{"id":343,"date":"2009-12-10T10:02:15","date_gmt":"2009-12-10T08:02:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=343"},"modified":"2009-12-10T10:11:45","modified_gmt":"2009-12-10T08:11:45","slug":"acad-%e2%80%9etrouble-fete%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/acad-%e2%80%9etrouble-fete%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"Acad. \u201eTrouble-f\u00eate\u201c"},"content":{"rendered":"

Exista in istoria fiecarui popor \u2013 spune acad. Florin Constantiniu in editorialul celui de-al doilea numar al revistei \u201eIstorie si civilizatie\u201d \u2013 evenimente care deschid faze noi in evolutia sa istorica. Asemenea evenimente pot fi acte inaugurale faste, altele insuficient valorificate si unele pe de-a-ntregul ratate. Un exemplu de \u201einaugural fast\u201d ar fi unirea Moldovei cu Tara Rom\u00e2neasca, act ce a pus \u201ebazele statului rom\u00e2n modern si a asigurat moldo-muntenilor o epoca de progres pe toate planurile.\u201d Este epoca pasoptismului inaugural o epoca in care s-au conjugat energia exponentilor generatiei pasoptiste \u2013 cea mai creativa generatie a istoriei nationale \u2013 cu spiritul de disciplina germana al regelui Carol I. \u201eInaugural fericit, dar insuficient valorificat \u2013 remarca istoricul \u2013 a fost si 1 decembrie 1918, actul de nastere al Rom\u00e2niei Mari. In schimb, un inaugural funest l-a reprezentat 6 martie 1945, inceputul comunizarii Rom\u00e2niei, ca urmare a impunerii hegemoniei sovietice in Europa de Est.\u201d. <\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Modelul sovietic de socialism impus de Stalin tuturor tarilor devenite \u201esatelite\u201d ale URSS, sustine Florin Constantiniu, \u201enu avea nimic de-a face cu socialismul dorit de lungul sir de g\u00e2nditori si conducatori,\u00a0 incep\u00e2nd cu Marx si Engels si termin\u00e2nd cu Rosa Luxemburg. Lenin si Stalin au impus un pseudo-socialism, pervertit de realitatile Rusiei de la inceputul secolului XIX, tara inapoiata, strivita de autocratie, fara traditii democratice. Socialismul sovietic, format in anii ’20 \u2013’30, a fost un sistem economic si politic a carui definire ii divide pe specialisti: o forma a capitalismului de stat? O reaparitie a modului antic de productie asiatic, in conditiile unei societati industrializate? Este o tema de discutie, dar, peste orice opinie, un fapt ram\u00e2ne de netagaduit: or\u00e2nduirea existenta in URSS si in tarile blocului sovietic a fost un fals socialism, condamnat \u2013 mai devreme sau mai t\u00e2rziu \u2013 la pieire de gravele sale carente si contradictii structurale.\u201d Pieire care, in Rom\u00e2nia, a avut loc in urma cu 20 de ani: \u201eRom\u00e2nia ar fi putut beneficia la 22 decembrie 1989 de un inaugural la fel de fast ca si cel din 24 ianuarie 1859… Dar, n-a fost sa fie. Inca inainte de instaurarea regimului comunist, Rom\u00e2nia era o tara bolnava, cu ad\u00e2nci fracturi economice, sociale si culturale intre elite si masa populatiei, precumpanitor rurala, cu o societate fara traditii democratice, lipsita de spirit civic si cu un sentiment patriotic in diminuare (de aici, rusinoasa demisie a natiunii in 1940 si rapida cedare in fata oboselii de razboi, 1942-1944). Falsul socialism a agravat considerabil toate laturile negative ale societatii rom\u00e2nesti. In decembrie 1989 \u2013 sustine lucidul pesimist \u2013 rom\u00e2nii nu erau pregatiti pentru noul inaugural. Cu energiile sleite si fara cultura politica, ei nu stiau in ce lume intra. Credeau ca in capitalism vor trai cu totii precum familia Ewing din serialul \u201eDallas\u201d. Capitalismul este nemilos cu prostii si naivii. Neocapitalismul globalist, mai mult dec\u00e2t capitalismul clasic, are nevoie de piete. Oamenii trebuie transformati in simpli cumparatori. Cu un popor care nu straluceste prin harnicie (\u201emunca este dusmanul lor\u201d, spunea un calator strain prin Moldova in 1713), lipsit de orice p\u00e2lp\u00e2ire a unui ideal, cu o clasa politica avida de bogatie si putere, Rom\u00e2nia a fost o prada usoara pentru neocapitalistii straini, aflati in complicitate cu afaceristii si oamenii politici din interior. A fost lichidata istoria, s-a distrus agricultura, s-a pervertit invatam\u00e2ntul, statul a intrat in disolutie, s-a furat in 20 de ani c\u00e2t nu s-a furat in toata istoria rom\u00e2neasca, saracia si boli de tot felul au lovit Rom\u00e2nia, familii s-au destramat ca urmare a plecarii parintilor in strainatate, jafurile s-au inmultit primejdios, a crescut ingrijorator consumul de droguri. Clasa politica este total nepasatoare la dezastrul tarii, iar poporul rom\u00e2n confuz, descurajat, vlaguit nu da niciun semn ca ar vrea sa-si reintre in drepturile de stap\u00e2n al tarii. Starea in care a ajuns Rom\u00e2nia face ca 22 decembrie 1989 sa apara drept un inaugural ratat. Nu prea este nimic de sarbatorit acum, la 20 de ani de la caderea comunismului\u201d \u2013 conchide istoricul. Amatorii de dulciuri si dulcegarii, optimistii de parada si profesionistii sarbatorii au in persoana academicianului Florin Constantiniu un redutabil \u201etrouble-f\u00eate\u201d. Un alt \u201eom suparator, persoana care strica dispozitia altora\u201d (cf. dictionarului) este prof. univ. Ioan Scurtu, istoric remarcabil incaruntit prin arhive, cu un pronuntat cult al documentului. Ce face, la r\u00e2ndu-i, acest \u201estricator de sarbatoare\u201d? Istoricul Ioan Scurtu destrama un mit: \u201emitul\u201d Pacepa. Titlul demitizarii din revista\u00a0 \u201eIstorie si civilizatie\u201d nu lasa niciun dubiu: \u201eUn falsificator al istoriei: Ion Mihai Pacepa\u201d. \u201eEste stiut faptul ca memoriile \u2013 reaminteste Ioan Scurtu \u2013 au un caracter subiectiv, autorul lor urmarind sa-si supraliciteze meritele, cu care doreste sa intre in istorie. Este insa jenant c\u00e2nd respectivul autor nu se multumeste doar cu at\u00e2t, ci minte, falsifica grosolan realitatile, sper\u00e2nd ca astfel cititorul va putea fi manipulat. Acest sentiment l-am avut citind lucrarea \u201eFata in fata cu generalul Mihai Pacepa, Lucia Hossu Longin\u201d (Bucuresti, Editura Humanitas, 2009, 211p.). Dintre multele minciuni si elucubratii ale lui Ion Mihai Pacepa, acceptate de dna Lucia Hossu Longin si difuzate de Editura Humanitas, ma voi referi doar la modul cum este prezentata pozitia lui Nicolae Ceausescu (si a Rom\u00e2niei) in momentul invadarii Cehoslovaciei, in noaptea de 20\/ 21 august 1968, de catre trupele a cinci state membre ale Tratatului de la Varsovia (URSS, Polonia, RDG, Bulgaria si Ungaria). Generalul Ion Mihai Pacepa reia minciunile debitate in urma cu mai mult de 20 de ani.\u201d Aha!, vor sari ca arsi anticomunistii de meserie: iata un istoric nostalgic care ia apararea lui Ceausescu impotriva \u201ecalomniilor\u201d lui Pacepa. In ochii (si urechile) acestora, Ioan Scurtu va ram\u00e2ne, oric\u00e2te dovezi si documente va invoca, un nostalgic. Sper ca istoricul sa nu-si faca vreo iluzie in aceasta privinta. Dar faptele sunt fapte, iar documentele spun cu totul altceva dec\u00e2t sustine memorialistul Pacepa. Anume, el sustine teoria \u201efricii\u201d care l-ar fi napadit pe Ceausescu la aflarea informatiei despre invadarea Cehoslovaciei: \u201eC\u00e2nd am terminat de raportat, el era at\u00e2t de chircit, inc\u00e2t pijamaua eleganta de matase chinezeasca at\u00e2rna pe el ca un sac de cartofi. Numai ochii de viezure i se v\u00e2nturau de la Doicaru la mine si inapoi. \u00abAcu-i r-r\u00e2ndul
\nm-meu\u00bb a murmurat Ceausescu, aproape inauzibil, dupa care, intr-un t\u00e2rziu, si-a regasit vocea.\u201d Mai departe Pacepa pretinde ca \u201eb\u00e2lb\u00e2itul\u201d (nu de frica, ci, precum se stie,\u00a0 ca urmare a unui defect ultracunoscut!) da \u201esarcina\u201d Securitatii sa organizeze un \u201erazboi de partizani, al carui principal scop trebuia sa fie protejarea secretarului general al partidului … P-Pekin, a murmurat Ceausescu, tem\u00e2ndu-se parca sa nu fie auzit.\u201d. In \u201eFata in fata cu generalul Mihai Pacepa, Lucia Hossu Longin\u201d, amintirii cu pijamaua de matase care at\u00e2rna pe corpul chircit ca un sac de cartofi (!), securistul ii adauga: \u201eStiam ca teama de a fi asasinat de Kremlin era la el calc\u00e2iul lui Achile, dar asta a fost prima mea int\u00e2lnire in fata cu frica paranoica de Kremlin a lui Ceausescu. C\u00e2nd si-a revenit, ne-a ordonat sa instalam blindate ale trupelor de Securitate in jurul resedintei sale si sa intocmim un Plan de masuri pentru a-l scoate pe furis din tara in cazul unei invazii sovietice. \u201ePekin\u201d, a murmurat Ceausescu, tem\u00e2ndu-se parca sa nu fie auzit.\u201d Asadar, frica paranoica, masuri pentru a-si salva pielea, fuga la Pekin. Cu documentele in fata, istoricul Ioan Scurtu restabileste adevarul despre acest moment din viata lui Ceausescu: \u201eDocumentele atesta faptul ca Nicolae Ceausescu nu numai ca nu intentiona sa fuga din tara (cum afirma Pacepa), ci era hotar\u00e2t sa organizeze si sa conduca lupta de rezistenta impotriva unei invazii sovietice. (…) Pacepa a preferat sa acrediteze ideea ca Ceausescu era un fricos, preocupat doar de viata sa, fiind gata sa lase de izbeliste tara in fruntea careia se afla. Acest scenariu, lansat de Pacepa in 1987, a fost vehiculat si in zilele de22-23 decembrie 1989, c\u00e2nd mass-media interna si internationala sustinea ca Ceausescu ar fi fugit departe de tara, in Iran, China sau Coreea de Nord. Prin cartile si prin interviul sau Pacepa a urmarit sa arunce in derizoriu un moment important si pozitiv din istoria Rom\u00e2niei si sa-l ridiculizeze pe Ceausescu. In urma cu 20 de ani, asemenea alegatii pareau credibile, deoarece documentele nu fusesera publicate. Acum, in 2009, ar fi fost de asteptat ca el sa ceara scuze cititorilor si ascultatorilor (cartile sale au fost difuzate, in serial, la postul de radio Europa Libera), dar nu a facut-o. Daca Pacepa s-a mentinut pe linia minciunilor si dezinformarii (specifice securistilor), interlocutorii aveau datoria sa se informeze, sa citeasca documentele publicate, sa incerce sa restabileasca adevarul si nu sa popularizeze minciuna si dezinformarea.\u201d Suntem, ca atare, in fata altei triste verificari a faptului de mult si degeaba stiut ca istoria ne invata ca istoria nu ne invata nimic. Pesimistii ca dl. Florin Constantiniu au motive sa ram\u00e2na pesimisti si, in acelasi timp, au datoria sa dezgroape adevarul de sub stratul de minciuna si calomnie unde-l v\u00e2ra si-l tin mereu interesele zilei, scenariile manipulatorilor istoriei s.a.m.d. Cu privire la \u201ecazul\u201d in speta si la atitudinea lui Ceausescu din acel moment al vietii lui \u2013 ce sa spunem? Vom spune ca, dupa parerea noastra, nu numai ca n-a \u201edezertat\u201d de la patriotismul pe care-l predica altora, \u201emaselor\u201d si poporului, dar a fost, in felul sau, un veritabil patriot: Ceausescu si-a iubit tara ca putini altii, dar, din nenorocire pentru tara si pentru noi toti, el o voia locuita de un alt popor! Mitul \u201eomului nou\u201d, cobor\u00e2t din cerul biblic pe pam\u00e2ntul oamenilor istoriei, a provocat dezastrul asteptat si stiut: poporul \u201evisat\u201d in chip paranoic de Ceausescu pentru tara pe care o iubea nu era (nu este!) altceva dec\u00e2t ceea ce a iesit din aceasta uriasa hibridizare umana de tip \u201emiciurinist\u201d. In sinea lui, probabil ca personajul de care vorbim nutrea convingerea ca poporul tarii iubite nici nu-l merita si ca revolutia are tocmai de aceea sarcina de a-i \u201eda\u201d lui alt popor. Nu spusese Draghicescu ca suntem un popor \u201eneispravit\u201d?! In realitate, pe spuma valurilor produse de orice revolutie ajung sa pluteasca \u201esurcelele\u201d lui Esenin. Specia necunoscuta de \u201eoameni noi\u201d pe care o revolutie o aduce la suprafata este specia in fata careia un personaj al lui Marin Preda ram\u00e2ne interzis intreb\u00e2ndu-se \u201ede unde aparusera astia?!\u201d, parca pescuiti din ad\u00e2ncuri de uriasul navod al istoriei si aruncati pe plaja actualitatii. Iubindu-si tara, Ceausescu a vazut-o populata si impestritata cu surcelele lui Esenin, cu oamenii noi, cu mankurtii, cu yesmenii, cu girafele lui Marin Preda, care, pentru un taran adevarat si autentic nici nu pot sa existe. Intorc\u00e2ndu-ne de unde am plecat, putem spune ca \u201ememorialistul\u201d al carui mit il destrama istoricul Ioan Scurtu este el insusi produsul acelei hibridizari umane prin care Ceausescu visa sa-si faca alt popor pentru tara pe care o iubea. Acuma, cum vedem, creatura incearca sa-si calomnieze creatorul: vine istoricul si restabileste adevarul stric\u00e2nd astfel dispozitia sarbatoreasca a celor ce vor sa-l faca \u201eerou\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Exista in istoria fiecarui popor \u2013 spune acad. Florin Constantiniu in editorialul celui de-al doilea numar al revistei \u201eIstorie si civilizatie\u201d \u2013 evenimente care deschid faze noi in evolutia sa istorica. Asemenea evenimente pot fi acte inaugurale faste, altele insuficient valorificate si unele pe de-a-ntregul ratate. Un exemplu de \u201einaugural fast\u201d ar fi unirea Moldovei… Cite\u0219te mai mult »Acad. \u201eTrouble-f\u00eate\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[185,188,187,186,184],"class_list":["post-343","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-comunism","tag-europa-libera","tag-fata-in-fata-cu-generalul-mihai-pacepa","tag-lucia-hossu-longin","tag-socialism"],"views":4308,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/343","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=343"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/343\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=343"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=343"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=343"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}