Omenirea se apropie cu pasi repezi de momentul \u00een care majoritatea populatiei va trai \u00een zone urbane, se arata \u00eentr-un raport al Programului Natiunilor Unite pentru asezarile umane (ONU-Habitat). Fenomenul urbanizarii nu este nou \u00een istoria omenirii, \u00eensa amploarea pe care a luat-o aceasta migratie planetara este noua si \u00eengrijoratoare pentru experti, deoarece multe dintre metropole sunt considerate nepregatite pentru a asigura o viata decenta locuitorilor lor. Potrivit estimarilor ONU, populatia urbana sporeste \u00een fiecare zi cu 180.000 de oameni. Urbanizarea accelerata vizeaza \u00een primul r\u00e2nd Africa si Asia. America de Nord si Europa sunt deja urbanizate \u00een proportie de 70%-80% din totalul populatiei.
\nPotrivit ONU-Habitat, \u00een prezent, aproape un miliard dintre pam\u00e2nteni \u00eesi duc zilele \u00eenghesuiti \u00een cartierele sarace de la periferia marilor orase, iar acest numar se va dubla \u00een urmatorii 25 de ani.
\nSute de mii de oameni traiesc \u00eenghesuiti pe o suprafata incredibil de mica, \u00een special tineri care nu mai tin cont de restrictiile legale sau de cutumele traditiei. Situatia cea mai dificila se regaseste \u00een Africa, unde, potrivit unui raport al guvernului britanic, \u201emahalalele sunt pline de tineri someri, dezamagiti de situatia lor, astfel ca aceste orase sunt adevarate butoaie cu pulbere, ce pot declansa o explozie de instabilitate \u00een regiune\u201c.
\nCu toate aceste estimari alarmiste, exista si voci care vor sa foloseasca mahalaua ca model de dezvoltare a zonelor comerciale. \u201ePermiteti sectorului informal sa preia zonele din centrul orasului, dupa ora 18\u201c, cerea Jaime Lerner, fostul primar al orasului Curitiba din Brazilia. \u201eVom injecta astfel viata \u00een oras\u201e. Pentru ca o persoana din mahala se afla la intersectia mai multor servicii: de la v\u00e2nzarile cu amanuntul, servicii de coafura cu un scaun sau baruri cu trei locuri, \u00een care sunt expuse spre v\u00e2nzare suporturi cu haine si lazi cu fructe.
\n\u00cen acelasi raport al ONU din 2003, dincolo de teorii si estimari, exista si aspecte pozitive care au rezultat \u00een urma cercetarilor de teren. Cercetatorii au vorbit cu oameni din cele mai sarace mahalale si au ajuns la o observatie: \u201eorasele promoveaza cu succes noi forme de generare de venituri, iar serviciile prestate \u00een zonele urbane sunt mult mai ieftine, ceea ce i-a determinat pe unii experti sa sugereze ca, de fapt, singura strategie realista de reducere a saraciei trebuie legata de mutarea populatiei \u00een orase.\u201c
\nSecretul magiei oraselor supraaglomerate sta \u00een faptul ca acestea sunt \u00eembunatatite \u00een mod treptat si constant de catre rezidenti lor. Pentru ochiul unui planificator, aceste orase sunt haotice. \u00censa pentru un biolog sunt organice. Orasele suprapopulate sunt surprinzator de verzi. Locuitorii Mumbaiului, unul dintre orasele cele mai supraaglomerate, traiesc cu un minim de energie si materiale. Oamenii se deplaseaza pe jos, cu bicicleta, ricsa si, foarte rar, cu taxiul partajat. Nu toate mahalalele sunt eficiente. \u00cen favelasurile braziliene energia electrica este furata si, prin urmare, oamenii lasa luminile aprinse si pe timp de ziua. Dar reciclarea, \u00een cele mai multe dintre mahalale, este literalmente un mod de viata. \u00cen Mahalaua Dharavi din Mumbai exista 400 unitati de reciclare si 30.000 de ragpickers (colectori de deseuri). Sase mii de tone de gunoaie sunt sortate \u00een fiecare zi. \u00cen 2007, The Economist a raportat ca, \u00een Vietnam si Mozambic, valuri de curatatori str\u00e2ng gunoiul de pe strazile din Hanoi, la fel cum copiii mozambicani str\u00e2ng gunoiul de pe principalele bulevarde. Fiecare oras din Asia si America Latina are o industrie bazata pe colectarea cutiilor din carton. S-a scris chiar si o carte pe aceasta tema: Scavengers World’s de Martin Medina, aparuta \u00een anul 2007. Lagos, Nigeria, care poate fi considerat pe scara larga unul dintre cele mai haotice orase din lume, are o zi a mediului \u00eenconjurator, \u00een ultima s\u00e2mbata a fiecarei luni. \u00cen ziua respectiva, \u00eentre orele 7-10, nimeni nu se deplaseaza cu masina prin oras.
\n\u00centr-un articol din 1985, Peter Calthorpe, arhitect si urbanist, a facut o declaratie surprinzatoare legata de orasele borcan, pline de oameni: \u201eOrasul este forma de habitat cea mai inofensiva pentru mediu. Fiecare locuitor al orasului foloseste o suprafata de teren mica, energie mai putina, apa mai putina\u00a0 si produce mai putina poluare dec\u00e2t omologul sau din asezarile cu densitati mai mici\u201c. \u201eGreen Manhattan\u201c a fost titlul articolului lui David Owe, aparut \u00een 2004, \u00een The New Yorker. \u201ePrin modul \u00een care s-a constituit\u201c, scria el, \u201eNew Yorkul este cea mai verde comunitatea din Statele Unite si unul dintre cele mai verzi orase din lume… cheia pentru aceasta relativa atentie pentru mediul \u00eenconjurator o reprezinta compactitatea extrema a New York-ului. \u00cen Manhattan densitatea populatiei este de 800 de ori mai mare dec\u00e2t a \u00eentregii natiunii \u00een ansamblul sau. Plasarea unui milion si jumatate de oameni pe c\u00e2teva mile de insula reduce drastic posibilitatile de a fi risipitor.\u201c El a mai remarcat ca aceasta compactitate fortata \u00eei obliga pe oameni sa traiasca \u00een apartamentele cele mai eficiente energetic din lume.
\nDensitatile urbane permit unei jumatati din omenire sa traiasca pe 2,8 la suta din suprafata pam\u00e2ntului. Demografii asteapta ca tarile \u00een curs de dezvoltare sa concentreze 80 la suta din populatie \u00een mediul urban si sa se alinieze tarilor dezvoltate. Daca acest lucru se va realiza p\u00e2na \u00een 2050, 80 la suta din umanitate va ajunge sa poate trai doar pe 3 la suta din suprafata pam\u00e2ntului. Un efect imediat: va creste eficienta infrastructurii. Conform unui raport din 2004 al ONU: \u201econcentrarea populatiei si a \u00eentreprinderilor \u00een zonele urbane reduce semnificativ costul unitar al apei din apeducte, a canalizarii, a soselelor, a electricitatii, a colectarii gunoiului, transportului, serviciilor medicale si educatiei.\u201c
\n\u00cen cartea \u201eUltima Padure\u201c (2007), Mark London si Brian Kelly privesc criza junglei amazoniene dintr-o perspectiva noua. Ei sugereaza ca prin \u00eenfiintarea orasului Manaus din nordul Braziliei de nord s-a gasit raspunsul la \u00eentrebarea \u201ecum pot fi oprire defrisarile din padurile amazoniene\u201c: oferindu-le oamenilor locuri de munca decente. O suta de mii de oameni c\u00e2stiga suficient c\u00e2t sa-si asigure o locuinta, telefoane mobile, televizoare si securitate. Altfel ar fi defrisat jungla din jurul Manausului.
\nUnii ecologisti sunt deja adeptii zonelor compacte urbane. Noi norme pot fi folosite pentru a permite oamenilor din mahalale sa traiasca si sa lucreze mai aproape unii de altii. Prin impozite se poate reduce utilizarea autoturismului. Politicile favorabile si locuintele sociale care sa le fie oferite familiilor din suburbii ar putea avea ca efect chiar reducerea costului ridicat de trai \u00een centrul orasului.
\n\u00cen cele din urma, cel mai important atu al orasului ram\u00e2ne infrastructura. Cum ar trebui reg\u00e2ndita infrastructura ca orasul sa ram\u00e2na verde? Aceasta va arata cu siguranta ca noile sisteme de tranzit \u00een masa construite \u00een China si se va baza pe calea ferata de mare viteza. Toate astea ar trebui sa fie alimentate de la micro-retelele inteligente sustinute de generatoare locale sau de sistemul de distributie a energiei electrice. Noua generatie de mici de reactoare nucleare modulare, \u00een curs de dezvoltare \u00een SUA si \u00een alte parti, care pot oferi mai putin de 125 de megawati si pot fi construite offsite, ar putea avea un rol important.
\nDesigur, orasele care cresc cu repeziciune sunt departe de a fi fara cusur. \u00cen ele se concentreaza criminalitatea, poluarea, bolile si injustitia la fel de mult ca si afacerile, inovarea, educatia si divertismentul. Cutremurul recent din Haiti demonstreaza pericolul pe care \u00eel reprezinta cladirile din mahala. Dar acestea sunt \u00een ansamblu un bun net pentru cei care se muta \u00een ele, pentru ca orasele ofera mai mult dec\u00e2t locuri de munca. Orasele sunt \u00eentr-o continua transformare: \u00een mahalale, precum si \u00een cladirile turn de birouri, progresul este str\u00e2ns legat de zona metropolitana si compozitul lor cosmopolit: multicultural si multirasiale. \u00cen urmatoarea jumatate de secol, un mare numar de oameni vor \u00eencepe sa urce pe scara energiei: de la \u00eencalzitul cu lemne de foc sau balegar la \u00eencalzirea centrala, de la lampa de petrol, la conectare la reteaua electrica. De asemenea vor evolua pe scara alimentara: de la fermele de subzistenta la bursa de marfuri de pe o piata globala.
\n\u00cen aceste conditii, viata \u00een zona rurala nu prea mai are nici un viitor, cu exceptia cazului \u00een care schimbarile climatice catastrofale ne vor conduce \u00eenapoi la ea. Pentru noi, mahalaua verde este viitorul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Omenirea se apropie cu pasi repezi de momentul \u00een care majoritatea populatiei va trai \u00een zone urbane, se arata \u00eentr-un raport al Programului Natiunilor Unite pentru asezarile umane (ONU-Habitat). Fenomenul urbanizarii nu este nou \u00een istoria omenirii, \u00eensa amploarea pe care a luat-o aceasta migratie planetara este noua si \u00eengrijoratoare pentru experti, deoarece multe dintre… Cite\u0219te mai mult »Mahalaua, model de dezvoltare?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[2742,2740,2741,2739],"class_list":["post-3473","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-cartiere-sarace","tag-onu-habitat","tag-periferia-marilor-orase","tag-zone-urbane"],"views":1858,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3473","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3473"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3473\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3473"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3473"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3473"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}