{"id":3644,"date":"2010-07-22T14:50:20","date_gmt":"2010-07-22T12:50:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=3644"},"modified":"2010-07-22T14:51:22","modified_gmt":"2010-07-22T12:51:22","slug":"dintre-mii-de-scrisori","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dintre-mii-de-scrisori\/","title":{"rendered":"Dintre mii de scrisori&#8230;"},"content":{"rendered":"<p>Mai abundenta dec\u00e2t in oricare dintre precedentele sale v\u00e2rste, productia scriptica editata dupa Revolutie include cu preponderenta memorialistica: serialul \u201eAmbasador in Grecia\u201c (6 volume), \u201ePrintre oamenii Blajului\u201c, \u201eIon Ag\u00e2rbiceanu \u2013 \u201esf\u00e2nt parinte al literaturii rom\u00e2ne\u201c\u201e, \u201eMonologuri paralele\u201c, \u201eDialog epistolar\u201c, \u201eBlajul nostru cel de toate zilele\u201c, \u201eAicea printre ardeleni\u201c, \u201eDincoace de munti\u201c. Masivele ultime doua volume cuprind, in schita, aproape doua sute de portrete ale unor personalitati si persoane din cele mai diferite sfere, de la membri defuncti ai familiei scriitorului, de la profesori si colegi de liceu si facultate, de la amici din studentie la confrati si maestri literari, de la artisti din toate domeniile de creatie (arte plastice, teatru, muzica), la oameni de cultura, oameni politici si fete bisericesti. De la mai toti acestia, Ion Brad poseda scrisori sau macar bilete ori dedicatii pe carti, primite mai ales in calitate de vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor, apoi al Consiliului Culturii.<br \/>\nTezaurul sau arhivistic contine autografe cu semnaturi precum: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Calinescu, Mircea Eliade, Emil Isac, Veturia Goga, Aurel Paul Banut, Nagy Istv\u00e1n, M\u00e9lusz Jossef, Ion Vlasiu, Mihail Jora, Dimitrie Ghiata, Lisette Perlea, Ion Dumitrescu, Teodor Murasanu, M. R. Paraschivescu, M. Beniuc, Emil Giurgiuca, Manole si Georgeta Filitti, Ion Breazu, Cornel Regman, Horia Lovinescu, Geo Dumitrescu, Marin Preda, Eugen Barbu, Ion Miclea, I. D. S\u00e2rbu, Ioanichie Olteanu, Stefan Aug. Doinas, Radu Stanca, Adrian Marino, Francisc Pacurariu, Victor Felea, Titus Popovici, Ion Vlad, Doina Cornea, Octavian Paler, Al. Andritoiu, Aurel Martin, Mircea Zaciu, Aurel Rau, Al. Caprariu, Mircea Tomus, Dumitru Popescu, Stefan Andrei, Paul Anghel, Vasile Nicolescu, Lucia Olteanu, Tiberiu Utan, D. R. Popescu, Fanus Neagu, Adrian Paunescu, Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Constanta Buzea, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Ion Horea, Radu C\u00e2rneci, Eugen Simion, I. D. Balan, Valeriu R\u00e2peanu, Dan Haulica, Augustin Buzura, Dinu Sararu, Sut\u00f6 Andr\u00e1s, Domokos G\u00e9za, Aurel Sasu, Dinu Flam\u00e2nd, Irina Petras, Petru Poanta. Printre corespondentii lui Ion Brad se mai numara Ion Patras, mesterul din Sap\u00e2nta, electricianul sibian Corneliu Bucur, ciobanul-poet Gheorghe Nistor Ungureanu, poetul-boxeur Constantin Duica. Si medicul Augustin Brodmann, din P\u00e2ncota! Acesta din urma semneaza scrisori deosebit de spirituale, ce invedereaza talent literar mai ales de speta prozastica, umoristica. Nu lipseste dintre corespondentii cei mai vechi ai lui Hans Tanenbaum (cum il numeste pe Ion Brad, traduc\u00e2ndu-i numele in nemteste), nici D. Micu.<br \/>\nToti cei enumerati si altii pe at\u00e2tia nu au la adresa lui Ion Brad dec\u00e2t cuvinte de pretuire, simpatie, iubire \u2013 multi de recunostinta. Nu doar amicii si scriitorii cu care a lucrat in aceleasi redactii sau cu care era legat prin afinitati de natura estetica, ci si unii dintre cei condusi de alte idealuri literare, aflati c\u00e2ndva sau in prezent in grupuri opuse, si de asemenea intelectuali din alte ramuri ale culturii, i se adreseaza in termeni dintre cei mai respectuosi si afectuosi. In intensa corespondenta avuta cu Ion Brad in 1952-1953, Geo Dumitrescu ii adreseaza, de la Bicaz, \u201esalutul meu prietenesc si urarile de bine care pe drept ti se cuvin\u201c, marturiseste a-i fi dor de el, regreta ca n-a putut merge la nunta lui si-i ureaza \u201esa-i ram\u00e2na inima calda si ochii limpezi\u201c, pentru a \u201eputea ram\u00e2ne mai departe frati\u201c. Stefan Augustin Doinas isi incheie o scrisoare \u201ecu cele mai bune sentimente de prietenie\u201c si ii ofera volume de ale sale, cu dedicatii exprim\u00e2nd c\u00e2nd \u201ealeasa\u201c, c\u00e2nd \u201eveche\u201c, c\u00e2nd \u201eneschimbata\u201c, c\u00e2nd \u201ead\u00e2nca stima si pretuire\u201c pentru \u201eartistul profund si sensibil\u201c, pentru \u201eomul de mare inima si caracter\u201c, pentru \u201eeminentul poet\u201c, pentru \u201eprietenul Ion Brad\u201c. \u201eCu profunda pretuire si respect\u201c, \u201ecu emotie\u201c ii dedica in martie 1964 \u201epoetului Ion Brad\u201c Nichita Stanescu volumul sau \u201eO viziune a sentimentelor\u201c. Tot in dedicatii pe carti, Marin Sorescu ii declara lui Brad, \u201epoetul, prozatorul, dramaturgul si omul de aleasa cultura si sensibilitate\u201c, \u201eartistul autentic si de m\u00e2na int\u00e2i\u201c, \u201eadmiratie si pretuire\u201c, \u201esentimente prietenesti\u201c, \u201edragoste si admiratie\u201c. In 1976, inapoiati dintr-o calatorie in Grecia, in timpul careia s-au bucurat de \u201egentiletea\u201c, \u201eprietenia\u201c, \u201egrija\u201c ambasadorului \u2013 nu altul dec\u00e2t Ion Brad \u2013 pentru \u201eun coleg care nu spera at\u00e2ta afectiune\u201c, Marin Preda si sotia lui ii trimit din Bucuresti \u201esalutari si imbratisari afectuoase\u201c. \u201eSentimente de prietenie si cordialitate\u201c puncteaza o scrisoare din 29 martie 2000 catre Ion Brad Doina Cornea, fosta colega de facultate.<br \/>\nMai toti acei care il abordeaza epistolar pe Ion Brad in vreuna dintre calitatile lui oficiale o fac pentru a-i cere ceva. Doritor \u201esa poata schimba atmosfera de aici din Turda\u201c, Teodor Murasanu il roaga, in 1964, sa-i faciliteze incadrarea in redactia vreuneia dintre periodicele sau editurile ce urmau, potrivit zvonurilor, sa ia fiinta. O nazuinta asemanatoare nutreste, in acelasi an, Radu Enescu: s-ar vrea redactor sau macar corector la revista ce, pare-se, urmeaza sa apara la Constanta. Pensii, ajutoare, angajari in presa spera sa obtina, prin Brad, si alti scriitori.<br \/>\nIn materie de case, de edificii, cea mai interesanta corespondenta primita de Ion Brad e cea din partea Veturiei Goga. Ajuns vicepresedinte al Comitetului pentru Cultura si Arta, fosta \u201eprivighetoare a Ardealului\u201c, care-l vizitase de mai multe ori la filiala din Cluj a Uniunii Scriitorilor, si-l asociaza pe demnitar in actiunea de renovare a castelului din Ciucea, devenit muzeu. Timp de c\u00e2teva luni, in 1968-1969, dinamica vaduva longeviva a \u201epoetului patimirii noastre\u201c il tine la curent pe Brad cu toate amanuntele mersului lucrarilor, cer\u00e2ndu-i, pe un ton \u201econfesiv-poruncitor\u201c (cum il califica memorialistul) sa asigure tot ceea ce era necesar pentru ca acestea sa avanseze fara poticniri. E nevoie, il informeaza intr-o scrisoare, de un \u201emecanic priceput si calificat\u201c, de un \u201emuncitor zidar calificat si de o supraveghetoare\u201c; deci se impune acordarea aprobarii ministeriale \u201epentru infiintarea noilor posturi\u201c. O luna mai t\u00e2rziu, doamna Goga reitereaza cererea, specific\u00e2nd ca are \u201e64 de camere, peste 200 de geamuri, 8 cladiri de intretinut\u201c si ca, desi sta \u201epe santier de dimineata la orele 7 p\u00e2na seara la orele 8\u201c, \u201eii este foarte greu sa faca fata\u201c numai \u201ecu doua femei\u201c.<br \/>\nSolicitarile adresate lui Ion Brad ca persoana publica in special, dar si ca particular, ca, mai exact spus, prieten, sunt multe si variate. Afl\u00e2nd din presa ca intr-o revista ateniana fusese recenzat al sau \u201eDictionar de idei literare\u201c, Adrian Marino il roaga pe ambasador sa-i procure numarul corespunzator din acel periodic sau macar o copie a recenziei. Ion Vlad doreste ca Brad sa afle modalitati de accelerare a trimiterii unei carti a lui la tipar si de urgentare a promovarii sale in ierarhia universitara. Nemaisuport\u00e2nd sa stea la \u201eTribuna\u201c, unde e \u201ehaos\u201c, Al. Caprariu il implora, in mai 1967, cu desperare: \u201eMutati-ma de-aici si, chiar de am sa crap, am sa fac o treaba stralucita\u201c. Va fi numit director al nou-intemeiatei edituri Dacia. O puternica ofensiva epistolara declanseaza in anii 70 din America, asupra \u201edomnului ambasador\u201c, actrita Iudit Bretan Le Bovit, finalitatea fiind \u201ereinvierea\u201c scenica a operei \u201eHoria\u201c, lasata de tatal ei, compozitorul Nicolae Bretan. Servicii de alta natura ii solicita c\u00e2tiva dintre prietenii maghiari. Sut\u00f6 Andr\u00e1s crede ca Brad ar putea obtine aprobarea ca o actrita, Iliy\u00e9s Kniga sa dea curs invitatiei unei asociatii culturale vieneze de a juca pe scena unui teatru din capitala Austriei. L\u00e9tay Lajos spera ca Brazii sa gaseasca in Bucuresti ghete sau cizmulite pentru fiul lui, si un cuptor de gatit smaltuit. O sumedenie de marunte servicii diverse ii traseaza amical redactorul-sef din 1952 al \u201eAlmanahului literar\u201c, Geo Dumitrescu. Intr-o prima scrisoare, acesta, aflat in concediu la Sinaia, cere poetului subaltern Brad sa-i trimita acolo cartela de p\u00e2ine si salariul, sa cumpere o lada pentru ambalarea unei carti, sa recupereze romanul \u201eSecerisul\u201c al Galinei Nicolaeva de la cel caruia Geo il imprumutase, sa-i expedieze eventuala corespondenta sosita intre timp. Urmatoarele scrisori contin dispozitii privind, iarasi, salariul, cotizatia la sindicat, precum si alte chestiuni, intre care trimiterea unor reviste (\u201eAlmanahul\u201c, \u201eUtunk\u201c) si eventuale colaborari la \u201eAlmanah\u201c si la \u201eIrod\u00e1lmi Sz\u00f3\u201c. C\u00e2teva solicitari privesc Grecia. Revoltat ca ambasada acestei tari la Bucuresti nu-i acorda viza de intrare, spre a-si vedea rudele, Theodor Mihadas, originar din Hellada, il roaga pe confratele ambasador sa-l sprijine in clarificarea acestei chestiuni, adaug\u00e2nd ca daca nici interventia sa nu va avea efect, e \u201edecis sa recurga la absolut toate mijloacele de care poate sa dispuna un om intreg\u201c.<br \/>\nUnele dintre adresarile catre scriitorul cu functii politico-administrative includ si rugaminti cam bizare, precum cea a lui Mihail Jora, ca \u201edragul prieten\u201c sa-l scape de \u201enebunia unei activiste\u201c vecine, \u201ecare tine in odaia ei o colectie de c\u00e2ini, din care unul latra, url\u00e2nd ceasuri in sir\u201c, eliber\u00e2ndu-l implicit \u201ede obsesia de a impusca cel putin c\u00e2inele\u201c daca nu si pe stap\u00e2na. Episcopul vicar Vasile Astileanu se confeseaza demnitarului laic mai t\u00e2nar, ca unui duhovnic, detaliind mizeriile sufletesi si trupesti pe care le indura, solicit\u00e2ndu-i nu doar procurarea de medicamente, ci si implicarea in conflictele sale cu Patriarhul si cu alti prelati, si in sfortarile de a deveni episcop titular. Aproape toate cererile primite de Ion Brad, in indiferent ce calitate, sunt indeplinite. De aici frecventele fraze de recunostinta cuprinse in o seama de scrisori \u201eSi tie, Ioane, iti datorez unele dintre m\u00e2inile de ajutor pentru intoarcerea mea intre cei vii\u201c (Geo Dumitrescu). \u201eVa multumesc pentru sprijinul ce mi-ati acordat spre a putea sa-mi vad o piesa macar jucata\u201c (I. D. S\u00e2rbu). \u201eTin sa-ti multumesc din inima pentru sprijinul ce mi-a acordat Comitetul de Cultura si Arta, ce mi-ai acordat tu personal, mie si Teatrului de Stat din Timisoara in punerea in scena a piesei mele scrise in cinstea semicentenarului PCR\u201c (Hajdu Gy\u00f6z\u00f6). \u201e&#8230;te multumesc inca o data ca ai oferit ajutor in problema familiala a fetitei mele\u201c (Jekely Zolt\u00e1n).<br \/>\nCompactele volume \u201eAicea printre ardeleni\u201c si \u201eDincoace de munti\u201c vor fi urmate, c\u00e2nd se va putea, material vorbind, de inca un tom, in pregatire, \u201ePrintre mii de scrisori\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Mai abundenta dec\u00e2t in oricare dintre precedentele sale v\u00e2rste, productia scriptica editata dupa Revolutie include cu preponderenta memorialistica: serialul \u201eAmbasador in Grecia\u201c (6 volume), \u201ePrintre oamenii Blajului\u201c, \u201eIon Ag\u00e2rbiceanu \u2013 \u201esf\u00e2nt parinte al literaturii rom\u00e2ne\u201c\u201e, \u201eMonologuri paralele\u201c, \u201eDialog epistolar\u201c, \u201eBlajul nostru cel de toate zilele\u201c, \u201eAicea printre ardeleni\u201c, \u201eDincoace de munti\u201c. Masivele ultime doua volume&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dintre-mii-de-scrisori\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Dintre mii de scrisori&#8230;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2852,2853],"class_list":["post-3644","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ion-brad","tag-scrisori"],"views":2281,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3644","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3644"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3644\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3644"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3644"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3644"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}