{"id":3204,"date":"2010-06-23T20:10:07","date_gmt":"2010-06-23T18:10:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=3204"},"modified":"2010-06-23T11:15:04","modified_gmt":"2010-06-23T09:15:04","slug":"luciditatea-ca-forma-de-rezistenta-sau-justificarea-pentru-o-rubrica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/luciditatea-ca-forma-de-rezistenta-sau-justificarea-pentru-o-rubrica\/","title":{"rendered":"Luciditatea ca forma de rezistenta sau justificarea pentru o rubrica"},"content":{"rendered":"

<\/strong><\/p>\n

Acum vreo zece ani am scris despre nevoia de contraideologii. Dar atunci eram inca intr-un timp istoric care mai avea rabdare cu noi. <\/strong><\/p>\n

Cred ca astazi, mai mult ca oric\u00e2nd avem nevoie de contraideologii. Contraideologii pentru ca majoritatea oamenilor se multumesc cu idei pe care le primesc de-a gata. Din mass-media, de la colegi, de la starurile cu care ar vrea sa semene, de peste tot. O constiinta cautatoare de sfaturi cutreiera lumea pentru a gasi\u00a0 exemple. \u201eExemplele-s facute pentru prosti\u201c, spunea demult Mihai Beniuc, dar cine sa mai asculte azi un poet care a\u00a0 clacat p\u00e2na la urma tot intr-o ideologie de imprumut?
\nJurnalistii sunt marii faptuitori in materie de circulatie a ideologiilor. De cele mai multe ori preiau stereotipuri si ideologii fara ca macar sa-si dea seama de asta. Nici macar nu-i putem considera vinovati. Ma uitam la o reporterita noua de la Realitatea Tv care transmitea cu ocazia actualei motiuni de cenzura din mijlocul manifestantilor si care pentru a construi dramatism pentru situatia pe care o descria striga aproape in microfon: \u201eoamenii sunt foarte agitati. Ei nici macar nu au dupa ce bea apa!\u201c
\nRecitesc ce scriam acum un\u00a0 deceniu despre faptele jurnalistice, adica cele cu grad mare de perisabilitate, dar care au o mare putere de influentare. Ele nu incumba nici o responsabilitate si nici control din partea celor care le comit. Ziarele mor odata cu ziua care s-a dus, televiziunea odata cu secunda care ne aduce urmatoarea succesiune de cadre, radioul odata cu urmatoarea soapta sau sunet. Jurnalistii vin m\u00e2ine cu altceva si noi uitam de ceea ce au facut inainte. Un jurnalism de reverenta, cum scrie un coleg francez, a contropit lumea. Jurnalistii fac afaceri cu oameni bogati, se bucura de fotoliile de piele ale patronilor, jurnalistele se casatoresc sau se culca cu oamenii puternici. Iluzia libertatii pe care o traiesc jurnalistii se completeaza cu iluzia\u00a0 puterii. Traind printre oamenii puternici ai zilei, lu\u00e2nd masa cu patroni, prefecti si presedinti, jurnalistii au fost cotropiti de iluzia puterii pe care o au si in\u00a0 tot ce construiesc slujesc si difuzeaza ideologii care sunt instrumentele dominarii prezente sau viitoare. Majoritatea si-au pierdut morala sau idealurile de la inceputul carierei.
\nUltima campanie electorala a prabusit presa in increderea publica. Ma uit in sondaje si aproape ca nu-mi vine sa cred. Profesia de jurnalist se afla spre coada scalei de respect al profesiilor, iar acum un deceniu era undeva in Olimpul increderii sociale.
\nDe ce este nevoie de contraideologii?\u00a0 Pentru ca traim o perioada fara precedent in istoria Rom\u00e2niei, de inflorire a programelor ideologice cu care este bombardata populatia. Dar asta n-ar avea nimic negativ in sine, ideologia este un mediu aproape natural in care ne miscam ca traitori in grupuri sau cadre sociale. Este grav ca suntem victimele unor ideologii de competitie, a unor ideologii care ne trucheaza identitatea si ne maresc, paranoic, inadecvarea la realitate.<\/p>\n

Nu sunt impotriva ideologiilor ca programe de comunicare si practica sociala.
\nIn primul r\u00e2nd, fundamental ideologia este un discurs legat de necesitati identitare pentru grupurile sociale, de nevoia unei imagini pozitive, de cautarea unor explicatii pentru succese si esecuri, de reprezentare a unor raporturi si, evident, de reprezentare a elementelor esentiale ale identitatii de grup.
\nIn al doilea r\u00e2nd, putem remarca aspectul dinamic, ideologia este un sistem de argumentari ce impulsioneaza practica sociala, actiunile individuale si cele de grup este, cum remarca Paul Ricoeur, \u201ejustificare si proiect in acelasi timp\u201c.
\nIn al treilea r\u00e2nd, orice ideologie este o grila care simplifica, un cod schematic care se aplica lumii in general: trecutului, prezentului si viitorului. Pentru ca un sistem de g\u00e2ndire sa devina sistem de credinte trebuie sa fie mult redus la un set de imagini si argumentari foarte simple. Un intreg sistem de g\u00e2ndire trebuie uneori sa poata fi redus la un singur slogan sau la o schema iconica. Ricoeur remarca, vorbind despre trasaturile ideologiei, ca ideologia opereaza mai degraba inapoia noastra, noi g\u00e2ndim plec\u00e2nd de la ea intr-o mai mare masura dec\u00e2t g\u00e2ndim asupra ei.
\nIn fond, toate continuturile comunicarii sociale vor putea fi analizate din perspectiva continuitatii lor ideologice.
\nP. Veyne raspunde afirmativ la intrebarea pe care tot el si-o pune daca grecii credeau in miturile lor. Tot el insa afirma ca ei erau primii care r\u00e2deau de ele atunci c\u00e2nd le etalau sub forma de ceremonii. Miturile devenisera in Grecia antica pe post de ideologii politice, in care fiecare polis isi afirma fata de celelalte tot felul de merite, construind o istorie glorioasa prin panegirice ale cetatilor rostite de profesionisti in fata multimilor. Indivizii simteau o demnitate personala in plus, cea de cetatean. In dialogul lui Platon \u201eMenexenos\u201c, exista un pasaj antologic, un splendid argument pentru forta ideologiei: \u201eCe-i drept, Menexenos, spune Socrate, din multe puncte de vedere e bine sa mori in razboi. Caci ai parte de o inmorm\u00e2ntare frumoasa si mareata, chiar daca mori sarac, si ai parte si de discurs, chiar daca esti un om de nimic, si esti laudat de barbati intelepti care n-o fac oricum, ci-si pregatesc din vreme cuv\u00e2ntarile; vorbesc at\u00e2t de bine spre lauda ta, inc\u00e2t spun si ce trebuie, si ce nu trebuie despre fiecare si isi intorc vorba cum nu se poate mai potrivit cu numele pe care le rostesc, de ne vrajesc sufletele. Ei lauda in toate felurile si cetatea, si pe cei care au murit in razboi, si pe inaintasi, pe toti cei care au trait inaintea noastra, si pe noi insine, pe cei ce suntem inca in viata, inc\u00e2t p\u00e2na si eu, Menexenos, ma-nvrednicesc sa fiu laudat din rasputeri de ei. De c\u00e2te ori i-am ascultat, m-au fermecat si m-au convins ca am ajuns dintr-o data mai maret, mai viteaz si mai bun. Si asemenea lucruri, foarte adesea, le urmaresc si le asculta impreuna cu mine si unii straini, in ochii carora eu devin pe loc mai simandicos. Ba mi se pare ca ei patesc la fel nu numai cu mine, ci si cu restul cetatii pe care, convinsi de orator, ajung sa o socoteasca mai vrednica de admiratie dec\u00e2t inainte. Pe mine maretia asta ma tine mai mult de trei zile! At\u00e2t de bine imi patrunde in urechi g\u00e2ndul si cuv\u00e2ntul vorbitorului, inc\u00e2t abia intr-a patra sau a cincea zi imi vin in fire si-mi dau seama pe ce lume traiesc; at\u00e2ta doar ca ma g\u00e2ndesc ca nu locuiesc in Insulele Fericitilor. Iata deci c\u00e2t de iscusiti mi se par mie retorii!\u201c
\nGrecii reuseau sa se distanteze de o serie de mituri si sa le trateze cu ironie atunci c\u00e2nd nu aveau nevoie de ele. Dar in epoca bombardamentului mediatic omniprezent, acest lucru este imposibil.
\nIn general, se considera ca ideologia este o forma de cunoastere limitata de interes asta ajung\u00e2nd la ceea ce inseamna ca unele interese ar putea sa fie periclitate tocmai de ideologiile care le-au generat. Nu este asa in nici un caz. Cum remarca Veyne, cel interesat nu este neaparat si irational doar ca viata noastra de zi cu zi este alcatuita dintr-un mare numar de programe diferite, iar impresia de mediocritate cotidiana ia nastere tocmai din aceasta pluralitate care, in unele cazuri de scrupul nevrotic, este resimtita ca o ipocrizie; noi trecem neincetat de la un program la altul, la fel cum schimbam lungimea de unda la un aparat de radio, numai ca facem acest lucru fara sa ne dam seama\u201c.Imaginarul este de fapt un nume pe care-l dam anumitor adevaruri, pluralitatea aceasta exista in mintea noastra. Intotdeauna va exista pe un program al mintii noastre solutia miraculoasa, iar atunci c\u00e2nd se naste ocazia schimbam programul.
\nIn aceste zile vedem ca a reizbucnit solutia unica, singurul proiect, adevarul unic si imuabil. Necesitatea istorica a taierii unor pensii si salarii este prezentata ca fiind proba de luciditate si dovada de luciditate si patriotism.
\nIn fata jurnalismului facil sau slugarnic este absolut necesar ca intelectualii sa lanseze programe alternative de adevar. In fata jurnalismului de piata si a unui autoritarism mesianic oamenii au nevoie de contraideologii pentru ca ne cotropeste g\u00e2ndirea unica. O g\u00e2ndire unica a sigurei alternative posibile. O g\u00e2ndire fata de care luciditatea este un act de rezistenta. Daca ne va reusi, asta vom incerca sa facem in aceasta rubrica.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Acum vreo zece ani am scris despre nevoia de contraideologii. Dar atunci eram inca intr-un timp istoric care mai avea rabdare cu noi. Cred ca astazi, mai mult ca oric\u00e2nd avem nevoie de contraideologii. Contraideologii pentru ca majoritatea oamenilor se multumesc cu idei pe care le primesc de-a gata. Din mass-media, de la colegi, de… Cite\u0219te mai mult »Luciditatea ca forma de rezistenta sau justificarea pentru o rubrica<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[1477,2552,2553,2550,2549,2551,732,567],"class_list":["post-3204","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-adevar","tag-adevaruri","tag-comunicare","tag-contraideologie","tag-ideologie","tag-jurnaliste","tag-jurnalisti","tag-putere"],"views":2313,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3204","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3204"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3204\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3204"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3204"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3204"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}