{"id":3259,"date":"2010-06-23T20:18:00","date_gmt":"2010-06-23T18:18:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=3259"},"modified":"2010-06-23T12:22:33","modified_gmt":"2010-06-23T10:22:33","slug":"noul-cinema-romanesc-a-vizitat-israelul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/noul-cinema-romanesc-a-vizitat-israelul\/","title":{"rendered":"Noul Cinema Rom\u00e2nesc a vizitat Israelul"},"content":{"rendered":"<p><strong>Incep\u00e2nd din 1986, orasul Tel Aviv gazduieste, la fiecare doi ani, unul dintre cele mai importante festivaluri de film studentesc ale lumii.<br \/>\n<\/strong><br \/>\nAnul acesta, intre 5 \u2013 12 iunie, competitia internationala a editiei a 13-a a inclus 122 de filme (scurtmetraje si mediumetraje de fictiune si documentare, de animatie si experimentale), reprezent\u00e2nd at\u00e2t 39 de tari, c\u00e2t si 78 de facultati si departamente de film. Aceasta este cea mai vasta sectiune competitionala a unui festival de film studentesc. In plus, competitia israeliana a mai adus in fata publicului 31 de productii cinematografice venind de la 15 institutii universitare cu studii de specialitate. Toate proiectiile au avut loc in cele doua sali ale Cinematecii din Tel Aviv.<br \/>\nProgramul festivalului a mai propus 20 de ateliere si conferinte sustinute de cineasti israelieni si straini (o parte din cei 150 de invitati externi). Doua premii speciale, pentru contributii deosebite aduse cinematografului, au fost inm\u00e2nate anul acesta lui Roger Corman si Liei van Leer \u2013 doua personalitati foarte diferite, dar cu siguranta remarcabile pentru arta a saptea.<br \/>\nRoger Corman, regizor si producator american (dar care a indeplinit ocazional multe alte sarcini pe platouri) nascut in 1926, este considerat \u201eregele filmelor de serie B\u201c. Martin Scorsese declara intr-un interviu ca Roger Corman a fost cel care l-a invatat cum sa realizeze un film in numai 24 de ore. Dupa sase decenii de activitate la Hollywood, acesta a primit anul trecut un Oscar onorific pentru intreaga sa cariera. Dintre cele aproape 450 de filme regizate si produse de Roger Corman, merita amintite cele opt adaptari dupa Edgar Allan Poe din anii &#8217;60 (av\u00e2ndu-l de obicei in prim-plan pe actorul Vincent Price), \u201eThe Little Shop of Horrors\u201c (1960), \u201eThe Wide Angels\u201c (1966), \u201eThe Trip\u201c (1967) si \u201eFrankenstein Unbound\u201c (1990).<br \/>\nLia van Leer, important pionier in domeniile programarii si arhivarii filmelor in Israel, s-a nascut in 1924 in Balti, orasel basarabean care pe atunci facea parte din Rom\u00e2nia, dar a ajuns in Palestina la numai 16 ani, iar razboiul a lasat-o fara familie. In 1952, ea s-a maritat cu Wim van Leer, un inginer, pilot, dramaturg si producator de film olandez, si s-a stabilit impreuna cu acesta in Haifa. Cuplul a infiintat primul cineclub al tarii, in 1955. Au urmat apoi Cinemateca din Haifa, Cinemateca din Ierusalim, precum si Arhiva de Filme si Festivalul International de Filme din capitala Israelului. Lia van Leer a facut parte din juriile prestigioaselor festivaluri de la Cannes, Berlin si Venetia. La aproape 86 de ani, ea este inca in activitate, confirm\u00e2ndu-si statutul de simbol al industriei de film din Israel si exprim\u00e2ndu-si public opiniile transante, inclusiv in privinta politicii tarii sale.<br \/>\nJuriul competitiei internationale, condus de Jan Harlan (cumnatul si producatorul executiv al lui Stanley Kubrick), a inclus si doi rom\u00e2ni, fosti colegi la Studioul \u201eSahia\u201c: Tereza Barta (profesor asociat la York University din Toronto) si Laurentiu Damian (prorector al Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica \u201eI.L. Caragiale\u201c si director al Editurii Video). In competitie, UNATC a fost reprezentata de scurtmetrajele \u201eAfterparty\u201c (regia: Ivana Mladenovic) si \u201eTimi\u201c (regia: Cristi Iftime), care nu au ajuns insa printre cele 19 filme finaliste.<br \/>\nIn cadrul festivalului, ziua de miercuri, 9 iunie, a fost dedicata \u2013 cu sprijinul Institutului Cultural Rom\u00e2n din Tel Aviv \u2013 Noului Cinema Rom\u00e2nesc. Programul a inceput cu o conferinta a Terezei Barta despre \u201eFilmul rom\u00e2nesc. Noul val. Vechile traditii\u201c. Vorbitoarea a realizat un succint excurs istoric (deoarece, a argumentat ea, publicul international cunoaste doar succesele recente ale cinematografiei noastre, nu si cele mai importante filme din perioada comunista), accentu\u00e2nd importanta unor pelicule clasice precum \u201ePadurea sp\u00e2nzuratilor\u201c (1965) de Liviu Ciulei, \u201eUn film cu o fata inc\u00e2ntatoare\u201c (1967) de Lucian Bratu, \u201eReconstituirea\u201c (1970) de Lucian Pintilie (un film care, conform Terezei Barta, ar fi putut genera un \u201enou val\u201c cinematografic similar cu cel din Cehia, daca autoritatile comuniste nu i-ar fi limitat distributia si, implicit, influenta), \u201eNunta de piatra\u201c (1973) de Mircea Veroiu si Dan Pita, \u201eSecvente\u201c (1982) de Alexandru Tatos sau \u201eProba de microfon\u201c (1980) de Mircea Daneliuc.<br \/>\nRegizorul Florin Serban a fost si el prezent la festival, cu ocazia premierei locale a remarcabilului sau debut in lungmetraj, \u201eEu c\u00e2nd vreau sa fluier, fluier\u201c. Proiectia de vineri seara, care s-a bucurat de mare succes la public, a fost prezentata de criticul israelian (de origine rom\u00e2na) Dan Fainaru, care a moderat si sesiunea de intrebari si raspunsuri de dupa film. Miercuri, Florin Serban a avut si el o interesanta prezentare interactiva despre drumul de la film studentesc la lungmetraj. Pentru mine, cea mai surprinzatoare veste a zilei a fost aceea ca t\u00e2narul cineast rom\u00e2n lucreaza in prezent la scenariul unui film de epoca. Si nu este vorba despre \u201eEpoca de Aur\u201c, ci despre cea a razboaielor dintre daci si romani&#8230; In finalul prezentarii sale, Florin Serban si-a prezentat scurtmetrajul de absolvire, \u201eJumatate de oras face dragoste cu cealalta jumatate\u201c \u2013 o comedie amara despre v\u00e2rstele pasiunii si despre iubirile pe veci pierdute si regretate.<br \/>\nIn cadrul aceleiasi \u201egale-tribut\u201c dedicate Noului Cinema Rom\u00e2nesc, Laurentiu Damian a prezentat o selectie din filmele studentesti ale celor mai cunoscuti regizori absolventi de UNATC. Astfel, publicul israelian a avut sansa sa urmareasca scurtmetraje semnate de Hanno H\u00f6fer (\u201eTelefon in strainatate\u201c), Catalin Mitulescu (\u201eBucuresti \u2013 Wien ora 8:15\u201c si \u201e17 minute int\u00e2rziere\u201c), Cristian Mungiu (\u201eM\u00e2na lui Paulista\u201c), Cristian Nemescu (\u201ePoveste la scara C\u201c), Doru Nitescu (\u201eFragile\u201c) si Corneliu Porumboiu (\u201eCalatorie la oras\u201e).<br \/>\nReceptivi la evolutiile recente din lumea filmului, anul acesta organizatorii festivalului au rezervat o zi din program noilor media. Astfel, programul de joi, 10 iunie, a inclus discutii despre \u201eTransmedia\u201c si \u201eadvertainment\u201c (in rom\u00e2na, echivalentul termenului ar fi \u201epubliciment\u201c), YouTube si Facebook, filme interactive si documentare online sau povesti de succes pe Internet.<br \/>\nDesi anul acesta Scoala de Film si Televiziune \u201eSam Spiegel\u201c din Ierusalim (singura institutie universitara a tarii dedicata exclusiv acestui domeniu) a avut doar trei scurtmetraje selectionate (doua in competitia internationala si unul in cea nationala), situatie care a st\u00e2rnit c\u00e2teva valuri in presa locala, una dintre aceste productii cinematografice a fost desemnata cel mai bun film din festival. Este vorba de \u201eGuided Tour\u201c de Benjamin Freidenberg, un film poetic, ale carui numeroase piste narative conduc toate spre ideea de alienare, intr-un oras cosmopolit ca Ierusalimul.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">\n<p><em><strong>Multumesc pentru sprijin<br \/>\nInstitutului Cultural Rom\u00e2n din Tel Aviv.<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Incep\u00e2nd din 1986, orasul Tel Aviv gazduieste, la fiecare doi ani, unul dintre cele mai importante festivaluri de film studentesc ale lumii. Anul acesta, intre 5 \u2013 12 iunie, competitia internationala a editiei a 13-a a inclus 122 de filme (scurtmetraje si mediumetraje de fictiune si documentare, de animatie si experimentale), reprezent\u00e2nd at\u00e2t 39 de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/noul-cinema-romanesc-a-vizitat-israelul\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Noul Cinema Rom\u00e2nesc a vizitat Israelul<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[2588,83,2587,2589],"class_list":["post-3259","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-festival-de-film","tag-film","tag-filme-documentare","tag-tel-aviv"],"views":11119,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3259","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3259"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3259\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3259"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3259"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3259"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}