{"id":3631,"date":"2010-07-22T14:42:30","date_gmt":"2010-07-22T12:42:30","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=3631"},"modified":"2010-07-22T14:43:02","modified_gmt":"2010-07-22T12:43:02","slug":"mastile-seductiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/mastile-seductiei\/","title":{"rendered":"Mastile seductiei"},"content":{"rendered":"

Arthur Japin, \u00cen ochii Luciei<\/em>,
\ntraducere de Andrei Anastasescu, Bucuresti, Editura Humanitas Fiction, 2008.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n


\nNascut la Venetia, \u00een anul 1725, Giacomo Casanova, traind \u00eenca de mic \u00eentr-un mediu al actorilor, nu are nevoie sa afle de la altii ca lumea e un teatru, iar oamenii \u2013 purtatori de masti ce \u00eencearca sa-si joace c\u00e2t mai bine rolurile, propria lui existenta d\u00e2ndu-i aceasta lectie foarte de timpuriu. Familiarizat cu cercurile politice \u00eenalte ale vremii sale, pasionat de jocul de carti, de discutiile filosofice prelungite, de magie, autor chiar al c\u00e2torva scrieri \u00eentre care cea mai cunoscuta este, desigur, \u201eHistoire de ma vie\u201c, Casanova e, \u00eensa, renumit mai cu seama pentru cuceririle sale amoroase pe care, de altfel, are grija sa le \u00eenregistreze, cu detalii, \u00een memoriile sale. Memorii \u00een care, la un moment dat, apare si povestea uneia dintre cele doua femei carora Casanova recunoaste ca le-a facut rau. Pe nume Lucia, marea iubire a vietii sale de la saptesprezece ani, ea av\u00e2nd, pe atunci, paisprezece, \u00eel dezamageste, \u00eensa, iar c\u00e2nd, dupa ani de zile, Casanova o va regasi, \u00eentr-un bordel din Amsterdam, femeia e aproape de nerecunoscut, cu chipul desfigurat de o teribila boala. <\/strong><\/em>
\nRomanul scriitorului olandez Arthur Japin, \u201e\u00cen ochii Luciei\u201c (2003), porneste tocmai de la cele doua pagini \u00een care, \u00een \u201eMemorii\u201c, Casanova istoriseste povestea Luciei. Dar nu ram\u00e2ne la putinele amanunte de acolo, ci \u00eencearca, cumva, sa umple golurile si, mai cu seama, sa spuna totul din punctul de vedere al Luciei \u00eensasi. \u00cen acest fel, cartea se individualizeaza profund \u00eentre numeroasele creatii literare sau artistice dedicate, de-a lungul vremii, vietii lui Casanova.
\nFara sa porneasca de la idei predeterminate si stiind cum sa evite cliseele previzibile \u00eentr-un asemenea context (daca ar fi sa amintim, aici, doar imaginea sentimental-lacrimogena a prostituatei cu inima de aur si pe aceea a seducatorului salvat de propria sa soarta prin puterea dragostei), \u201e\u00cen ochii Luciei\u201c cucereste de la prima si p\u00e2na la ultima pagina. Poate nu at\u00e2t prin nivelul stilistic, uneori insuficient elaborat, caci personajele au adesea tendinta sa se piarda \u00een filosofari sau \u00een discursuri nu o data excesiv de lungi, fiind oarecum dificil a fi diferentiate unele de celelalte, la lectura, c\u00e2ta vreme vorbesc la fel (si, la rastimpuri, poate prea mult!), ci mai cu seama prin capacitatea de inventie narativa a autorului si prin remarcabila sa placere de a povesti.
\nPrima dragoste a lui Casanova
\nArthur Japin recompune, astfel, fara sa tina \u00eentotdeauna seama de cronologie \u2013 tocmai pentru ca \u00een acest fel textul romanului sa devina mai agreabil si sa mentina suspansul p\u00e2na la final \u2013 \u00eentreaga viata a Luciei, prima dragoste a lui Giacomo, cel care, ulteior, va deveni celebrul seducator. Si chiar daca ceea ce parea, la \u00eenceput, a avea toate sasele sa se transforme \u00eentr-o iubire de poveste, de felul celor descrise \u00een basme si care dureaza p\u00e2na la ad\u00e2nci batr\u00e2neti, se transforma, pe neasteptate, \u00een catastrofa, scriitorul olandez stie cum sa pastreze proportiile si echilibrul si sa nu cada nicio clipa \u00een melodrama de duzina. Caci boala teribila care o desfigureaza pe Lucia tocmai \u00eenainte de mult asteptata venire a iubitului sau Giacomo are darul de a o face si pe ea sa-si dea seama, la capatul unor suferinte incredibile si a unor umilinte pe masura, ca lumea e o imensa scena, unde nimic nu e asa cum pare, si unde fiecare trebuie sa intre \u00eentr-un rol \u2013 \u00een primul r\u00e2nd pentru a reusi sa supravietuiasca.
\nAstfel ca, \u00een loc sa-l astepte pe Giacomo si sa-i explice nenorocirea care a lovit-o, cu speranta ca iubirea lui nu va da \u00eenapoi \u00een fata acestei \u00eencercari, Lucia decide sa plece de acasa si sa-si croiasca viata singura. Ajunsa, dintr-o data, \u00een mijlocul unei lumi crude si lipsite de scrupule, pentru care nu e deloc adaptata, t\u00e2nara intra \u00een contact cu oameni de tot felul, de la prostituate cinice la doamne din \u00eenalta societate, devine model pentru doctori, secretara unei nobile bogate si, finalmente, curtezana de lux, \u00een Amsterdam, sub numele de Galath\u00e9e de Pompignac, acesta fiindu-i dat, de altfel, pe jumatate \u00een gluma, pe jumatate \u00een serios, cu ani \u00een urma, de Monsieur de Pompignac, profesorul care o ajutase sa faca primii pasi \u00een lumea buna, dar o si facuse sa \u00eenteleaga care e adevaratul scop al \u00eenvataturii.
\nNumai ca, \u00een mijlocul unei lumi at\u00e2t de dure, singura sansa a Luciei de a se cunoaste pe sine si de a \u00eenvinge este de a se ascunde de toti ceilalti. Iar daca, asa cum iubitul sau Giacomo stia de la bun \u00eenceput, lumea e un teatru, ei nu-i ram\u00e2ne dec\u00e2t sa-si interpreteze c\u00e2t mai bine rolul. Cu precizarea ca, \u00een conditiile date, rolul Luciei va impune, \u00een primul r\u00e2nd, folosirea unei masti \u2013 pe care ea o concepe singura si care se dovedeste a fi chiar foarte potrivita, av\u00e2nd \u00een vedere ocupatia sa: un val care sa-i acopere fata desfigurata. Ea devine, astfel, nu doar atractiva, ci si fascinanta, misterioasa, extrem de dezirabila chiar si pentru aceia care, altfel, ar fi respins-o. Iar din spatele mastii din ce \u00een ce mai scumpe, confectionata, treptat, din voaluri tot mai rare, Lucia priveste lumea \u2013 care, \u00een acest fel, nu o mai poate vedea pe ea dec\u00e2t at\u00e2t c\u00e2t femeia doreste sa fie vazuta.
\nDeopotriva scut si arma, voalul Luciei o face tot mai celebra, mai bogata \u2013 dar, desigur, si mai singura. Caci, fara a se lasa vreodata \u00eenselata de aparente, ea \u00eentelege perfect ca aristocratii din jurul sau nu o vor accepta niciodata pe de-a-ntregul, asa \u00eenc\u00e2t, chiar juc\u00e2nd cu armele lor, disimul\u00e2nd si devenind tot mai priceputa \u00een arta conversatiei si a seductiei, ram\u00e2ne exterioara lumii care \u00eei cade la picioare. Dar vine o zi \u00een care \u00eel re\u00eent\u00e2lneste pe fostul ei logodnic, Giacomo, acum cunoscut sub numele de Cavalerul de Seingalt, celebru cuceritor si calator prin Europa. Care va fi rezultatul revederii lor?
\nArthur Japin detine arta de a conduce firul narativ catre acest punct culminant si de a se juca cu rabdarea cititorilor si a protagonistilor ca \u00eentr-un veritabil roman politist. Dar, deopotriva, are si intuitia de a nu-i face sa ram\u00e2na \u00eempreuna si sa se salveze prin iubire, caci povestea ce s-ar fi putut termina astfel a fost \u00eencheiata definitiv \u00een clipa \u00een care Lucia a decis sa devina Galath\u00e9e de Pompignac, sa fie alta, altfel si sa traiasca dincolo de aparente, folosindu-se, \u00eensa, perfect de ele.
\nOrasul care seamana cu un teatru
\nC\u00e2t despre Casanova din acest roman, el calatoreste chiar si atunci c\u00e2nd sta \u00eentre patru pereti, reusind sa faca nesf\u00e2rsite voiaje \u00een jurul camerei, cumva \u00e0 la Xavier de Maistre\u2026 Se \u00eent\u00e2mpla asa deoarece, ca un veritabil cuceritor, el e pe deplin constient de forta de seductie a cuv\u00e2ntului, astfel \u00eenc\u00e2t cucereste, nu o data, prin conversatie, prin povestire, nu neaparat prin ceea ce spune, ci prin modul cum reuseste sa spuna c\u00e2te ceva. Desigur, acest demers \u00eel va face sa se cunoasca si pe sine, caci, ajuns la maturitate, el \u00eentelege sensul profund al unora dintre peregrinarile sale din tinerete tocmai prin intermediul unor adevarate calatorii printre amintiri, evident, de cele mai multe ori axate \u00een jurul aventurilor erotice pe care, ca \u00eentr-un veritabil duel verbal, i le relateaza misterioasei Galath\u00e9e, cea care refuza, ezita sau pur si simplu am\u00e2na sa se lase prinsa \u00een jocul lui, convinsa ca stie despre barbati cel putin tot at\u00e2tea c\u00e2te stie celebrul seducator despre femei. Evident, de cele mai multe ori, amintirile \u00eel poarta pe Casanova catre Venetia, orasul sau natal cel at\u00e2t de mult iubit, chiar si \u00een ciuda celebrei sale \u00eentemnitari si apoi a evadarii spectaculoase de aici. Un oras despre care el \u00eensusi va spune, nu o data, ca seamana cu un teatru, si nu cu orice fel de teatru, nu doar cu un teatru al lumii \u00een miniatura, ci cu unul de oglinzi, a carui viata se desfasoara \u00een functie de datele si de ritmurile celebrelor carnavaluri care, plac\u00e2ndu-le at\u00e2t de mult locuitorilor sai, au fost transformate de acestia \u00eentr-un adevarat mod de viata.
\nO viata traita, asadar, sub domnia si sub dominatia mastilor, fie ele simultane sau succesive. Caci Casanova \u00eensusi se deghizeaza adesea, m\u00e2nat de fascinatia de a se privi \u00een oglinzi, iar reflectarea este cea dint\u00e2i masca, la fel cum costumatiile (de carnaval sau nu) sunt, ele \u00eensele, cea dint\u00e2i oglinda pusa \u00een fata chipului fiecaruia.
\nStrategia de a aduce \u00een paginile cartii personaje care recurg la strategia mastii fie la nivelul \u00eenfatisarii, fie la acela, mai complicat, al intentiilor si actiunilor propriu-zise tine, cel putin partial, de traditia romanului libertin. Arthur Japin, el \u00eensusi un bun cititor, stie foarte bine acest lucru, pe care nu putea defel sa-l ignore, daca avem \u00een vedere personajele pe care le aduce \u00een prim-plan \u00een paginile acestei carti.
\nPentru ca, desi la sf\u00e2rsitul vietii Casanova ar vrea sa fie cunoscut \u00een viitor drept om de litere si specialist \u00een filosofie, faima sa va ram\u00e2ne tot aceea de cuceritor. Probabil masca cea mai potrivita pentru el, cea pe care a reusit sa o poarte at\u00e2t de bine de-a lungul vietii, \u00eenc\u00e2t a devenit una cu chipul sau \u2013 unul dintre pericolele ce pot aparea \u00een calea oricui recurge la masti, si, deopotriva, un risc pe care Casanova si-l asuma pe deplin. Ca si Lucia. Prin ochii careia lumea \u00eentreaga pare (daca nu cumva chiar este sau devine!) nu neaparat mai frumoasa, dar, cu siguranta, un loc unde merita sa traiesti, sa speri \u2013 si sa nu \u00eencetezi niciodata sa privesti, chiar si atunci c\u00e2nd nu poti fi privit. Sau poate ca mai ales atunci.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Arthur Japin, \u00cen ochii Luciei, traducere de Andrei Anastasescu, Bucuresti, Editura Humanitas Fiction, 2008. Nascut la Venetia, \u00een anul 1725, Giacomo Casanova, traind \u00eenca de mic \u00eentr-un mediu al actorilor, nu are nevoie sa afle de la altii ca lumea e un teatru, iar oamenii \u2013 purtatori de masti ce \u00eencearca sa-si joace c\u00e2t mai… Cite\u0219te mai mult »Mastile seductiei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2846,2847],"class_list":["post-3631","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-arthur-japin","tag-in-ochii-luciei"],"views":2363,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3631","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3631"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3631\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3631"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3631"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3631"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}