Critic si istoric literar (numele la nastere: Poanta). Nascut la 7 aprilie 1947, in Cerisor, Hunedoara. Fiul lui Nicolae Poanta si al Iuliei (n. Poanta), tarani. Scoala elementara in Cerisor, gimnaziul si liceul (absolvit in 1965) la Hunedoara. Facultatea de filologie a Universitatii \u201eBabes-Bolyai\u201c, Cluj (1965-1970), sectia rom\u00e2na. In 1981 a urmat cursurile de vara ale Universitatii italiene pentru straini din Perugia. Redactor la revista \u201eSteaua\u201c (1970-1990), consilier sef la Inspectoratul pentru cultura Cluj (1991-1997), redactor la Editura Didactica si Pedagogica (1997-1999), referent si director al Centrului Creatiei Populare Cluj (1999-2001), director la Directia pentru cultura, culte si patrimoniu national Cluj (2001-2006); de atunci consilier in cadrul aceleiasi Directii. A debutat cu traduceri din Trakl in \u201eTribuna\u201c, 1966. Primul articol de critica literara ii apare in \u201eEchinox\u201c (1968); e unul dintre fondatorii revistei si primul ei cronicar literar. Editorial debuteaza in 1973, cu \u201eModalitati lirice contemporane\u201c (Editura Dacia, Cluj; premiul Asociatiei Scriitorilor Cluj). A mai publicat volumele \u201ePoezia lui George Cosbuc\u201c (Editura Dacia, Cluj, 1976), \u201eRadiografii\u201c (Editura Dacia, Cluj, 1978), \u201eRadiografii\u201c II (Editura Dacia, Cluj, 1983), \u201eScriitori contemporani\u201c (Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994), \u201eGeorge Cosbuc, poetul\u201c (Editura Demiurg, Bucuresti, 1994), \u201eCercul literar de la Sibiu\u201c (Editura Clusium, Cluj, 1997; editia a II-a, numita \u201eCercul de la Sibiu\u201c, Editura Ideea Europeana, Bucuresti, 2006), \u201eDictionar de poeti. Clujul contemporan\u201c (Fundatia Culturala Forum, Cluj, 1998; editia a II-a, Editura Clusium, Cluj, 1999), \u201eEfectul \u201eEchinox\u201c sau despre echilibru\u201c (Biblioteca Apostrof, Cluj, 2003; premiul Uniunii Scriitorilor), \u201eOpera lui George Cosbuc\u201c (Casa Cartii de Stiinta, Cluj, 2004), \u201eClujul meu. Oameni si locuri\u201c (Casa Cartii de Stiinta, Cluj, 2006), \u201eClujul meu. Anii saptezeci\u201c (Casa Cartii de Stiinta, Cluj, 2007). A mai primit premiul Asociatiei Scriitorilor din Cluj in 1978, 1994, 2006, 2007; in 1990 a primit premiul Societatii culturale \u201eLucian Blaga\u201c, iar in 1997 \u2013 premiul \u201ePoesis\u201c. Face parte din colectivele care au realizat \u201eDictionarul Scriitorilor Rom\u00e2ni\u201c si \u201eDictionarul general al literaturii rom\u00e2ne\u201c. Coordoneaza, la Editura Didactica si Pedagogica, colectia \u201eBiblioteca scolii\u201c. A semnat si cu pseudonimele Mihai Negru, Paul Petrescu, Ioan Bucur. Numeroase prefete si postfete la volume de poezii (Horia Badescu, Aurel Gurghianu, Marius Robescu, Ion Cristofor s.a.). Sotul criticului literar Irina Petras. Membru al Uniunii Scriitorilor din 1979. Colaborator al revistelor \u201eSteaua\u201c, \u201eTribuna\u201c, \u201eTransilvania\u201c, \u201eVatra\u201c, \u201eAteneu\u201c, \u201eLiteratorul\u201c, \u201eContemporanul \u2013 Ideea europeana\u201c, \u201eRom\u00e2nia literara\u201c, \u201eApostrof\u201c, \u201eEchinox\u201c s.a.
\n*
\nPrimul cronicar al revistei \u201eEchinox\u201c, Poanta si-a exprimat repede preferinta pentru critica de poezie, devenind unul dintre comentatorii-reper ai fenomenului poetic la zi. Treptat, insa, activitatea lui s-a desfacut in trei directii (nu foarte divergente): critica la zi a poeziei (dar nu numai, desi masiv preferential), cercetarea literara de tip istoric-eseistic si o literatura confesiva la marginea eseului sau, mai degraba, o eseistica la marginea confesiunii.
\nCartea de debut, \u201eModalitati lirice contemporane\u201c, e o sinteza care-si propune sa contureze principalele directii in care se structureaza poezia rom\u00e2na postbelica. Autorii clasati in aceste directii, unele numite mai conceptual, altele mai metaforic (\u201ePatos si angajare\u201c, \u201eForme abstracte ale liricii\u201c, \u201eCatre o noua aventura\u201c etc.) sunt dintre cei care au debutat dupa 1940 (desi nu toti; sunt tratati si suprarealisti care au debutat mai devreme). \u201eDirectiile\u201c lui Poanta reprezinta, de fapt, niste tipologii de discurs poetic si temperament vizionar (sau doar creativ) si suma lor urmeaza sa dea o imagine coerenta a miscarii poetice, sa disciplineze \u201ehaosul\u201c efervescent al actualitatii. Principiul de fond se revendica de la \u201estabilirea genezei formelor\u201c si, daca nu o istorie, macar o dialectica a formelor subintinde toata expertiza de poezie a lui Poanta.
\nE un principiu care incurajeaza generalizarile si conceptualizarea, ba chiar si crizele de teorie, dar Poanta nu-i mai putin un critic aplicat, analitic, legat de individualitatea concreta a fiecarui poet. Ca traditie critica el se inscrie pe linie impresionista, sarind, dupa recomandarea lovinesciana, direct in miezul genetic al poeziei si practic\u00e2nd o analiza colorata, de formule pregnante si judecati penetrante. Nu mai putin interpretarile sale se sprijina in drepturile aduse de estetica receptarii, dar fara a aluneca in subiectivism. Poanta e atent cu scrupul la contextul literar si ideologic si-si inscrie \u201epersonajele\u201c (uneori practica deliberat portretul sainte-beuvian) in tablouri riguros schitate, cu contextul clarificat. Sinteza lui porneste, de fapt, din post-proletcultism (si chiar autorii selectati din aceasta secventa sunt abordati dupa lepadarea de proletcultism) si traseaza liniile emergente pe care s-a derulat poezia rom\u00e2na in anii 60-70. In prim-plan se situeaza, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd (Poanta nu face partizanat generationist), generatia 60, careia, insa, ii retrage \u201esimbolul\u201c intemeietor al jertfei lui Labis; o plaseaza mai degraba pe dimensiunea recuperatoare a modernismului. La locul cuvenit e pusa, in dialectica emanciparii de tematism, \u201einsurectia\u201c peisagista a poetilor stelisti, cu nuantate analize dedicate intregului grup, intr-un gest de justitie critica. Clasificarile sunt relative iar criteriul tipologic revendica si prezenta unor poeti intrati mai apoi in umbra, dar Poanta nu sacrifica exigenta de judecata (desi e obligat, pentru consistenta unor \u201edirectii\u201c, sa practice abuzul cantitativ de nume). In totul, insa, Modalitati… e o imagine cuprinzatoare (nu si completa) a unui peisaj liric in miscare.
\nCele doua volume de \u201eRadiografii\u201c (selectii de cronici) nu mai au unitatea primei carti, desi nu le lipseste un principiu de organizare si chiar de geometrizare (mai ales in cazul celui dint\u00e2i). Impresionismul ca metoda critica primeste aici o indreptatire teoretica indirecta, prin pledoaria dedicata recenziei. Pentru Poanta, recenzia \u201econstituie imaginea esentializata a codului etic al criticii\u201c, fiind, \u201eo moralitate\u201c care profeseaza \u201eincizia, radiografia rapida\u201c. Peste toate, \u201ecriticul nu trebuie sa plictiseasca, ci sa surprinda\u201c, Poanta trec\u00e2nd evident de partea celor care dau criticii sansa creatiei (fie si ca spectacol de inteligenta). Aceasta scriitura vioaie si concisa, afirmativa (\u201eun critic trebuie sa afirme si nu neaparat sa demonstreze\u201c) si decisa e sustinuta egal in toate cronicile str\u00e2nse (si nestr\u00e2nse) in volum. Prima parte, dedicata majoritar unor prozatori, e si cea mai eterogena, merg\u00e2nd de la Ion Creanga p\u00e2na la Eugen Uricaru. Prozatorii contemporani sunt exclusiv clujeni (si incepe deja sa se manifeste, in scrisul lui Poanta, daca nu o discriminare localista, macar un atasament in plus fata de \u201eclujenism\u201c), dar nu supradimensionati. C\u00e2nd afectele sunt mai libere, si observatiile devin parca mai subtile (un exemplu ar fi studiul despre Creanga, in care demonstratia \u2013 caci, totusi, criticul mai si demonstreaza \u2013 subliniaza consistenta \u201ecarnavalesca\u201c a lumii scriitorului). Iar atunci c\u00e2nd numele abordate sunt mai riscante, judecata de valoare dispare, elegant, in descriptivism critic. Celelalte doua sectiuni trateaza, prima, poeti din generatia 50, iar cealalta amesteca poetii din seriile 60 si 70. Desi simple recenzii, comentariile lui Poanta refac, ritualic si concis, traseul fiecarui poet. Si mai amestecate sunt lucrurile in \u201eRadiografii II\u201c, unde recenziile par puse in ordinea aparitiei lor in reviste. E, insa, volumul in care Poanta incepe sa acorde atentie si poetilor din generatia ’80 (Matei Visniec, Emil Hurezeanu, Augustin Pop, Ion Cristofor, T. T. Cosovei sunt primii beneficiari). O atentie severa, neimpresionata de fanfarele de lansare: \u201epoetul acesta \u2013 zice el de T. T. Cosovei \u2013 este de fapt modest\u201c. E vorba aici de o severitate punctuala, dar care se va dovedi, in realitate, metodica. Cum numele mari sunt amestecate fara grija cu nume insignifiante, critica lui Poanta pierde din ascutimea judecatilor si devine mai culanta cu toata lumea. Din aceeasi serie de culegeri de cronici face parte si volumul de \u201eScriitori contemporani\u201c (subintitulat, de altfel, si el \u201eRadiografii\u201c), si el construit cu un fel de nonsalanta deplina a selectiei cartilor si autorilor, sub scuza ca \u201etoti apartin literaturii rom\u00e2ne contemporane\u201c. Probabil in sensul extins sau literal al cuv\u00e2ntului. Prozatori, poeti, critici, de v\u00e2rste si orientari diferite, constituie materia celor cinci sectiuni, din care cel putin primele doua (\u201eProzatori din deceniile V-VI\u201c si \u201eProfiluri\u201c) sunt un montaj de schite pentru o posibila istorie a literaturii (Poanta marturiseste intr-o nota existenta unui proiect de \u201eistorie-compendiu\u201c). Comentariile sunt sintetice, aplicate si nuantate, de extrem echilibru.
\nDaca \u201eistoria\u201c a ramas inca in proiect, Poanta a facut un pas spre ea prin \u201eDictionarul de poeti\u201c clujeni, in care inventariaza \u201eaproape 150 de autori\u201c, debutati dupa razboi (cu c\u00e2teva exceptii tolerate pe principiul afirmarii \u201eulterioare\u201c). Dictionarul, scos deja in doua editii, constituie doar \u201einceputul unui dictionar complet al poetilor rom\u00e2ni contemporani\u201c; el este insa, chiar si in dimensiunile de acum, un foarte util instrument de lucru, acoperind scrupulos zona poetica clujeana (de la studenti la mari valori clasicizate deja). Portretul sintetic, imbin\u00e2nd descrierea operei cu judecata de valoare si cu asezarea ei in context, e considerat de Poanta \u201eformula ideala a expresiei critice\u201c la care a ajuns. Dictionarul lui este \u201eesential critic\u201c: \u201enu descriu neutru opera unui poet, ci o supun unei judecati de valoare, propun\u00e2nd si situarea ei in contextul istorico-literar\u201c. \u201eFisele\u201c sunt de o densitate imploziva; chiar si asa, e destul loc si pentru factualitatea literara (totusi foarte contrasa).
\nSpiritul polemic (desi mai temperat cu timpul) al lui Poanta sta si la baza primei sale lucrari de istoric literar: \u201ePoezia lui George Cosbuc\u201c. E o lucrare de succes, care a necesitat nu mai putin de trei editii (desi titlurile sunt usor schimbate si mascheaza operatia de reeditare; in fapt, doar ultima editie, cea din 2004, intra in categoria celor \u201erevazute si adaugite\u201c, schimb\u00e2nd titlul unui capitol \u2013 \u201eLupta vietii\u201c devine \u201eSpectacolul vietii\u201c \u2013 si adaug\u00e2nd unul nou; \u201ePublicistica\u201c). Lectura lui Poanta, din categoria \u201erevizitarilor\u201c premeditate, combate doua clisee insurmontabile din exegeza cosbuciana: cliseul ingenuitatii culturale a poetului si pe cel gherist, de \u201epoet al taranimii\u201c. \u201eOpera lui Cosbuc\u201c, sustine Poanta, \u201ea fost (…) mereu valorizata inadecvat\u201c, iar \u201eformatia intelectuala\u201c a poetului \u201ea fost confundata cu temele dominante ale poeziei si publicisticii sale\u201c, poetul fiind inchis in samanatorism. Postulat din pornire \u201ecel mai dificil poet rom\u00e2n\u201c, Cosbuc devine, in viziunea si interpretarea lui Poanta, un poet \u201eiluminist\u201c, cu o opera articulata ca proiect civilizator si cu fond mai degraba saturat cultural dec\u00e2t ingenuu. Din impulsuri mostenite de la Scoala Ardeleana, poetul e preocupat de \u201eintemeierea unei mitologii poetice rom\u00e2nesti\u201c (care se va transforma \u201eintr-o adevarata utopie poetico-mitologica\u201c) si transpune \u201emitologia autohtona\u201c in stricta \u201emitologie poetica\u201c. Nici erotica lui Cosbuc nu e primitiva, ci tine de galanterie, de curtoazia mutata in bucolica (deci, in fond, de doua coduri culturale prelucrate unitar de poet). Coerent, si peisajul cosbucian e prelucrat cu norme civilizatorii, dovedind unitatea unei viziuni ori macar a unei atitudini proiective. Monografia nu trece sub tacere derapajele poetului, dar scoate un Cosbuc proaspat (adica mai actual) de sub cliseele care l-au acoperit at\u00e2ta vreme.
\nPe aceeasi linie a cercetarii scrupuloase se aseaza si eseul consacrat \u201eCercului literar de la Sibiu\u201c (si el deja cu doua editii). Desi in buna parte descriptiva, de util pozitivism, cartea lui Poanta nu e o simpla reconstituire de fapte si idei literare (sau mai mult de at\u00e2ta, caci inclusiv politice). In viziunea sa, Cercul nu e ce-a fost, ci mai degraba a fost ce e acum. Asa inc\u00e2t, mai cur\u00e2nd dec\u00e2t o reconstituire a fenomenului cerchist, el opereaza o reconstituire a fenomenalitatii cerchiste. Asta cu toate ca primul efort e indreptat anume spre situarea c\u00e2t mai precisa a Cercului \u201ein contextul anilor ’40\u201c, dar numaidec\u00e2t cu precautia ca \u201eprin lectura de astazi, Cercul literar nu mai apartine contextului originar\u201c, desi nici \u201eunuia exclusiv subiectiv\u201c. Reconstituirea lui Poanta e extrem scrupuloasa. Ea reface toata \u201eprotoistoria\u201c Cercului si chiar incearca sa discearna impactul pe care l-a avut, asupra chimiei cerchiste, Sibiul, considerat \u201eun element catalitic al esteticii, ideologiei literare si (…) sensibilitatii cerchiste\u201c. Un capitol delicat din saga reconstituirii e cel dedicat raporturilor Cercului cu profesorii universitatii sibiene, raporturi marcate de o ingratitudine (de idee, nu neaparat de alta natura) dusa p\u00e2na la tradare. Faptul e grav mai ales in raporturile cu Blaga, desi \u201enu valoarea operei lui Blaga e suspectata, ci ideologia ei considerata anacronica\u201c; cerchistii, cu un cuv\u00e2nt, \u201ese intorc la miturile ratiunii si ale latinitatii, polemiz\u00e2nd, indirect, cu metafizica si orizontul mitic blagian\u201c. \u201eTinta de fond\u201c a Manifestului \u201eram\u00e2ne solemnul elogiu al satului rom\u00e2nesc si filosofia spatiului mioritic\u201c, ceea ce inseamna ca cerchistii o mascau sub tinte false: pasunismul ardelean al anilor ’40, purismul si localismul. Poanta nu se ocupa de literatura Cercului, dec\u00e2t in masura in care ii foloseste la conturarea fenomenului. Nici de criticii cerchisti nu se apropie in detaliu, prefer\u00e2nd sa contureze c\u00e2t mai apasat poetica cerchista, la diversele ei paliere. Critica cerchista si dramaturgia \u201estanciana\u201c au spatii aparte, dar si ele-s abordate, consecvent, la nivel de poetica. \u201eReabilitarea spiritului critic\u201c ar constitui, dupa Poanta, chiar \u201efenomenul originar al Cercului\u201c, desi la numaratoare ii ram\u00e2n doar doi critici literari: Negoitescu si Regman. \u201eIdeile estetice\u201c ale Cercului (inclusiv atentia acordata \u201eartelor minore\u201c) sunt reexaminate din dubla perspectiva: a contextului concret in care s-au produs si a actualitatii. Aceasta dubla perspectiva e mentinuta, de altfel, pe tot parcursul eseului, confrunt\u00e2nd Cercul sibian cu actualitatea imediata \u2013 de atunci si de acum.
\n\u201eEfectul \u201eEchinox\u201c sau despre echilibru\u201c deschide seria cartilor de eseuri memorialistice. Fiind primul cronicar al \u201eEchinox\u201c-ului, Poanta trebuia sa fie si primul istoric al fenomenului echinoxist. Cartea lui se opreste insa doar la momentul fondator, cu o scurta incursiune in proto-echinoxism si cu o emisiune filatelica dedicata criticilor si eseistilor care au urmat. \u201eEfectul \u201eEchinox\u201c…\u201c n-are linearitatea unui studiu sau a unei reconstituiri istorice si nici scriitura monogama specifica acestora. El e \u201ein primul r\u00e2nd o reverie eseistica si memorialistica\u201c. Un discurs, asadar, aproape lejer, cu placerea parantezei si a deviatiei; un discurs cu structura stelara, cum sta bine unei reverii, si in care melancolia evocarii se intretaie cu disputa, reconstituirea aluneca in interpretare iar memoria se fixeaza in portrete frapante, executate cu o arta de-a dreptul saint-beuviana sau lovinesciana. Toti \u201eeroii\u201c \u201eEchinox\u201c-ului care defileaza in carte au parte de un astfel de portret \u2013 si toate aceste portrete sunt departe de a fi omagiale sau conventionale. Pe c\u00e2t sunt de flatante, tot pe at\u00e2t sunt \u2013 ori pot fi \u2013 de suparatoare. Dar aceasta centrare pe caracter, pe masca, face ca \u201eEfectul \u00abEchinox\u00bb…\u201c sa nu mai aiba furia interpretativa a \u201eModalitatilor lirice contemporane\u201c. Nici tonul nu mai e at\u00e2t de ofensiv, nici interpretarile at\u00e2t de polemice; o moleseala de reverie, o bunatate de amintire calmeaza totul, chiar si enervarile (tardive). Criticul \u201erau\u201c din tinerete s-a facut om de treaba si chiar sentimental. Fundamental, insa, \u201eEfectul \u00abEchinox\u00bb…\u201c nu e o carte evocativa sau aniversara, ci, totusi, una polemica. Numai ca de un polemism sobru, continut si restr\u00e2ns la idee; un polemism conversativ si elegant. Doua sunt, in mare, liniile de disputa pe care merge Poanta. Mai int\u00e2i el vrea sa scoata \u201eEchinox\u201c-ul din discretia si din \u201eanacronismul\u201c in care acesta a fost impins de catre postmodernisti. Insa aceasta estompare a fenomenului echinoxist ca atare nu e dec\u00e2t un punct implicit in reevaluarea generala a epocii. Asa ca prima linie de bataie devine, de nevoie, apararea principiului estetic si a strategiilor de supravietuire culturalista.
\n\u201eClujul meu\u201c pare a fi un amplu proiect evocativ-eseistic din care au aparut p\u00e2na acum primele doua fascicule: \u201eOameni si locuri. O istorie subiectiva a Casei de cultura a studentilor\u201c si \u201eAnii saptezeci\u201c. Cea dint\u00e2i, \u201eo istorie subiectiva\u201c, poate trece drept monografie a institutiei, pentru ca, dincolo de culoarea subiectiva, \u201eistoria\u201c institutiei vine p\u00e2na la zi. Acesta e firul central, dar de la el se desfac o multime de fire eseistice si de observatii morale si sociale. Impresia care se impune din aceasta reconstituire e ca institutia a fost mai degraba una de folclor (iar surpriza e ca Poanta pare bun cunoscator de c\u00e2ntec popular) sau centrata pe folclor. \u201eAnii saptezeci\u201c are in centru viata literara clujeana: cafenele, reviste, institutii, restaurante, personalitati picante sau coagulante, atmosfera, totul intr-o melancolie senina. Portretele, mai fugare sau mai detaliate, sunt punctul central de atractie, Poanta fiind intotdeauna bun pictor (si relev\u00e2ndu-si astfel caracterul de moralist de traditie clasica). Amintirile lui Poanta sunt, insa, intotdeauna, interpretari. Si nu pentru ca asa sint fatalmente amintirile, ci pentru ca sunt deviate sistematic in eseuri abia schitate.<\/p>\n
Opera:<\/strong>
\n\u201eModalitati lirice contemporane\u201c, Cluj, 1973; \u201ePoezia lui George Cosbuc. Eseu monografic\u201c, Cluj, 1976; \u201eRadiografii\u201c, Cluj, 1978; \u201eRadiografii\u201c, II, Cluj, 1983; \u201eScriitori contemporani. Radiografii\u201c, Bucuresti, 1994; \u201eGeorge Cosbuc. Poetul\u201c, Bucuresti, 1994; \u201eCercul literar de la Sibiu\u201c, Cluj, 1997 (editia
\na II-a, cu titlul \u201eCercul de la Sibiu. Introducere in fenomenul originar\u201c, Bucuresti, 2006); \u201eDictionar de poeti. Clujul contemporan\u201c, Cluj, 1998 (editia a II-a, revazuta si completata, Cluj, 1999); \u201eEfectul \u201eEchinox\u201c sau despre echilibru\u201c, Cluj, 2003; \u201eOpera lui George Cosbuc\u201c, Cluj, 2004; \u201eClujul meu. Oameni si locuri. O istorie subiectiva a Casei de
\ncultura a studentilor\u201c, Cluj, 2006; \u201eClujul meu. Anii saptezeci\u201c, Cluj, 2007.
\nEditii ingrijite:<\/strong>
\n\u201eDie Lebensschaukel. Anthologie zeitgen\u00f6ssicher rum\u00e4nischer Prosa\u201c, Cluj, 1972; Ioachim Botez, \u201eInsemnarile unui belfer\u201c, Cluj, 1974; George Cosbuc, \u201ePoezii\u201c, Cluj, 1979; Vasile Bancila, \u201eSemnificatia Ardealului\u201c, Cluj, 1993; Radu Stanca, \u201eDoti. Versuri\u201c, Pitesti, 2001.
\nReferinte critice:<\/strong>
\nLaurentiu Ulici, \u201ePrima verba\u201c, Bucuresti, 1973; Al. Dobrescu, in \u201eConvorbiri literare\u201c, nr. 1\/1974; Nicolae Manolescu, in \u201eRom\u00e2nia literara\u201c, nr. 52\/1976; Radu G. Teposu, in \u201eEchinox\u201c, nr. 1\/1977; Mircea Iorgulescu, \u201eScriitori tineri contemporani\u201c, Bucuresti, 1978; Mircea Zaciu, \u201eAlte lecturi si alte zile\u201c, Bucuresti, 1978; Nicolae Manolescu, in \u201eRom\u00e2nia literara\u201c, nr. 4\/1979; Dan C. Mihailescu, in \u201eTribuna\u201c, nr. 49\/1980; Mircea Tomus, \u201eMiscarea
\nliterara\u201c, Bucuresti, 1981; Gheorghe Grigurcu, \u201eCritici rom\u00e2ni de azi\u201c, Bucuresti, 1981; idem, \u201eIntre critici\u201c, Bucuresti, 1983; Florin Mugur, in \u201eFlacara\u201c, nr. 48\/1983; Tania Radu, in \u201eFlacara\u201c, nr. 32\/1983; Radu Saplacan, in \u201eAstra\u201c, nr. 9\/1983; Valentin Tascu, in \u201eSteaua\u201c, nr. 11\/1983; Ion Vlad, in \u201eTribuna\u201c, nr. 28\/1983; Gheorghe Grigurcu, in \u201eFamilia\u201c, nr. 3\/1984; Laurentiu Ulici, \u201eLiteratura rom\u00e2na contemporana\u201c, Bucuresti, 1995; Doina Curticapeanu, in \u201eFamilia\u201c, nr. 1\/1998; Mircea Muthu, in \u201eDictionarul Scriitorilor Rom\u00e2ni\u201c, M-Q, Bucuresti, 2001; Daniel Cristea Enache, \u201eConcert de deschidere\u201c, Bucuresti, 2001; Irina Petras, \u201ePanorama criticii literare rom\u00e2nesti\u201c, Cluj, 2001; Nicolae Manolescu, \u201eLiteratura rom\u00e2na postbelica\u201c, III, Brasov, 2002; Dumitru Micu, \u201eScurta istorie a literaturii rom\u00e2ne\u201c, IV, Bucuresti, 2002; Pavel Azap, in \u201eTribuna\u201c, nr.23\/2003; Marta Petreu, in \u201eApostrof\u201c, nr. 11\/2003; Nicolae Oprea, \u201eLiteratura Echinoxului\u201c, Cluj, 2003; Diana Adamek, \u201eTransilvania si verile cu polen. Clujul literar in anii ’90\u201c, Pitesti, 2003; Aurel Sasu, \u201eDictionarul biografic al literaturii rom\u00e2ne\u201c, Pitesti, 2006; Valentin Tascu, in \u201eDictionarul general al literaturii rom\u00e2ne\u201c, P-R, Bucuresti, 2006;
\nAl. Cistelecan, \u201eDiacritice\u201c, Bucuresti, 2007; Marian Popa, \u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne de azi pe m\u00e2ine\u201c, II, Bucuresti, 2009.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Critic si istoric literar (numele la nastere: Poanta). Nascut la 7 aprilie 1947, in Cerisor, Hunedoara. Fiul lui Nicolae Poanta si al Iuliei (n. Poanta), tarani. Scoala elementara in Cerisor, gimnaziul si liceul (absolvit in 1965) la Hunedoara. Facultatea de filologie a Universitatii \u201eBabes-Bolyai\u201c, Cluj (1965-1970), sectia rom\u00e2na. In 1981 a urmat cursurile de vara… Cite\u0219te mai mult »Portrete in carbune. Petru Poanta<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2845,2844],"class_list":["post-3627","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-petru-poanta","tag-revista-echinox"],"views":2114,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3627","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3627"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3627\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3627"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3627"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3627"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}