In ultima vreme vin la Sibiu de parca m-as duce in strainatate, ca sa-mi clatesc ochii si spiritul vaz\u00e2nd lucruri noi si bucur\u00e2ndu-ma de atmosfera de oras civilizat, de ritmul de viata mai linistit al oamenilor si nu in ultimul r\u00e2nd de robustetea lor intelectuala. Aici teatrele nu se inchid, nu intra in somaj cu lunile (ca Opera din Constanta), nu se decimeaza vaz\u00e2nd cu ochii (ca baletul Operei din Bucuresti), iar revista \u201eCultura\u201c se epuizeaza de la chioscuri in c\u00e2teva ore! Ba mai mult, se fac planuri de viitor \u2013 mi-e si frica sa vorbesc despre ele, din superstitie. Luati-o ca pe o declaratie politica, pentru mine toate acestea traduc oricum zicala \u201eomul sfinteste locul\u201c.
\nIn iarna am asistat la o Gala a carei parte a doua a fost premiera baletului \u201eNoaptea Walpurgiei\u201c, in fapt marele divertisment din opera \u201eFaust\u201c de Gounod, practic singura lucrare de gen care poate constitui un balet in sine si care a beneficiat prin traditie de montari fastuoase si de interpreti de renume. Am admirat atunci in mod special stiinta organizarii scenice de care da dovada coregraful Valentin Bartes, fac\u00e2nd sa evolueze simultan pe mai multe planuri grupuri de dansatori in roluri diferite astfel inc\u00e2t sa fie vizibili cu totii si sa nu incarce scena. Si nu e putin lucru, aceasta fiind o insusire ce presupune o prelucrare inteligenta a culturii profesionale dob\u00e2ndite \u2013 in cazul lui, intr-un deceniu si jumatate de angajamente in spatiul iugoslav, SUA si mai ales Japonia.
\nAlegerea titlului noii premiere, \u201eRaimonda\u201c de Glazunov poate parea ciudata pentru un colectiv si un oras inca neobisnuit cu repertoriul clasic de baza, sarind peste primele etape ale familiarizarii. Pe de alta parte, este salutara montarea acestuia in premiera nationala, venind sa acopere inca un gol din albumul baletomanului avizat si al profesionistilor domeniului. Desi c\u00e2teva variatii clasice sunt intrate de mult in repertoriul international de concurs si de recital iar Liceul de Coregrafie din Bucuresti a abordat, cu ani in urma, tabloul final (\u201eGrand pas hongrois\u201c), referinta vizuala comuna trimite la un balet de mari dimensiuni, cu o desfasurare predominant lenta, pe gustul sf\u00e2rsitului de secol XIX, c\u00e2nd a fost creat de catre Marius Petipa (cele mai cunoscute versiuni moderne fiind spectacolele inregistrate de la Teatrul Bolsoi sau Opera din Paris semnate de Iuri Grigorovici, respectiv Rudolf Nureev, transmise de canalul de televiziune Mezzo).
\nEi bine, \u201eRaimonda\u201c lui Valentin Bartes este una dinamizata, in doua acte incadrate lejer in doua ore si din care sunt epurate cu grija momentele trenante, in favoarea cursivitatii si a ritmului. Solutie indispensabila pentru a face agreat de catre un public divers libretul neverosimil si desuet, cu o printesa medievala (Raimonda), r\u00e2vnita de catre capetenia sarazina Abdurahman, dar aparata de umbra Doamnei in Alb si pe care logodnicul ei, printul Jean de Brienne, o salveaza just in time la intoarcerea din cruciada, inving\u00e2ndu-l in duel pe the bad guy… Sa mai adaugam ca povestea se int\u00e2mpla la curtea Ungariei si suntem intr-o confuzie istorico-geografica totala \u2013 ceea ce nu deranja pe nimeni in vremea c\u00e2nd Glazunov a compus o partitura plina de culoare, imbin\u00e2nd \u201enumerele\u201c clasice cu cele de caracter oriental si unguresc.
\nDesi opereaza adaptari si modernizari in libret, c\u00e2nd este vorba despre stil, Valentin Bartes-coregraful este mai degraba conservator, opt\u00e2nd pentru un clasic-ca-la-carte si respect\u00e2nd spiritul dansurilor de caracter. Viziunea sa de ansamblu este intregita de strajerii cu steaguri la fata de cortina, de mimantii care lupta cu spada si de copiii-paji (minunat mod de a implica in spectacol generatia de m\u00e2ine). Pauzele sunt umplute, cei douazeci de membri ai companiei par de trei ori mai multi iar castingul (dificil tocmai din cauza numarului redus de interpreti) e judicios. Valentin Bartes-regizorul este atent la inteligibilitatea actiunii, la pantomima, la alternanta real\/vis, reduc\u00e2nd cu dibacie baletul la scara trupei de care dispune. (Sunt convinsa ca, daca ar fi nevoie, ar integra in spectacol portarul, pompierul si cabinierele si nu s-ar cunoaste.) Ca de fiecare data, Valentin Bartes-dansatorul isi rezerva un rol siesi, cre\u00e2nd in ofertantul Abdurahman un personaj plin de pasiune si dramatism.
\nDecorurile lui Alin Gavrila creeaza un cadru corect al povestii, in tonuri intunecate si fundaluri pictate, fara a aduce un surplus de originalitate, iar daca nu facem caz de limitarile scenotehnicii teatrelor noastre, fumul colorat e foarte de efect. Mai putin inspirate mi s-au parut luminile lui Marko Radanovic, cu spoturi fixe in figuri geometrice, indiferent de evolutia in spatiu a dansatorilor.
\nCostumele create de Carmen Siminie cu un profesionalism in continua afirmare\/confirmare imbina conventia academica a tutu-urilor cu respectul pentru linia si croiala tinutelor de epoca sau de caracter popular oriental si unguresc. In unele momente insa suprapunerea cromatica a mai multor game de culori primare si pastel incarca vizual.
\nIn rolul Raimondei, Asami Kasuya \u2013 cea mai recenta achizitie a trupei, dar si cea mai valoroasa -, face ca baletul sa para floare la ureche. Inalta pentru o japoneza si subtire, trece cu nonsalanta peste dificultatile tehnice, preocup\u00e2ndu-se mai degraba de frumusetea liniei bratelor si de relationarea cu partenerii de scena. Vlad Marculescu, c\u00e2stigatorul de anul trecut al Premiului pentru Cel mai bun dansator la sectiunea juniori a Concursului International de Balet de la Sibiu, este un Jean de Brienne elegant si un bun partener, cu o prezenta scenica de prestanta, in pofida emotiilor prilejuite de primul sau rol principal.
\nIn alte roluri nu putem sa nu-i remarcam pe Laura Cristea, Reina Amakasu, Yuki Seki si Dan Haja, versatili si performanti in orice si peste tot. Desi nu a avut ocazia sa-si insuseasca prin studiu maniera dansului de caracter unguresc, preponderent in \u201eRaimonda\u201c, iar perfectionistii ar gasi c\u00e2te ceva de c\u00e2rtit, ansamblul l-a absorbit cu promptitudine, imbogatindu-si paleta stilistica.
\nLa Teatrul de Balet din Sibiu au loc proiecte \u201e\u00edn foc continuu\u201c. Asteptam cu un interes nedisimulat premiera din vara cu opera dansata \u201eCarmen\u201c de Bizet si cea cu baletul \u201eLa Fille mal gard\u00e9e\u201c de la toamna, cu bucuria convingerii ca vor fi noi evenimente. Intre timp, la Casa de Cultura a Municipiului se desfasoara cea de-a III-a editie a Concursului International de Balet, urmata de un Seminar international cu invitati de prestigiu. In ce tara e Sibiul p\u00e2na la urma, Doamne?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
In ultima vreme vin la Sibiu de parca m-as duce in strainatate, ca sa-mi clatesc ochii si spiritul vaz\u00e2nd lucruri noi si bucur\u00e2ndu-ma de atmosfera de oras civilizat, de ritmul de viata mai linistit al oamenilor si nu in ultimul r\u00e2nd de robustetea lor intelectuala. Aici teatrele nu se inchid, nu intra in somaj cu… Cite\u0219te mai mult »Baletul, bibelou de portelan<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[2593,2594,2595],"class_list":["post-3266","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-balet","tag-opera-din-bucuresti","tag-opera-din-constanta"],"views":2313,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3266","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3266"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3266\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3266"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3266"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3266"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}