{"id":3620,"date":"2010-07-22T14:32:13","date_gmt":"2010-07-22T12:32:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=3620"},"modified":"2010-07-22T14:32:30","modified_gmt":"2010-07-22T12:32:30","slug":"ce-se-intampla-la-sud-de-florida","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ce-se-intampla-la-sud-de-florida\/","title":{"rendered":"Ce se \u00eent\u00e2mpla la sud de Florida?"},"content":{"rendered":"

<\/strong><\/em><\/p>\n

Havana a anuntat la 12 iulie eliberarea unui lot de detinuti politici. Stirea a atras atentia presei mondiale interesate sa urmareasca ce se petrece \u00een insula comunista de la sud de Florida. Interesul este, trebuie sa o spun, real, si nu poate fi pus pe seama preferintelor speculative cu care ne-a obisnuit gazetaria politica. Cuba este numita adesea ,,republica sau dictatura tropicala\u201c. \u00cen spatele acestei ironii, care se vrea subtire, se afla intentia de a transfera regimului castrist ceva din sensul atribuit placerii de viata cu care traiesc popoarele din regiunea Caraibelor. Realitatea este alta. Generozitatea lui Dumnezeu nu este distribuita dupa precepte utopice sau marxiste. Cuba se afla, din 1959, sub mitul revolutionar al lui Fidel Castro si Che Guevara. Dupa secole de colonialism, victoria istorica a revolutiei cubaneze este o povara pentru cei care nu pot fi constr\u00e2nsi sa accepte ca ea, aceasta victorie, echivaleaza cu libertatea. Fara a-si pierde din popularitate, mitul revolutiei perpetue \u2013 de altfel rasp\u00e2ndit destul de mult \u00een America Latina \u2013, a devenit str\u00e2mt, conservator si reactionar. De la statul revolutionar din vremea lui Che Guevara, Cuba a evoluat spre statul comunisto-revolutionar sub Fidel Castro. Statele Unite au instituit blocada imediat ce au considerat drept real pericolul contaminarii regiunii de comunism. Sovieticii si Hrusciov le-au confirmat intuitia \u00een 1962, \u00een timpul crizei rachetelor. Patria sau moartea, revolutia va \u00eenvinge, sloganele revolutionarilor cubanezi, au trecut de mult apele care despart insula de continentul latino-american.<\/strong><\/em>
\n\u00cen 1992, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat Cuba si s-a \u00eent\u00e2lnit cu Fidel Castro. Pentru multi dintre cubanezi nu parea sa fie un eveniment major. Trei decenii fusesera \u00eenvatati sa traiasca si fara Dumnezeu. Viata lor curgea firesc pe plantatiile de trestie de zahar, pe c\u00e2mpurile de tutun, \u00een minele de cupru sau de nichel, \u00een scoli si universitati, pe terenurile de sport. Munceau, c\u00e2ntau si dansau \u00een continuare, ca si pe vremea lui Batista, fumau sau beau mojito, cockteilul preferat al lui Ernest Hemingway. Cuba continua sa fie, asa cum am constatat \u00een 2007-2008, o tara a placerii de a trai, desi, din 1959, mai ales dupa nationalizarea proprietatilor americane (terminata \u00een 1961), limesul natural al aceste insule, fascinante altfel, a fost transformat \u00een frontiera politica. Unii dintre cubanezi au fortat-o cu riscuri enorme refugiindu-se \u00een Florida. Miami este al doilea oras cubanez. Fidel Castro i-a socotit tradatori pe fugari; pe unii i-a scufundat \u00een ocean, pe altii i-a obligat sa ia cunostinta de rigorile puscariilor. Celor care si-au acceptat conditia sub regimul comunist le-a acordat facilitati de ne\u00eent\u00e2lnit \u00een alte tari: locuinte, \u00eenvatam\u00e2nt, asistenta medicala, sport si \u00eenca multe altele, gratuit. Un comunism sui generis, finantat din interes, dar mai ales din greu de Moscova. O experienta din care cubanezii au iesit, multi o constata, cu un simt particular al demnitatii. Fara ajutorul Moscovei, care a luat sf\u00e2rsit odata cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, cubanezii au facut apoi, \u00eentr-adevar, cunostinta cu iadul saraciei. Au reaparut nemultumirile. \u00cen 2003 se produce un nou val de represiune \u00een urma caruia au fost arestati 75 de opozanti politici. \u00cen ajutorul lor au intervenit Spania, Vaticanul, instante ale Uniunii Europene si, probabil, si altii.
\nDupa retragerea din viata publica a lui Fidel Castro, \u00een 2006 (din cauza unei boli grave), Cuba a continuat sa ram\u00e2na un stat important cel putin pentru America Latina. Chiar si pentru altii. Havana era vizitata, \u00een 2008, aproape saptam\u00e2nal de un ministru de Externe, aproape lunar de un prim-ministru si la intervale putin mai mari de un sef de stat. Cu una sau doua exceptii, toti sefii de stat din America Latina au vizitat Havana. \u00cen toamna lui 2008, presedintele Chinei, Hu Jintao si, imediat dupa el, cel al Rusiei, Dimitri Medvedev, au fost \u00een regiune si, bine\u00eenteles, nu au ocolit Havana. Sa mai adaug, pentru respectarea adevarului ca, \u00een ciuda blocadei instituite de Washington cu mai bine de o jumatate de secol \u00een urma, Statele Unite sunt astazi cel mai mare exportator de produse alimentare \u00een Cuba. Iar refugiatii cubanezi din Miami contribuie substantial, prin banii pe care \u00eei trimit rudelor, la alimentarea visteriei insulei comuniste.
\nMeritul eliberarii detinutilor politici cubanezi anuntata la 12 iulie \u00eel au, \u00een primul r\u00e2nd, Vaticanul si Spania. Apoi Uniunea Europeana care a instituit, \u00een 2004, o ,,blocada\u201c de salon, un set de sanctiuni diplomatice prin care au fost puse sub control relatiile politice ale statelor membre cu Cuba. Ceea ce a st\u00e2njenit evident regimul castrist care s-a trezit \u00een fata unor noi dificultati care se adaugau celor provocate de embargoul american. \u00cen tot acest timp, Vaticanul a uzat de canalele discrete al diplomatiei religioase, a refacut statutul Bisericii Catolice, a contribuit la repunerea \u00een circulatie a unor catedrale si a pregatit iesirea \u00een viata publica a unor cardinali cubanezi. Dintre europeni, Madridul, partenerul cel mai agreat de Havana, a facut gesturi importante pentru usurarea conditiilor de detentie si scoaterea din puscarii a ,,prizonierilor de constiinta\u201c. Istoria nu este uitata nici de unii, nici de altii, traditiile sunt puternice. \u00cen viata cotidiana a cubanezilor cultura spaniola se perpetueaza prin limba, arta si moravuri, asa cum cea americana se conserva prin urbanistica si particularitatea modului de viata instituit de americani \u00een statele de la tropice. Spania reface subtil statutul ei de fosta metropola pentru ca nu poate si nu vrea sa uite ca a fost ,,proprietarul\u201c Cubei c\u00e2teva secole. Grija Madridului pentru prizonierii politici cubanezi este veche si, as putea crede, \u00een spatele usilor \u00eenchise, numai emisarilor Sf\u00e2ntului Scaun si ai Madridului li s-a \u00eengaduit sa ridice aceasta problema socotita de regimul castrist drept una interna. Drumul spre lumina a fost greu si lung. La 19 mai, arhiepiscopul de Havana, cardinalul Jaime Ortega, s-a \u00eent\u00e2lnit cu seful statului, Raul Castro, un presedinte pragmatic, fara veleitati de lider doctrinar, pentru a evoca soarta prizonierilor politici, dupa cum scrie presa internationala. Cine cunoaste liderii de la Havana stie ca acestia nu accepta sa ia masuri sub presiuni externe. Raul Castro a calificat \u00eentrevederea \u2013 de patru ore \u2013 cu cardinalul Ortega drept ,,pozitiva”. Ceea ce \u00eenseamna ca vom mai asista la alte gesturi politice benefice deschiderii Cubei si prosperitatii cubanezilor. Tratativele \u00eendelungate ale Vaticanului, dublate de interventiile abile si sustinute ale diplomatiei spaniole, mai ales ale ministrului de Externe Miguel Angel Moratinos care se bucura de un enorm prestigiu la Havana, au dat rezultate. Un lot de 52 de prizonieri politici este eliberat si va fi trimis \u00een Spania. Concomitent cu acest eveniment, Fidel Castro a aparut \u00een public. \u00cent\u00e2mplator? Cine poate sti! Vestea a atras atentia presei mondiale interesate sa urmareasca ce se petrece \u00een insula comunista de la sud de Florida. Interesul este, trebuie sa o spun, real, si nu poate fi pus pe seama preferintelor speculative cu care ne-a obisnuit gazetaria politica. Unii sunt tentati sa dea crezare totala stirilor potrivit carora Cuba comunista a fost si ram\u00e2ne un iad. Nu cred ca \u00eempartasesc aceasta parere si cei care au pus stap\u00e2nire pe cazinourile si hotelurile de lux de la Havana, din Insula Juventud sau din statiunea Varadero.
\nSe schimba politica Havanei? Revolutionarii care au cobor\u00e2t din Siera Maestra si au intrat victoriosi \u00een Havana, \u00een 1959, \u00eenca mai sunt supravietuitori. De aproape un deceniu, din Constitutia statului, Marx a fost alungat si \u00eenlocuit cu Jose Marti, poetul revolutionar, lider al razboaielor de independenta de la sf\u00e2rsitul secolului al XIX-lea. Che Guevara a fost transformat \u00een mit. Fidel Castro continua sa fie comandatul si eroul revolutiei fara de sf\u00e2rsit. Din umbra, de la preluarea functiilor de stat, la \u00eenceputul lui 2007, Raul Castro, frate si tovaras de revolutie al lui Fidel, deschide discret porti spre o noua etapa. Se poate vorbi, ne\u00eendoielnic, de o evolutie chiar daca dinamica lenta a schimbarilor face dificila perceptia ei. Eliberarea opozantilor politici este una dintre dovezi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Havana a anuntat la 12 iulie eliberarea unui lot de detinuti politici. Stirea a atras atentia presei mondiale interesate sa urmareasca ce se petrece \u00een insula comunista de la sud de Florida. Interesul este, trebuie sa o spun, real, si nu poate fi pus pe seama preferintelor speculative cu care ne-a obisnuit gazetaria politica. Cuba… Cite\u0219te mai mult »Ce se \u00eent\u00e2mpla la sud de Florida?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[2087,2840,2841,204],"class_list":["post-3620","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-cuba","tag-detinuti-politici","tag-fidel-castro","tag-papa-ioan-paul-al-ii-lea"],"views":1826,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3620","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3620"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3620\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3620"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3620"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3620"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}