{"id":3280,"date":"2010-06-23T19:45:15","date_gmt":"2010-06-23T17:45:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=3280"},"modified":"2010-06-23T12:48:17","modified_gmt":"2010-06-23T10:48:17","slug":"fotbalul-ca-manipulare-si-evaziune","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fotbalul-ca-manipulare-si-evaziune\/","title":{"rendered":"Fotbalul ca manipulare si evaziune"},"content":{"rendered":"

\u2013 Ce faceti, magistre?<\/strong><\/em>
\n\u2013 Ce fac in acest anotimp canicular circa doua miliarde de oameni de pe toate meridianele si paralele: ma uit la fotbal sase ore pe zi, iar in celelalte optsprezece incerc sa-mi debarasez urechile si creierul de zgomotul innebunitor al vuvuzelelor.<\/p>\n

\u2013 Ma surprindeti, nu va stiam pasionat de jocul cu balonul rotund…<\/strong><\/em>
\n\u2013 Nici nu sunt, asa cum nu sunt fan al sportului de performanta, in general, pentru ca el deturneaza in concurenta, elitism si artificial nevoia generala de miscare, de fortificare a organismului, de sanatate. Ceea ce, insa, nu ma impiedica sa urmaresc cu interes (uneori, chiar cu placere) Jocurile Olimpice, de exemplu, sau alte evenimente similare de dimensiuni planetare. De ce o fac? Intrebat odata de ce trebuie escaladat Everestul, un alpinist celebru a raspuns: pentru ca el exista! Si eu privesc meciurile turneului final al Mondialului sud-african in primul r\u00e2nd, dar si in urmatoarele, pentru ca ele exista, iar faptul ca hazardul ne-a facut contemporani imi impune, ipso facto, obligatia intelectuala de a nu face abstractie de realitatea lor fenomenala (in sensul originar, de phainomen). Pari cam nedumerit. Sa ma explic.
\nSperanta medie de viata pe mapamond se situeaza in prezent undeva, la limita a 60-65 de ani \u2013 intre noi fie vorba, un progres semnificativ daca avem in vedere ca, la inceputul secolului XX, acest indicator fundamental pentru umanitate oscila in jurul a 40-45 de ani. Aritmetica elementara ne spune, asadar, ca \u2013 dat fiind intervalul de patru ani dintre doua editii succesive -, incep\u00e2nd de la v\u00e2rsta adolescentina, un om are, in medie, ocazia sa asiste, direct ori mediat, prin radio sau televiziune, la nu mai mult de douasprezece-treisprezece turnee finale de campionat mondial fotbalistic. In atare conditii, a nu le rata devine o chestiune practica de gnoseologie individuala. Suntem datori sa stim c\u00e2t mai multe despre absolut tot ce ne inconjoara \u2013 de la mersul pe bicicleta si zborul fluturilor p\u00e2na la mecanica cuantica si filozofia lui Platon \u2013, pentru ca daca nu o vom face in timpul vietii noastre, iar nu in timpul vietii altora, cum spunea Nichita Stanescu, nu vom mai avea alta ocazie sa aflam vreodata ceva despre ele.
\n\u2013 Cam complicat, dar… ma rog, e un punct de vedere. De fapt, ce este fotbalul, magistre?<\/strong><\/em>
\n\u2013 Un englez, pare-mi-se, a lansat c\u00e2ndva urmatoarea butada: nu-i adevarat ca fotbalul e o problema de viata si de moarte; este cu mult mai mult dec\u00e2t at\u00e2t!
\n\u2013 Vreti sa spuneti, cumva, ca avea dreptate?<\/strong><\/em>
\n\u2013 Si da, si nu. Da, daca il privim prin prisma efectelor bulversante pe care le produce; nu, daca il judecam ca pe o activitate umana in sine.
\n\u2013 Puteti fi mai explicit?<\/strong><\/em>
\n\u2013 In afara placerii ludice pe care o ofera \u2013 si adesea, independent de ea -, fotbalul are ceva din irationalul sentimentelor fundamentale ale omului: iubire, ura, frica, insingurare etc. Nimeni n-a elucidat p\u00e2na acum misterul nasterii si conservarii, in inima unui microbist, a dragostei pentru culorile echipei favorite si, cu at\u00e2t mai mult, nimeni nu a putut descifra mecanismele inefabile, obscure, labirintice in virtutea carora o astfel de pasiune inocenta gliseaza, nu o data, in fanatism. Cert este ca fotbalul aprinde pasiuni unice (tifosii nu-si schimba niciodata echipa de suflet), mai durabile dec\u00e2t iubirea (intr-o viata, un barbat se poate indragosti la fel de intens de mai multe femei, dar nu de mai multe echipe), presupune un devotament mai ad\u00e2nc dec\u00e2t cel int\u00e2lnit in marile prietenii, genereaza o veritabila cultura a solidaritatii si coeziunii in interiorul grupurilor de suporteri ai aceluiasi club si, complementar, o mistica a ostilitatii fata de indivizii si comunitatile adverse si nu cunoaste limite in a imbraca aiuritoare forme de atasament dus p\u00e2na la granita cu isteria si dincolo de ea. Iti amintesc ca in istoria recenta, acest joc a declansat un conflict inter-tari \u2013 ma refer la ceea ce a fost numit \u201erazboiul fotbalului\u201c dintre Honduras si Ecuador. Toate acestea si multe altele inca ar justifica, intr-o oarecare masura, paradoxala asertiune a englezului apoftegmatic.
\nPrivit din perspectiva antropologica, sportul-rege se situeaza in contradictie flagranta cu reflexele curente ale omului, forjate intr-o experienta istorica de mii de ani. Etimologic, englezescul foot-ball semnifica o legatura bizara intre picior si o sfera umpluta cu aer sub presiune. Jocul de fotbal este una dintre putinele activitati in care membrele inferioare devanseaza in pondere si\u00a0 importanta m\u00e2inile \u2013 instrumentul decisiv in devenirea omului si in edificarea intregii civilizatii terestre. As risca sa spun ca relatia picior-minge statuata prin aceasta disciplina sportiva este nu numai gratuita, ci si nenaturala, neconsubstantiala evolutiei speciei umane.
\nDin acelasi unghi, insa, fotbalul poate fi inteles si ca o tentativa int\u00e2rziata a lui homo sapiens de a-si depasi servitutile primordiale prin adaugarea unui plus de complexitate functionala acelei parti a anatomiei sale predestinate stereotip si exclusiv deplasarii spatiale.
\n\u2013 Nu exagerati cumva cu metafizica unui banal joc sportiv inventat de britanici pentru a se distra si imprumutat altor popoare intru delectare internationala?<\/strong><\/em>
\n\u2013 Nu e chiar asa. Englezii au nascocit si institutionalizat, intr-adevar, fotbalul, dar \u2013 nota bene! \u2013 au facut-o numai pentru uz intern, fara nici o intentie de a-l exporta. Celelalte neamuri nu l-au primit in dar sau contra cost; mai degraba, l-au furat de la fiii Albionului care, multa vreme, n-au acceptat nici legitimitatea raptului, nici dreptul altora de a practica noul sport. Adu-ti aminte ca la primele trei campionate mondiale englezii chiar au refuzat dispretuitori sa participe. Dar Dumnezeu e mare si El pedepseste aspru caderea in pacatul trufiei: c\u00e2nd, in fine, in 1950 si-au calcat pe orgoliu si s-au inscris in competitie cu convingerea ca vor c\u00e2stiga lejer titlul mondial, fotbalistii britanici au m\u00e2ncat bataie de la ciumetii (sau, in limbaj academic, outsiderii) din Statele Unite ale Americii ca intr-o confirmare ironica a adevarului ca nimeni nu-i profet (nici macar) in tara (fotbalu)lui.
\n\u2013 Si totusi, ce este sau, mai exact, ce a devenit in zilele noastre fotbalul? Un fenomen? O industrie? Un bussines superprofitabil?<\/strong><\/em>
\n\u2013 C\u00e2te ceva din fiecare, dar, in primul r\u00e2nd si mai presus de toate, un gigantic arsenal de manipulare politica la nivel global.
\n\u2013 M-ati facut praf, nu inteleg ce vreti sa sugerati.<\/strong><\/em>
\n\u2013 Nu sugerez nimic, afirm limpede. Traim intr-o lume a macro-dezechilibrelor de tot felul, a inegalitatilor si discrepantelor violente, a polarizarii ireductibile a averilor planetei in m\u00e2inile unei minoritati avantajate de sansa si de v\u00e2nturile-valurile istoriei, dar si intr-o lume a saraciei endemice, a malnutritiei si subdezvoltarii, a analfabetismului si mortalitatii infantile galopante.
\nUn campionat mondial de fotbal ofera iluzia perversa a intrecerii democratice si a identitatii de sanse bazate pe egalitatea funciara a natiunilor si pe dreptul tuturor la performanta si triumf, ceea ce, din punct de vedere propagandistic, este o miscare excelenta, d\u00e2nd foarte bine la imagine. Subliminal, se induce, totodata, ideea ca fotbalul, ca reuniune globala de nazuinte competitionale izomorfe, le da celor mici si saraci posibilitatea revansei in plan simbolic si, odata cu ea, (pseudo-)satisfactia periodica a ipostazierii virtuale intr-un David capabil sa-l prabuseasca in pulberea nevolniciei pe Goliatul monstruos si imbuibat. Simpla iluzie: din zecile de tari participante la toate editiile de p\u00e2na acum ale C.M. \u2013 optspezece la numar \u2013 doar sapte au fost incununate cu laurii victoriei finale (in ordine alfabetica: Anglia \u2013 un titlu, Argentina \u2013 doua, Brazilia \u2013 5, Franta \u2013 1, Germania \u2013 3, Italia \u2013 4 si Uruguay \u2013 doua). Dupa cum lesne se poate observa cu ochiul liber de prejudecati egalitariste, nici una dintre ele nu s-a ratacit la paranghelia festiva descinz\u00e2nd din geografia pitoreasca a lumii a treia.
\nSi mai e ceva: alaturi de obeza industrie mondiala a entertainment-ului, industria mondiala a fotbalului, in special, dar si a sportului de performanta, in ansamblu, reprezinta un drog eficient, rasp\u00e2ndit in toata lumea cu o remarcabila stiinta a crearii evazionismului de masa, o mixtura diversionista de strategii investitionale si de tehnici publicitare cu efect halucinogen asupra numerosilor dezmosteniti ai soartei de pretutindeni care trebuie sa uite, macar temporar, ca traiesc impresurati dinspre toate azimuturile politice de foamete, inapoiere, constr\u00e2ngeri, boli, mizerie materiala si spirituala etc.
\n\u2013 Magistre, dar daca asa stau lucrurile, de ce va mai uitati la fotbal?<\/strong><\/em>
\n\u2013 Tocmai de-aia! Hai, ca nu mai am timp de conversatie: incepe repriza a doua…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2013 Ce faceti, magistre? \u2013 Ce fac in acest anotimp canicular circa doua miliarde de oameni de pe toate meridianele si paralele: ma uit la fotbal sase ore pe zi, iar in celelalte optsprezece incerc sa-mi debarasez urechile si creierul de zgomotul innebunitor al vuvuzelelor. \u2013 Ma surprindeti, nu va stiam pasionat de jocul cu… Cite\u0219te mai mult »Fotbalul ca manipulare si evaziune<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[2605,2604,2606],"class_list":["post-3280","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-entertainment","tag-fotbal","tag-industria-fotbalului"],"views":2274,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3280","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3280"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3280\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3280"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3280"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3280"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}