric\u00e2nd si in pricini nebanuite. Orice pretext pentru perpetuarea conflictului este exploatat. Confruntarea a capatat gust, criza pare sa fie intretinuta cu buna stiinta. Imediat dupa intrarea reprezentantilor gruparii Hamas in Administratia (guvernul)\u00a0 palestiniana (prin alegeri, deci democratic!), Israelul a decretat embargo in jurul F\u00e2siei Gaza, unul dintre cele doua petece de pam\u00e2nt pe care palestinienii spera, din 1948, sa-si incropeasca un stat si sa revina din bejenia care dureaza de peste sase decenii. Nu se stie unde isi vor aseza casele, pentru ca cei care au reusit sa se stabileasca in Gaza traiesc deja inghesuiti ca sardelele in conserve. Dar aceasta este o alta discutie. Deocamdata, cei din aceste pam\u00e2nturi nu au alte resurse de trai dec\u00e2t\u00a0 ajutoarele alimentare si umanitare pe care le primesc de la comunitatea internationala, in special de la Uniunea Europeana. Din c\u00e2nd in c\u00e2nd, nici macar aceste ajutoare nu ajung la destinatie. Depinde de suspiciunile Tel Aviv-ului: daca se banuieste ca in pachetele cu faina se afla si gloante pentru Hamas, atunci ajutoarele sunt oprite si palestinienii ram\u00e2n cu saptam\u00e2nile infometati. Au existat si vor mai exista si tentative de sprijinire a gruparilor radicale, nimeni nu contesta, dar problema cruciala si de viata este a palestinienilor, nu cea subversiva a Hamas-ului. Uneori interventiile Israelului pentru oprirea ajutoarelor se lasa cu morti, cum s-a int\u00e2mplat la 31 mai, c\u00e2nd marina militara israeliana a luat cu asalt un vas cu ajutoare si a ucis opt marinari turci. Incidentul a condus la inghetarea relatiilor Turciei cu Israelul, altfel parteneri speciali in domeniul militar, si la un val de proteste pe plan international.
\nSi israelienii, si palestinienii suporta zilnic exercitii de familiarizare cu moartea. Intoleranta face ravagii, iar martiriul li se pare mai de acceptat dec\u00e2t Judecata de apoi. Marele paradox nu vine de la neluarea in seama a lectiei Invatatorului, ci tocmai de la acomodarea acestor traitori din fosta Palestina cu ideea de moarte. Pentru toti cei din regiune viata trebuie sa fie un calvar. Palestinienii recunosc deschis acest lucru.\u00a0 Impresia ca Gaza se transforma incet-incet intr-un urias crucifix in asteptarea martiriului colectiv nu este chiar lipsita de o anume concretete. Cei mari, care c\u00e2ndva au avut un cuv\u00e2nt hotar\u00e2tor in privinta impartirii Palestinei, incep sa se revolte. Nu este un secret ca Orientul Apropiat costa imens comunitatea internationala, fie ca este vorba de cei care sustin Israelul, sau de cei care, din ratiuni politice sau umanitare, acorda ajutor palestinienilor. Redeschiderea Chartei ONU si aplicarea rezolutiei din 1948 privind impartirea Palestinei s-ar impune cu necesitate. Timpul a aratat, insa, ca Israelul evita orice punere in practica a rezolutiilor ONU care nu-i convin. Chiar si partenerii neconditionati ai Tel Aviv-ului incep sa-si piarda rabdarea: ,,Sa fie clar, a declarat premierul englez David Cameron, la 27 iulie, in timpul unei vizite la Ankara, situatia din Gaza trebuie schimbata… Nu putem si nu trebuie sa permitem ca F\u00e2sia Gaza sa ram\u00e2na o puscarie cu cerul deschis”. Termeni grei pentru diagnosticarea situatiei. In viziunea premierului englez, ,,desi au fost facute unele progrese, suntem inca intr-o situatie in care este foarte dificil sa intram si foarte dificil sa iesim”. Cameron nu-i scuteste pe palestinienii\u00a0 radicali de culpa evidenta ca pun in joc securitatea Israelului prin imposibilitatea de a pune stavila atacurilor cu rachete pe care gruparile Hamas le declanseaza\u00a0 din Gaza. Acesta este un aspect.
\nMai este si un altul, care tine de disponibilitatea Tel Aviv-ului de a accepta discutii directe si, apoi, tratative de pace cu palestinienii. Criticat deschis p\u00e2na si de Statele Unite, aliatul sau cel mai puternic, guvernul Netanyahu continua politica de izolare a palestinienilor. Dupa venirea lui Barack Obama la Casa Alba, Washington-ul a reactionat tot mai ferm la rigiditatea pozitiei Israelului, mai ales in privinta continuarii programului constructiilor de colonii. Cauza Tel-Aviv-ului nu mai este impartasita fara rezerve de nimeni dar autoritatile israeliene nu iau in seama nici avertismentele, nici riscurile. Tratativele de pace de p\u00e2na acum nu au dat rezultate. Esecul lor s-ar putea sa coste scump pe protagonistii conflictului, oricare ar fi ei, oricare ar fi ratiunile lor. Razboiul dus de Washington impotriva terorismului a facut ca Statele Unite sa aiba mai multi soldati in Afganistan dec\u00e2t in Irak, adica in apropierea Israelului. Viziunea americana privind conflictul israelo-palestinian se modifica, maniheismul nu s-a dovedit productiv, ci a alimentat intoleranta violenta a Hamasului si\u00a0 polii de rezistenta fundamentalista din Iran si Siria.
\nInteresele occidentalilor in Orientul Apropiat si in Orientul\u00a0 Mijlociu sunt diferite de la un stat la altul; in mare, acum, preponderente sunt cele economice; cele strategice sunt stabilite – chiar convenite – in alta parte. Proiectul occidental de privilegiere a ajutoarelor umanitare pentru palestinieni urmareste descurajarea ambitiilor militare si concentrarea energiile in vederea ralierii fortelor moderate pentru a le aduce la masa tratativelor. Reluarea negocierilor dintre Israel si palestinieni, directe sau prin intermediari, si crearea unui stat al palestinienilor sunt considerate cai normale pe care trebuie avansat spre pace in Orientul Apropiat. Si inca ceva important: sunt destui cei care doresc ca in aceasta regiune sa se instaleze o stabilitate controlata.
\nNoi, rom\u00e2nii, fiind asezati in preajma focului, nu putem ram\u00e2ne indiferenti la evolutia situatiei din Orientul Apropiat. Tragicul eveniment din Bucegi in care si-au pierdut viata sase militari israeliti gazduiti de Rom\u00e2nia pentru antrenamente speciale ne reaminteste brutal acest lucru. Accidentul trebuie, evident, depl\u00e2ns. El, insa, ar putea sa ridice chestiuni sensibile pentru Rom\u00e2nia, mai ales ca alaturi de cei sase israelieni se afla si un militar rom\u00e2n. Nu ma indoiesc ca, in urma investigatiilor, se va afla adevarul. Dar vor ram\u00e2ne pentru marele public unele intrebari de pus. Una ar putea trimite la transparenta angajamentelor Bucurestiului privind gazduirea\u00a0 antrenamentelor militare pe teritoriul statului nostru. Este stiut ca orice acord international trebuie trecut prin Parlament. Un acord militar nu poate face exceptie. Este dreptul constitutional al contribuabililor sa fie informati, fie si cu un\u00a0 minimum de date, daca obligatiile si datoriile lor de cetateni sunt protejate de instantele statului. Moartea unor oameni nu ne este indiferenta.
\nC\u00e2ndva, Bucurestiul contribuia la desfacerea itelor conflictelor israelo-palestinian, israelo-arab. Nu le incurca. Rom\u00e2nia este indreptatita sa-si reia contributia la atenuarea crizei israelo-palestiniene. Obiectiv care nu poate fi atins dec\u00e2t printr-o corecta si egala masura in sustinerea cauzelor drepte ale fiecarei parti in conflict. De aceea, nu trebuie sa se recurga la nici un gest care sa alimenteze criza din Orientul Apropiat. Si sa nu ram\u00e2nem indiferenti la vrajba care fierbe in Gaza.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De c\u00e2teva decenii, vrajbei care fierbe in Orientul Apropiat nu i se gaseste leac, iar tragedia prin care trec palestinienii pare fara de sf\u00e2rsit. Blestemul shakespearean aruncat pe capul acestui popor a inceput sa scoata istoria din t\u00e2t\u00e2ni. In tinutul in care s-a ivit Isus Christos pentru a invata oamenii sa se inteleaga, sa se… Cite\u0219te mai mult »Vrajba fierbe in F\u00e2sia Gaza<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[2981,2982,2980],"class_list":["post-3822","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-fasia-gaza","tag-hamas","tag-orientul-apropiat"],"views":1825,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3822","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3822"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3822\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3822"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3822"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3822"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}