Ies de fiecare data obosit, stors si ametit din (de) lectura, r\u00e2nd cu r\u00e2nd, a celor 40 de pagini ale \u201eContemporanului. Ideea europeana\u201c, o revista din ce \u00een ce mai luptatoare, angajata mai ales \u00een ultimii c\u00e2tiva ani \u00een lungi, grele si istovitoare razboaie de aparare si razboaie de cucerire. De fapt, cea mai puternica impresie \u00een urma lecturii integrale a ilustrei publicatii este ca \u00een \u201eContemporanul\u201c avem de-a face nu doar cu una, ci cu c\u00e2teva reviste diferite, compatibile doar prin aditionare. Revista razboaielor \u2013 culturale nici vorba! \u2013 sta pe umerii polivalentei si neobositei Aura Christi, iar titlul contributiei sale ne scuteste de prea multe comentarii: \u201eRazboiul de doua zeci de ani. GDS, \u00abbufoneria anticomunista\u00bb si literatura rom\u00e2na\u201c. Destul de razboinic este si titlul marelui prozator Nicolae Breban: \u201e\u00cen lupta cu istoria\u201c, un remember din 14 iulie 1994, cu precizarea \u00eemprejurarilor \u00een care redactorul-sef al \u201eRom\u00e2niei literare\u201c din vara fierbinte a anului 1971, nimeni altul dec\u00e2t dl Nicolae Breban, membru al C.C. al P.C.R., \u00eembraca, la Paris, haina veritabilului dizident si, d\u00e2ndu-si demisia de la revista si din partid, protesteaza \u00een presa franceza contra efectelor nocive \u00eentrevazute cu limpezime \u00een faimoasele \u201eteze din iulie\u201c ale Partidului Comunist Rom\u00e2n. Sunt precizari importante si necesare din punct de vedere istoric fiindca, \u00eentr-adevar, gestul lui Nicolae Breban e fara precedent: prin el si din acel moment putem spune ca \u00een partidul unic si monolit ca un bloc fara fisura apare spartura dizidentei, adica a unei opozitii deschise din interior. \u00censa de la constatarea si recunoasterea acestui important fapt istoric si p\u00e2na la a-l folosi ca pe un buzdugan aruncat \u00een capul altora este un pas prea mare ce, dupa opinia mea, nu s-ar cuveni facut. Spuneam ca una din revistele ce compun revista \u201eContemporanul. Ideea europeana\u201c e revista razboaielor culturale de aparare si a razboaielor culturale de cucerire. Cine ar putea contesta ca apararea culturii \u00een vremuri grele, marcate de crize de tot felul, este una din datoriile de seama ale intelectualului?! Partea proasta cu aceste \u201erazboaie de aparare\u201c consta \u00eensa \u00een aceea ca atacul destinat \u201eapararii\u201c culturii ridica o parte a lumii culturale \u00eempotriva altei parti a lumii culturale rom\u00e2nesti nu mai putin ilustra si valabila dec\u00e2t cealalta! Acest \u201erazboi de aparare\u201c emana si poarta cu sine reflexe \u201eexterminatoare\u201c si arunca o ploaie de sageti ucigase \u00een pieptul unui adversar colectiv compus si el din intelectuali proeminenti, figuri ilustre ale culturii actuale. Cum sa \u201eaperi\u201c cultura rom\u00e2na pun\u00e2nd la zid intelectuali marcanti care au lasat ori lasa urme de nesters \u00een aceasta cultura?! Este vorba, pe scurt, nu despre un veritabil razboi de aparare, dar despre un razboi sinucigas, cum au fost si sunt \u00een general multe razboaie intelectuale din lumea rom\u00e2neasca. Adesea \u2013 daca nu de regula \u2013 ele \u00eemprumuta armele Puterii care le instiga si contribuie \u00een acest chip pervers la aplicarea \u00een viata (!) a vechiului principiu politic: dezbina pentru a stap\u00e2ni! Altfel cum am putea \u00eentelege si admite reducerea brutala si nesocotita a unor figuri proeminente la proportii liliputane, vadit caricaturale, spoite cu c\u00e2teva epitete infamante si acuzate de ticalosii inimaginabile? Dna Aura Christi, cuprinsa de furii aparatoare, vede \u00eentr-un critic de format complex, nu mai putin proeminent dec\u00e2t cei pe care-i \u201eapara\u201c, doar \u201eincompetenta crasa, descalificanta\u201c, \u201esuficienta si ignoranta\u201c, ce mai, un \u201einfam\u201c care, \u00eempreuna cu al critic si istoric literar notoriu ar reprezenta \u00een imaginatia sa \u201ereparatoare\u201c, agenti periculosi pentru \u201epatrimoniul tarii\u201c, \u201ecomplici\u201c \u00eentr-un \u201eatac la identitatea unui popor\u201c. Ea ajunge, \u00een fine, la aceasta interogatie retorica demna de un comisar cultural: \u201eInteresele caror structuri, vadit antinationale, le serviti, dlor…?\u201c Se \u00eentorc vremurile \u00eenapoi? Cu asemenea retorica ne \u00eentoarcem nu doar la agitatul an ’90 cu \u00eentrebarea lui prosteasca dar teribila \u201eCe ati facut \u00een ultimii cinci ani?\u201c, dar \u00een anii ’50 ai luptei pe viata si pe moarte cu \u201ehidra\u201c imperialismului anglo-american c\u00e2nd, adolescenti \u00een preajma liceului, citeam pe ziduri, \u00een ziarele vremii si chiar \u00een poemele unor poeti \u00eentorsi apoi la mugete mai pasnice: \u201eMoarte at\u00e2tatorilor la razboi!\u201c Se \u00eentorc vremurile \u00eenapoi: cu diferenta ca acum noii \u201eat\u00e2tatori\u201c contra intereselor nationale nu mai sunt \u201ede-ai lor\u201c, ci \u201ede-ai nostri\u201c, vecinii de apartament, de bloc, de strada, de cartier, de catedra si de revista. Ca sa fie c\u00e2t mai elocventa si convingatoare \u00een actiunea sa demascatoare, revista \u00eei trage \u00een poze care mai de care mai schimonosite pe acesti at\u00e2tatori la distrugerea identitatii nationale, dusmani ai poporului sub care-ti vine sa pui anuntul: Wanted! \u00centr-un jurnalist de mare calibru, redactorul-sef al \u201eContemporanului\u201c vede un \u201eGoebbels\u201c al culturii rom\u00e2ne, un incendiator care, \u00een loc de glontul pistolului propune rugul \u00een care arunca opera unui mare poet! Jurnalistul stralucit de care se sperie luptatoarea noastra facuse nu o metafora, cum crede poeta \u201eContemporanului\u201c si chiar ilustrul prozator N. Breban, ci comisese o simpla si veche figura de stil numita \u00eendeobste sinecdoca \u00een legatura cu opera respectivului mare poet. Luata de valul \u201eapararii\u201c cu orice pret \u2013 cu pretul st\u00e2lcirii adevarului \u2013 aceeasi autoare polivalenta trece la atac, acuz\u00e2nd \u00een necunostinta de cauza si nutrita de un mai vechi necaz pricinuit de niste traduceri din lirica Annei Ahmatova, suplimentul \u201eAdevarului\u201c din anii trecuti, revista \u201eAdevarul literar si artistic\u201c: \u201eDaca rasfoiesti colectia ziarului vei vedea atacuri brutale, lipsite de masura, seman\u00e2nd izbitor cu stilul \u00abSaptam\u00e2nii\u00bb de odinioara, atacuri la adresa unor nume ca bunaoara (…). Breban are dreptate. Se \u00eent\u00e2mpla \u00eentruc\u00e2tva ca sub Stalin-Dej, c\u00e2nd elita tarii era \u00eemproscata cu noroi, era tinuta la marginea societatii\u201c. N-au dreptate nici dl Breban, nici dna Christi. \u201eDelictul\u201c lor este, \u00een acest caz, minciuna prin omisiune si, stilistic vorbind, ei mint prin metonimie, respectiv, judeca \u00eentregul printr-o parte a lui. Un articol despre compromisurile regretabile, voite sau nevoite, ale unor mari scriitori criticati cu asprime plina de amaraciune nu \u00eenseamna obsesia \u201e\u00eemproscarii cu noroi\u201c din care nu mai pot iesi nici prozatorul, nici poeta \u201eContemporanului\u201c. E amuzant de n-ar fi foarte trist. Din fericire, \u00eensa, \u201eContemporanul\u201c nu-i doar revista acestor ur\u00e2te razboaie. Este si revista unor ilustri colaboratori, scriitori si critici literari ale caror contributii, perfect paralele cu cele dinainte, sustin cu stralucire valorile mari si veritabile, rom\u00e2nesti si straine. \u00cen prima linie a acestor ilustri carturari care fac prestigiul \u201eContemporanului\u201c se \u00eenscriu Nicolae Balota si Ion Ianosi, primul cu un fragment impresionant din marea lui opera memorialistica \u201eAbisul luminat\u201c, al doilea cu un fragment dintr-un studiu \u00eentins, \u201eFenomenul Nabokov\u201c. Contributiile acestor literati si savanti ai nostri sunt, cum am notat \u201efragmente\u201c: \u00een timpul \u201erazboaielor\u201c din revista pe care de mult o onoreaza, ei stau \u00een biblioteca, la masa de scris, pregatind noi carti si vadind \u00een acest chip ca muzele nu tac nici \u00een timpul \u201erazboaielor\u201c. Ei reprezinta un mare exemplu, elocvent si reconfortant. O particularitate frapanta foarte instructiva si productiva sub aspectul educarii cititorilor e, de la o vreme, cultivarea apasata a diferentei de opinie cu privire la oameni, fenomene si carti. Astfel, la rubrica lui Nicolae Breban, criticul Nicolae Manolescu e privit cu ochi critic de fostul sau mare prieten, autorul \u201eAnimalelor bolnave\u201c si al \u201eBuneivestiri\u201c, carti laudate si aparate pe vremuri de eminentul critic si istoric literar. Din contra, la cronica literara a revistei, Razvan Voncu \u00eel lauda din rasputeri pe acelasi critic pentru volumul memorialistic \u201eViata si carti. Amintirile unui cititor de cursa lunga\u201c: \u201eViata si carti este una dintre cele mai importante carti de memorii ale literaturii noastre. Doar multele dezbateri st\u00e2rnite de \u00abIstoria critica…\u00bb au facut ca aceasta opera sa nu fie salutata asa cum se cuvine: ca opera unui mare prozator.\u201c Cu judecati contradictorii, dar extrem de instructive si benefice pentru spiritul viu al revistei vin Alex Stefanescu si Stefan Borb\u00e9ly, ambii scriind complet diferit despre aceeasi carte: romanul \u201eUn om din Est\u201c de Ioan Grosan. \u201eO epopee eroi-comica a vietii \u00een comunism\u201c \u00eesi intituleaza comentariul sau Alex Stefanescu, trimit\u00e2ndu-ne la capodopera \u201eTiganiada\u201c a lui Budai-Deleanu. \u201eIoan Grosan \u2013 neconcludent …\u201c \u2013 vine replica lui Stefan Borb\u00e9ly. N-am citit cartea, nu stiu ce sa zic. Cititor al acestor cronici, ram\u00e2n deocamdata convins de Alex Stefanescu, a carui cronica, scrisa frumos, e mai plauzibila prin observatii si argumente dec\u00e2t cealalta, seaca si uscata, acra si doctorala, \u201etehnica\u201c, a lui St. Borb\u00e9ly. \u00cen plus, citatele, admirabile, \u00eei dau mai multa dreptate lui Alex Stefanescu. El indica si critica pe buna dreptate o prejudecata: prejudecata romanului canonic, care, daca nu respecta \u201ecanonul\u201c, nu-i si valoros \u00een ochii unor critici ori cititori. Am bagat de seama ca, fata de St. Borb\u00e9ly, plin de \u201eretetar\u201c, \u201eesantionare\u201c, \u201eperspectivare\u201c, \u201erealism dezabuzat\u201c si \u201estereotipizant\u201c ori de notatii ce nu spun nimic precum \u201eIubirea Adei e relativ bine facuta, cea a lui NRM de la Banca Nationala, de asemenea. Ambele protagoniste sunt virtual complexe, capabile de mister feminin …\u201c (\u201eiubirea facuta\u201c?!, si \u201evirtual complexe\u201c?!, \u201ecapabile de mister\u201c?!) \u2013 fata de aceste vorbe critice ale recenzentului clujean (am impresia ca ardelenii nu-l prea gusta pe extraordinarul prozator Ioan Grosan: nu \u00eenteleg de ce …), Alex Stefanescu aduce vorba si despre… talent, un cuv\u00e2nt din ce \u00een ce mai putin folosit de \u201etehnicienii\u201c mai noi ai criticii literare (desi ei stiu ca unui maestru necontestat al \u201eingineriei narative\u201c nimic nu i-a lipsit \u00een afara… talentului! \u2013 notiune indefinibila, dar nu mai putin reala si sensibila).
\n\u201ePrima reactie \u2013 scrie Alex Stefanescu \u2013 a venit din partea unui critic t\u00e2nar, capabil de observatii subtile asupra tehnicii narative folosite de autor, dar depasit de evenimentul pe care \u00eel reprezinta manifestarea unui mare talent. Sa fii contemporan cu Ioan Grosan, sa asisti la aparitia unui roman al sau despre viata \u00een comunism si sa faci observatia ca acest roman nu respecta definitia romanului \u00eenseamna sa ratezi actul critic. La ce bun tehnicitatea c\u00e2nd lipseste capacitatea de reg\u00e2ndire a regulilor de resemnare \u00een fata farmecului literar? A urmat alt critic t\u00e2nar, care, cu voioasa lui inadecvare la realitatea textului, a decretat ca \u201eLu\u00e2ndu-se cu povestea, Grosan \u00eesi uita pe parcurs propriile coduri epice\u201c. Coduri epice… Terminologia criticii literare, o jucarie periculoasa, nu ar trebui lasata pe m\u00e2na celor care o folosesc cu prea multa \u00eenc\u00e2ntare. Din fericire, Daniel Cristea-Enache a salvat ca de obicei situatia, identific\u00e2nd valoarea literara acolo unde e… Comentariul meu nu vine dec\u00e2t sa reafirme succesul \u00eentreprinderii lui Ioan Grosan. \u201eUn om din Est\u201c e o carte de zile mari, o epopee eroi-comica a vietii \u00een comunism\u201c. Asadar, povestea cu talentul, indefinisabil, de a o spune. Acest amanunt ce scapa adesea recenzentilor, criticilor si comentatorilor… Confruntarea de opinii si judecati din aceasta parte a \u201eContemporanului\u201c este, ea, exemplara. Dintre revistele din care e compusa revista \u201eContemporanul\u201c, o prefer pe aceasta din urma: dincolo si mai presus de orice razboaie …<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ies de fiecare data obosit, stors si ametit din (de) lectura, r\u00e2nd cu r\u00e2nd, a celor 40 de pagini ale \u201eContemporanului. Ideea europeana\u201c, o revista din ce \u00een ce mai luptatoare, angajata mai ales \u00een ultimii c\u00e2tiva ani \u00een lungi, grele si istovitoare razboaie de aparare si razboaie de cucerire. De fapt, cea mai puternica… Cite\u0219te mai mult »Dincolo de razboaie…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2828,2059,2830,218,2831,2829],"class_list":["post-3601","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-contemporanul-ideea-europeana","tag-aura-christi","tag-gds","tag-nicolae-breban","tag-razboiul-de-doua-zeci-de-ani-gds","tag-reviste-romanesti"],"views":2073,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3601","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3601"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3601\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3601"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3601"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3601"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}