{"id":3712,"date":"2010-07-29T10:54:51","date_gmt":"2010-07-29T08:54:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=3712"},"modified":"2010-07-29T10:56:54","modified_gmt":"2010-07-29T08:56:54","slug":"despre-polonia-la-vreme-de-criza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-polonia-la-vreme-de-criza\/","title":{"rendered":"Despre Polonia la vreme de criza"},"content":{"rendered":"

Colegul nostru Bogdan Duca spune ca este imoral sa scrii despre altceva dec\u00e2t despre criza \u00een zilele astea, dar despre criza aflam oricum \u00een orice moment al vietii de zi cu zi, c\u00e2nd deschidem televizorul, c\u00e2nd mergem pe strada, c\u00e2nd vorbim cu prietenii. Cred ca avem dreptul si la c\u00e2teva momente de altceva pe zi, la visul cu ochii deschisi la o lume normala: Cracovia. <\/strong><\/em>
\nCatedrala din cub<\/strong>
\nAm avut ocazia sa particip la o scoala de vara organizata de Tertio Milennio Institut din Cracovia, tema acestei scoli fiind g\u00e2ndirea sociala a Bisericii Catolice. \u00cencercarea organizatorilor a fost aceea de a informa un grup de tineri jumatate din Estul Europei si jumatate din SUA despre ce \u00eenseamna sa asumi o viziune catolica asupra societatii trat\u00e2nd teme cum ar fi justitia sociala, binele comun, dreptul la libertate religioasa, avortul, eutanasia, care sunt valorile pe care trebuie sa se bazeze o familie.
\nProfesorii de aici au aratat ca religia \u00eesi poate gasi un loc \u00een spatiul public, pentru ca poate sa sustina valori de pe urma carora beneficiaza si cei care nu sunt \u00een mod special credinciosi. Biserica \u00eencerca sa fie cu adevarat universala, sa se adreseze prin mesajul ei nu doar comunitatii restr\u00e2nse de credinciosi, ci comunitatii umane \u00een general, propun\u00e2nd valori ce provin din crestinism, dar care pot avea efecte pozitive si pentru cei ce nu cred. De fapt, ceea ce \u00eencerca sa arate, printre altii, profesorul George Weigel este faptul ca societatea civila care se naste \u00een jurul catedralei are mai multe sanse sa sustina \u00een mod coerent drepturile omului dec\u00e2t o societate secularizata ce propune drepturile omului prin mostenirea iluminista, dar care nu este capabila sa le fundamenteze.
\nCartea sa The Cube and the Cathedral (Basic Books, 2005) pleaca de la o metafora vizuala puternica \u2013 analiza a doua monumente din Paris: imensul cub din la D\u00e9fense, construit pentru a celebra Revolutia Franceza, si drepturile omului si catedrala Notre\u2013Dame, despre care se spune ca ar avea loc sa \u00eencapa \u00een cub \u2013, iar cartea este o pledoarie \u00een favoarea comunitatii catedralei \u00een fata comunitatii seculare a cubului, pentru ca \u00een lipsa unor fundamente drepturile omului pot sa apara doar ca niste cutiute vopsite frumos, \u00eensa goale pe dinlauntru.
\nM-am \u00eentrebat si eu pentru o vreme care e sursa drepturilor omului, este iluminismul francez sau e legea naturala a lui Hobbes si Locke? Daca acestea sunt sursele conceptiei drepturilor omului, de ce s-a grabit Biserica sa \u00eembratiseze aceasta ideologie moderna? Doar pentru ca era la moda, pentru ca nu se mai putea face altfel, pentru ca nu se mai pot respinge \u00een ziua de astazi drepturile omului? \u00cenainte de a fi cetatean, individul este persoana, \u00eenainte sa existe legile statului exista legile naturale si \u00eenainte ca legile naturale sa fie teoretizate de Hobbes si Locke ele au fost identificate ca parte a ratiunii divine \u00een om de catre Sf\u00e2ntul Toma d’Aquino, care \u00eenainte de a fi un filosof era un teolog si calugar dominican.
\nNu vreau sa spun ca \u00eentreaga teorie a drepturilor omului apare in nuce \u00een filosofia Sf. Toma, dar exista elemente clare, cum ar fi dreptul cetatenilor de a destitui un tiran, ce pun bazele unei adevarate comunitati politice. Nu trebuie sa avem memorie scurta atunci c\u00e2nd facem istoria filosofiei. A ne opri la iluminism c\u00e2nd vorbim despre conceptia pe care o avem asupra omului, sau chiar a ne opri \u00een secolul al XVII-lea este un act de contingenta, daca nu de rea vointa.
\nIn saecula saeculorum<\/strong>
\nUn exemplu despre ce poate face crestinismul pentru societate este constituit de contributia bisericii la caderea comunismului \u00een Polonia; la vizita Papei Ioan Paul al II-lea \u00een tara natala, polonezii au aflat un lucru: ca sunt mai multi cei care sunt \u00eempotriva regimului dec\u00e2t cei care sunt pentru regim: \u201esuntem mai multi dec\u00e2t ei\u201c, asa descriu polonezii emotia la vizita suveranului pontif ce a dus la crearea unor solidaritati spontane, premergatoare Solidaritatii organizate.
\nUn lucru ce trebuie spus este ca Polonia nu e o tara secularizata, ea este modelul pentru ce \u00eenseamna o tara moderna nesecularizata. C\u00e2nd spun asta ma refer at\u00e2t la legea ce face aproape imposibil avortul (permis doar \u00een caz de viol), c\u00e2t si la numarul mare de oamenii care merg la biserica. Colegii polonezi ne-au amenintat: pregatiti-va sa stati \u00een picioare si pregatiti-va sa vedeti multa lume. Mi-am spus \u00een g\u00e2nd, ei, eu nu vin dintr-o tara secularizata si \u00een Rom\u00e2nia vin oamenii la biserica! Da, vin, dar cam c\u00e2ti vin la noi de Pasti vin la ei \u00een fiecare duminica. Am vizitat mai multe biserici din oras, la ore diferite si \u00een zile diferite. Toate bisericile erau pline si erau foarte multi tineri, ce aratau o bucurie de a se ruga. Nu e de mirare ca at\u00e2t numarul preotilor, c\u00e2t si cel al persoanelor religioase este mare.
\nDeci se poate, procesul de tehnologizare si de \u00eembunatatire a conditiilor de trai nu duce \u00een mod necesar la secularizare. Nu e nevoie de teorii, o simpla vizita \u00een Cracovia, un oras medieval frumos, la fel de vizitat ca Parisul si Viena, cu preturi aproximativ acelasi ca la Bucuresti, cu viata universitara ne aduce \u00een fata unui exemplu viu al unei cetati nesecularizate. Acest punct merita subliniat \u00eentruc\u00e2t o teorie cu pretentii stiintifice se judeca \u00een functie de posibilitatea a gasi un contraexemplu, iar teoria e invalidata c\u00e2nd acest contraexemplu a fost adus. Mi se va raspunde, da, dar secularizarea este o tendinta, nu o teorie stiintifica \u00een sensul tare al termenului. \u00censa daca ea nu este stiintifica, atunci cum de toata lumea o ia ca pe ceva natural, ca pe ceva ce presupune o conditionare necesara \u00eentre cresterea nivelului economic si renuntarea la valorile religioase?
\nUn argument simbolic pentru a descrie starea de non-secular este faptul ca la Universitatea Jagellona facultatile de filosofie si teologie nu sunt separate, sunt evident discipline separate, dar cu o conducere comuna. Nu stiu care este atmosfera de la facultatea de teologie, dar stiu ca la filozofie, \u00een Bucuresti, nici un profesor nu ar fi \u00eenc\u00e2ntat sa \u00eemparta cancelaria cu cei de la teologie. De fapt, \u00eensa, ideea de secularism are o origine stranie, vine din latinescul \u201esaecula\u201c ce \u00eenseamna \u201eveacul acesta\u201c, dar toata lumea uita ca veacul acesta nu are \u00eenteles dec\u00e2t pus \u00een lumina celorlalte \u201ein saecula saeculorum\u201c.
\nRevolutia rom\u00e2nilor vs
\nrevolutia polonezilor
\nUn punct important \u00een istoria Poloniei este acela ca locuitorii ei au fost capabili sa \u00eesi cultive memoria, sa \u00eesi aduca aminte de trecutul si de identitatea ei. E o tara care a stiut sa \u00eesi transforme nationalismul \u00een ceva constructiv, nationalismul lor nu a fost doar \u00eempotriva rusilor sau a nemtilor, ci o oportunitate de a forma cetateni onesti ce sunt preocupati de binele comun.
\nChiar daca are o populatie aproape dubla fata de cea a Rom\u00e2niei, Polonia este tara imediat \u00eenaintea noastra \u00een functie de criteriul populatie din UE (pe locul al saselea, fata de al saptelea, pe care \u00eel ocupam noi, aceste elemente statistice justific\u00e2nd o comparatie onesta cu Rom\u00e2nia), a avut parte de aceiasi peste 40 de ani de comunism, iar populatia sa, \u00een timpul celor doua razboaie s-a redus cu o treime. Asadar nu poti invoca conditii istorice favorabile pentru o dezvoltare armonioasa a Poloniei, cel putin nu \u00een ultimul secol. \u00cen pofida acestei istorii dificile, Polonia pare sa se descurce mai bine dec\u00e2t Rom\u00e2nia, cetatenii ei stiu sa treaca peste tot felul de crize (cu mai mult sau mai putin romantism, \u00een secolul al XIX-lea, ei vorbeau despre Polonia ca despre Hristos crucificat \u00een istorie pentru pacatele oamenilor).
\n\u00cen tot timpul acestei scoli de vara am auzit despre revolutia poloneza non-violenta din 1989, dar aceasta revolutie non-violenta aplicata \u00een majoritatea statelor din Est nu s-a manifestat si la noi; pentru mine caderea comunismului nu \u00eenseamna schimbare de regim neviolenta si \u00een consecinta responsabilitatea mea fata de acest eveniment este si mai mare. Daca tinerii din Polonia trebuie sa multumeasca parintilor lor pentru schimbarea politica\u00a0 ce a adus mai multa libertate pentru generatia lor, eu trebuie sa le multumesc celor ce au avut curajul sa se sacrifice pentru schimbarea de regim.
\nTeoriile conspiratiei vorbesc despre faptul ca noi nu am fi avut o adevarata revolutie, ci doar am dat o lovitura de stat. Daca prin aceste teorii cei care le promoveaza \u00eenteleg ca revolutiile din 1989 ar fi fost imposibile una fara cealalta, sau ca deciziile politice la nivel international al unor Regan sau Gorbaciov conteaza, evident, acest lucru este adevarat si este nerecomandabil sa tratezi un astfel de eveniment altfel dec\u00e2t holist. Astfel, caderea comunismului din Rom\u00e2nia depinde \u00eentr-o anumita masura de primele alegeri libere din Polonia, la fel cum depinde si de curajul muncitorilor polonezi de a crea sindicate libere, si cum depinde si de curajul unor martiri precum Jerzy Popielusko (beatificat luna trecuta de catre Biserica Catolica), preotul din Varsovia ucis de comunisti \u00een 1984 pentru \u00eendrazneala de a fi criticat \u00een mod direct regimul si de a fi organizat Slujbele pentru Patrie, o serie de liturghii ce aminteau polonezilor ca \u00cemparatia Caesarului nu are dreptul sa \u00eesi extinda limitele \u00een sfera dedicata lui Dumnezeu. Si pentru acest lucru trebuie s\u00e3 le multumim polonezilor!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Colegul nostru Bogdan Duca spune ca este imoral sa scrii despre altceva dec\u00e2t despre criza \u00een zilele astea, dar despre criza aflam oricum \u00een orice moment al vietii de zi cu zi, c\u00e2nd deschidem televizorul, c\u00e2nd mergem pe strada, c\u00e2nd vorbim cu prietenii. Cred ca avem dreptul si la c\u00e2teva momente de altceva pe zi,… Cite\u0219te mai mult »Despre Polonia la vreme de criza<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[2901,2899,2897,2900,1925,2902,2903,2898],"class_list":["post-3712","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-binele-comun","tag-biserica-catolice","tag-cracovia","tag-justitia-socialq","tag-polonia","tag-rofesorul-george-weigel","tag-societatea-civila","tag-tertio-milennio-institut-din-cracovia"],"views":1896,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3712","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3712"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3712\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3712"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3712"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3712"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}