{"id":3681,"date":"2010-07-22T15:17:10","date_gmt":"2010-07-22T13:17:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=3681"},"modified":"2010-07-22T15:20:21","modified_gmt":"2010-07-22T13:20:21","slug":"s-dm-cezarului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/s-dm-cezarului\/","title":{"rendered":"Sa dam Cezarului&#8230;"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Ol\u00e9 Espa\u00f1a! Campionatul mondial de fotbal, editia Africa de Sud 2010, s-a incheiat cu o imensa fiesta. Spania, pentru prima oara calificata in finala, a c\u00e2stigat fara echivoc un turnir fotbalistic si lung, si obositor, si tern. De altminteri, nici macar jocul ibericilor, de obicei marcat de ingeniozitate si spectaculos, n-a stralucit vreo clipa. Mai mult, noua campioana a debutat cu st\u00e2ngul, pierz\u00e2nd in grupa la Elvetia, iar consecutivele sale victoriile ulterioare, sase la numar, au fost obtinute la diferenta minima, doar meciul cu Honduras fac\u00e2nd exceptie, caci Furia Roja s-a impus cu un totusi subtirel 2-0. In rest, 2-1 cu Chile, 1-0 cu Portugalia, 1-0 cu Paraguay (o confruntare pe muchie de cutit, cu penalty-uri ratate de ambele echipe, cu ocazii majore, altern\u00e2nd de la o poarta la alta), 1-0 cu Germania si, fireste, tot 1-0 cu Olanda, dupa prelungiri, in finala.<\/strong><\/em><br \/>\nAvem astfel o campioana glorioasa, merituoasa si care a dominat copios toate int\u00e2lnirile, daca e sa tinem seama de statistica zdrobitoare a posesiei balonului. Altfel insa, La Roja a inscris doar opt goluri, fiind de departe una dintre cele mai sterile puteri fotbalistice din istorie. Invers, echipa lui del Bosque a primit doar doua goluri, fapt care-l determina probabil pe sinistrul don Helenio Herrera sa se rasuceasca in morm\u00e2nt de invidie. La limita, magistrul raului in fotbal trebuie ca face in zadar acest efort tombal, caci Spania lui Villa si Iniesta, desi a aratat o defensiva de fier, nu are nimic de-a face cu betonul nenorocit inventat de funestul argentinian. Paradoxal, desi apararea latina s-a dovedit cea mai bine fortificata, nu ei ii revine meritul principal, ci echilibrului tehnic, inteligentei tactice si tehnicii dumnezeiesti dovedite de intreg blocul functional al nationalei conduse de Iker Casillas. Adversarii au ajuns cu dificultate la poarta lui \u201eSan\u201c Iker nu din pricina vreunui catenaccio secret si malefic, ci gratie teribilului joc colectiv si sistemului de pase tiki-taka stap\u00e2nite cu geniu de toti echipierii iberici. Circulatia mingii a fost una at\u00e2t de fluida, at\u00e2t de coerenta si de rapida, inc\u00e2t era practic o minune ca interceptia adversarilor sa ameninte buturile capitanului venit de la Realul madrilen. Daca adaugam la acestea si imensa valoare a goalkeeper-ului spaniol, cele doua goluri primite de campioni nu mai mira pe nimeni. Prin urmare, titlul a revenit logic unui team care mai mereu s-a aflat printre favoritele Mundialului, fara insa a confirma vreodata. O reparatie istorica s-a sav\u00e2rsit acum, iar orgoliul iberic si-a celebrat in sf\u00e2rsit triumful.<br \/>\nSpania era laureata europeana de-acum doi ani, avusese o serie incredibila de meciuri fara infr\u00e2ngere, anul trecut Barcelona a devenit campioana cluburilor de pe batr\u00e2nul continent, cucerind tot ce se putea cuceri, iar valoarea individuala a jucatorilor lui del Bosque sarea de trei sute de milioane de euro. Sa fie atunci de mirare victoria contra Olandei, din finala? Pentru mine, intrebarea corecta nu are ca obiect acel meci, ci triumful din semifinala, impotriva Germaniei lui Loew. Nemtii, av\u00e2nd cea mai t\u00e2nara echipa participanta la World Cup-ul sud-african, au jucat probabil cel mai inc\u00e2ntator si generos fotbal al turneului. Golaverajul de 16-5 spune totul, cu mentiunea ca trei din cele cinci goluri primite de teutoni au fost in semifinala si finala mica. Pustii din tara lui Gerd M\u00fcller, astazi mai cosmopoliti ca niciodata, au alergat cu pofta, imaginatie si eficienta. Si apropo de eficacitate, golgheterul competitiei, bavarezul Thomas M\u00fcller, a sutat doar de cinci ori pe spatiul portii, inscriind tot de-at\u00e2tea ori. Printre razboinicii lui Loew n-a mai precumpanit blonziul traditional, caci in lotul german au existat africani (tunisianul Khedira, nigerianul Aogo, ghanezul Boateng), asiatici (turcii \u00d6zil si Tasci), sud-americani (brazilianul Cacau), croati ( Marko Marin), fara a-i mai pune la socoteala pe deja consacratii \u201epolaci\u201c Klose, Podolski si Trochowski. Multietnismul acesta a dat multa culoare si frenezie jocului solid, dar plictisitor de p\u00e2na mai an, iar victoriile zdrobitoare contra Angliei si Argentinei, carora m\u00e2ncatorii de varza le-au administrat egal c\u00e2te patru boabe, au facut din nemti marii favoriti la jumatatea competitiei. A fost nevoie de vointa mistica a spaniolilor, care i-au sufocat pur si simplu pe teutoni prin pressingul facut, dar si de golul foarte german, inscris cu capul de fundasul catalan Puyol, pentru ca frumosul vis al pustilor lui Loew sa ia prematur sf\u00e2rsit.<br \/>\nFinala mica, cea dintre Germania si Uruguay, a aratat doua echipe depresive, ad\u00e2nc jignite de miza parelnica a consolarii. Ceea ce nu a esuat intr-un meci fad, ci dimpotriva, ne-a daruit o confruntare fotbalistica minunata, cu multe goluri si rasturnari de situatie, cu bara divina a lui Forlan din ultima secunda. De altminteri, v\u00e2rful lui Atletico Madrid, si el marcator a cinci goluri la acest Mondial, a fost votat de gazetari \u201ecel mai valoros jucator\u201c al turneului \u2013 si pe buna dreptate, caci blondul Diego, cu geniul sau inconfundabil, a tras dupa el p\u00e2na in pragul marii finale o echipa celesta destul de modesta, care a muncit si respirat exclusiv pentru d\u00e2nsul. Si trebuie spus ca Brazilia si Argentina, constant marile favorite ale tuturor turneelor finale, au fost de minune suplinite de fantezistii uruguaieni, sa nu uitam, posesori a doua trofee mondiale.<br \/>\nSpuneam ca partida ultima, cea dintre Spania si Olanda, a dezamagit. Ambele echipe s-au aratat p\u00e2na atunci extrem de ofensive, foarte ahtiate dupa joc combinativ, orientat direct spre poarta. Daca spaniolii ii aveau pe Villa, Pedro, Xavi si Iniesta, olandezii ii opuneau pe Robben, Snejder, Kuyt si Van Bommel. Insa daca Spania a aratat ceva ce a semanat, de bine de rau, cu media aparitiilor sale de p\u00e2na in finala, in schimb Olanda a impresionat neplacut prin fotbalul ultradefensiv, exagerat de dur si de distructiv. Chiar si asa, echipa batava ar fi putut scapa in c\u00e2stigatoare, daca piciorul lui Casillas nu s-ar fi opus sutului tras pe contraatac de talentatul Robben. Dar ar fi fost nedrept, tin\u00e2nd cont de calitatea jocului si de vointa demonstrate de iberici. Asa ca \u201ePortocala mecanica\u201c mai are de asteptat inca o finala, cea de-a patra, pentru a ridica trofeul mondial deasupra capului&#8230;<br \/>\nAsadar, Ol\u00e9 Espa\u00f1a! Inevitabilul s-a produs, iar noi se cuvine sa dam Cezarului ceea ce este al sau nu numai de drept, si inca de foarte multa vreme, ci acum si de fapt.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ol\u00e9 Espa\u00f1a! Campionatul mondial de fotbal, editia Africa de Sud 2010, s-a incheiat cu o imensa fiesta. Spania, pentru prima oara calificata in finala, a c\u00e2stigat fara echivoc un turnir fotbalistic si lung, si obositor, si tern. De altminteri, nici macar jocul ibericilor, de obicei marcat de ingeniozitate si spectaculos, n-a stralucit vreo clipa. Mai&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/s-dm-cezarului\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Sa dam Cezarului&#8230;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[2885,2884],"class_list":["post-3681","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-africa-de-sud-2010","tag-campionatul-mondial-de-fotbal"],"views":1784,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3681","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3681"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3681\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3681"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3681"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3681"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}