Iesind eu din actualitatea politica rom\u00e2neasca \u00een chip benevol si din ratiuni de igiena sufleteasca, mai mult, evad\u00e2nd publicistic chiar si dincolo de realitatea tenisistica imediata, gratie autobiografiei lui Agassi, \u201eOpen\u201c, n-am facut altceva dec\u00e2t sa-mi acord un ragaz pentru a observa cursul lucrurilor \u00een circuitul ATP. Pe scurt: am stat \u00een expectativa c\u00e2t priveste evolutia favoritului meu, Rafael Nadal. Si asta pentru ca anul 2009 a constituit, pentru mine si milioane de fani ai jucatorului iberic, scena unei dramatice caderi. \u00cenaintea turneului de la Roland Garros, editia 2009, Nadal statea confortabil pe fotoliul de lider ATP, dupa ce c\u00e2stigase \u00een prima jumatate a sezonului Australian Open, Masters Series-urile de la Indian Wells, Monte-Carlo si Roma, turneul de 500 de puncte de la Barcelona, fac\u00e2nd finala indoor la Rotterdam si afara, pe zgura de la Madrid. Avea un avans de 4500 de puncte fata de ocupantul locului doi, ultra-titratul Roger Federer. Maiorchinul parea de neoprit, iar eu, laolalta cu alti comentatori, \u00eemi puneam problema daca El Rey va fi \u00een stare sa realizeze Marele Slem. A venit \u00eensa surprinzatoarea \u00eenfr\u00e2ngere (prima din cariera la Porte d’Auteuil pentru Nadal!) din optimi, contra suedezului Robin S\u00f6derling \u2013 meci cu c\u00e2ntec, caci \u00eenca de la Miami se pare ca Rafa \u00eencepuse sa aiba probleme la genunchi. El dominase categoric sezonul pe zgura, dar victoriile \u00eensirate ca margelele pe ata fusesera obtinute fara stralucire, mai mult prin \u00eencordarea mintii dec\u00e2t prin calitatea efectiva a jocului practicat.
\nAccidentat serios, omul din Baleare declarase forfatit la Queen’s, apoi la Wimbledon, pierz\u00e2nd dintr-un foc 2500 de puncte, fara a mai socoti Roland Garros-ul. Asa se face ca Federer, campion si la Paris, si la Londra, \u00eesi recapatase coroana \u2013 \u00eentr-o maniera lipsita de echivoc, dar \u00een absenta fizica a adversarului sau cel mai vorace. Abia \u00een toamna, dar fara sa convinga, Nadal a \u00eenceput sa miste catinel pe hard-ul american, fac\u00e2nd semifinala la Cincinnatti, apoi intr\u00e2nd \u00een careul de asi la US Open, unde \u00eensa a fost spulberat de razboinicul gaucho Juan Martin del Potro. Rafa a mai facut finala la Shanghai, \u00eentr-un Masters Series dominat total de Nikolai Dav\u00eedenko, apoi s-a calificat \u00een semifinala altui turneu din gama 1000, la Paris-Bercy, unde avea sa fie \u201eras\u201c de s\u00e2rbul Djokovici. \u00cen grupa Turneului Campionilor de la Londra protejatul lui Tony Nadal mi-a confirmat negrele presimtiri: \u00een trei meciuri nu a c\u00e2stigat nici macar un set, pierz\u00e2nd pe r\u00e2nd la Dav\u00eedenko, S\u00f6derling si Djokovici. Pentru campionul spaniol sf\u00e2rsitul se profila din ce \u00een ce mai sigur. Eu nu mai \u00eendrazneam sa sper \u00eentr-o revenire a sa, p\u00e2na-ntr-at\u00e2t de jos se dusese altadata invincibilul spaniol.
\nSi totusi… Si totusi prima saptam\u00e2na a anului 2010 aduce un semn de speranta: la Abu Dhabi, la un turneu demonstrativ, Nadal \u00eel \u00eenvinge \u00een doua seturi pe antipaticul nordic ce-i fusese nas la Roland Garros. Cu o zi \u00een urma, suedezul \u00eel batuse pe Federer. Dar nu era vorba dec\u00e2t despre o competitie demonstrativa… Urma Doha. Finala, \u00eentre rusul Dav\u00eedenko si Rafa, a debutat cu promisiunea unui Blietzkrieg, caci pustiul din Baleare \u00eel surclasase pe \u00eenvingatorul din semifinala al marelui Federer cu un sec 6-0. P\u00e2na si CTP \u00eencepuse sa jure pe totala revenire nadaliana. Dar Dav\u00eedenko a luptat, a venit peste fostul lider mondial si a luat o finala de c\u00e2teva ori pierduta. Cu toate acestea, redevenisem optimist, nivelul de joc al ibericului urcase, se \u00eemplinise, seman\u00e2nd cu ceea ce stiam din epoca \u00een care el domina tenisul mondial. A urmat Marele Slem de la Melbourne, unde Rafa a jucat foarte bine, p\u00e2na \u00een sferturi de finala, c\u00e2nd a dat peste Andy Murray. Meciul, extrem de spectaculos, l-a vazut finalmente c\u00e2stigator pe britanic, dupa abandonul lui Nadal, care avea din nou probleme la genunchi. \u00centruc\u00e2t campionului nu-i statea \u00een fire sa abandoneze fara lupta, era clar ca lucrurile nu fusesera rezolvate dec\u00e2t \u00een prea mica masura. Sf\u00e2rsitul parea mai iminent ca oric\u00e2nd…
\nSi sezonul de primavara al hard-ului american a sosit \u2013 fara prea mari sperante pentru cel ce detinea \u00eenca de la v\u00e2rsta de 22 de ani sase titluri de Grand Slam. Dar Rafa a str\u00e2ns din dinti, a disputat cu umilinta si \u00eencredere fiecare meci, fac\u00e2nd semifinala si la Indian Wells, si la Miami. Sincer sa fiu, am fost convins ca va c\u00e2stiga ambele turnee, caci principalii adversari cazusera \u00eenaintea finalelor: Federer, Murray, Djokovici, iar Dav\u00eedenko si del Potro nu participasera. Rafa a pierdut \u00eensa, mai \u00eent\u00e2i \u00een fata lui Ljubici, apoi \u00een fata lui Roddick, \u00een conditii aproape identice \u2013 un prim set c\u00e2stigat, apoi o cadere inexplicabila, contra unor adversari la care avea un palmares pozitiv zdrobitor. \u00cenca o data, spectrul sf\u00e2rsitului \u00eesi arata h\u00e2d figura…
\nO ultima speranta, un ultim criteriu pentru a afla daca ibericul mai putea sa tina capul de afis al marilor competitii tenisistice: sezonul pe zgura. Se stie, Nadal este considerat cel mai mare jucator din istorie pe aceasta suprafata. Iar minunea s-a \u00eent\u00e2mplat \u2013 \u00een sf\u00e2rsit! Astfel, la Monte-Carlo, Rafa a c\u00e2stigat fara sa piarda vreun set, desfiint\u00e2ndu-l pur si simplu pe puternicul sau compatriot, Nando Verdasco, scor 6-0, 6-1. Cu titlul achizitionat pe Le Rocher, Nadal devenea primul jucator din istorie care lua de sase ori la r\u00e2nd un turneu. Apoi, desi cu durere \u00een suflet, a declarat forfait \u201ela el acasa\u201c, la Barcelona, caci protejarea genunchilor era mai importanta dec\u00e2t martirizarea pe zgura catalana. Calculul a fost corect, caci Nadal avea sa triumfe pentru a cincea oara la Foro Italico \u2013 dar nu fara sa tremure serios, mai \u00eent\u00e2i \u00een semifinala contra fantastului leton Ernests Gulbis, nasul lui Federer, la care a pierdut un set; de asemenea, nici finala n-a fost tocmai un galop de sanatate, deoarece compatriotul sau, David Ferrer, supranumit si \u201ebuldogul\u201c circuitului, s-a predat dupa o lupta \u00eencr\u00e2ncenata. Mai ram\u00e2nea Madridul, un turneu pe care Rafa \u00eel c\u00e2stigase \u00een varianta sa indoor, \u00een 2005, dar a carui prima finala \u00een varianta pe zgura o pierduse \u00een urma cu un an, \u00een fata lui Federer, dupa ce disputase trei seturi vreme de patru ore \u00een semifinala \u00eempotriva lui Djokovici \u2013 un clasic al genului. Conditiile exterioare pareau sa-l indice favorit pe elvetian: altitudine, zgura mai arida, suprafata mai tare si mai rapida, lipsa curentilor atmosferici. Dublul 6-4 din finala a spulberat si ultimele iluzii c\u00e2t priveste suprematia tenisului pe \u201erosu\u201c. Nadal a defilat pe l\u00e2nga cel mai galonat jucator din istorie, devenind primul tenisman care cucereste toate cele trei Masters Series pe zgura. Urma \u00eensa Roland Garros-ul, turneul cel mai drag campionului spaniol.
\nLa Paris, Rafa a declarat ca nu cunoaste un favorit cert si ca esential este ca sa depaseasca primul tur. Nu era doar elocventa sa modestie, ci si mostra unei luciditati exemplare. Acelasi lucru l-a afirmat si campionul en-titre, marele Federer. Am vazut trei meciuri disputate live de Nadal la Porte d’Auteuil, \u00een acest an. \u00cen primul tur a trebuit sa transpire serios, vreme de doua ore si jumatate, contra pustiului din Guadelupa, replica siameza a lui Monfils, Geanni Mina, \u00een v\u00e2rsta de 18 ani. Scorul, un triplu 6-2, este extrem de \u00eenselator. Juniorul, anul trecut vicecampion mondial si actualmente numarul 656 ATP, i-a facut zile fripte lui El Rey, contabiliz\u00e2nd nu mai putin de noua (9!) mingi de break. N-a valorificat nici una, ce-i drept, dar Rafa a trebuit sa puna la contributie \u00eentreaga lui experienta si valoare ca sa nu furnizeze (\u00eenca) o surpriza \u00een capitala franceza. \u00cen turul al doilea, pupilul lui Tony Nadal a fost ceva mai relaxat, caci argentianul Zeballos, desi un bun jucator pe zgura, nu i-a luat mai mult de sapte ghemuri. \u00cen turul urmator, fostul lider mondial, \u201ecangurul\u201c Lleyton Hewitt, acum destul de aproape de v\u00e2rsta retragerii, l-a \u00eentins destul de mult, dar fara a fi \u00een stare sa-i smulga vreun set lui Rafa. Cu brazilianul Bellucci, \u00een optimi, meciul n-a fost usor, dar scorul a fost destul de net 6-2, 7-5, 6-4, iar jocul nadalian a capatat si mai multa consistenta. \u00cen sferturi, prima nuca tare, \u00een persoana imprevizibilului sau compatriot, cel care-l eliminase anterior pe Verdasco, Nicolas Almagro, un tenisman cu serviciu puternic si cu un backhand cu o singura m\u00e2na letal. Almagro \u00eel chinuise pe Rafa \u00een semifinala de la Madrid, cu doua saptam\u00e2ni \u00eenainte, dupa ce-i c\u00e2stigase primul set, 6-4, dar ced\u00e2ndu-le pe urmatoarele doua cu un scor identic, 6-2. La Paris n-a fost usor, caci \u00een primele doua manse Rafa a trebuit sa fie rabdator si sa astepte tie-break-ul, \u00een care s-a impus facil, la 2 si la 3.<\/p>\n
Ultimul set i-a revenit la 4, dar confruntarea i-a aratat ca e pe drumul cel bun. Semifinala cu surprinzatorul killer al lui Djokovici, austriacul Melzer, a fost un galop de sanatate, caci \u00een doua confruntari anterioare vienezul nu-i c\u00e2stigase mai mult de patru ghemuri pe meci. Acum a atins treapta 11, dupa o disputa frumoasa si plina de excentricitati tenisistice.
\nFinala, pe care marturisesc ca am urmarit-o \u00eenregistrata din pricina emotiilor, at\u00e2t de tare ma temeam de un succes al vikingului S\u00f6derling, calaul lui Federer din sferturi si un tenisman cu un joc extraordinar de solid pe durata \u00eentregului turneu, aflat, iata, la a doua finala consecutiva pe zgura pariziana, a revelat un Nadal \u00een zi exceptionala, foarte calm si teribil de stap\u00e2n pe sine. Meciul, fara istoric, a durat mai putin cu zece minute dec\u00e2t confruntarea din primul tur, contra juniorului Mina, iar scorul spune, de asta data, chiar totul: 6-4, 6-2, 6-4. Multi comentatori, inclusiv Mats Wilander, \u00eel dadeau favorit pe Robin, care, cu un serviciu ucigator si cu un forhand ca o \u201elovitura de halebarda\u201c (expresia \u00eei apartine lui Cristian Tudor Popescu), se dovedise superior si campionului elvetian, \u00een sferturi, si cehului Berdych, \u00een semifinala. Rafa, cu media lui de 180 de km\/h la primul serviciu, parea victima sigura \u00een raport cu media de 204 km\/h dovedita de viking. Diferenta \u00eentre cei doi a stat \u00een primul r\u00e2nd \u00een capacitatea de a gestiona apasarea triumfului. \u00cenaintea meciului, Rafael Nadal a declarat ca doreste sa joace bine si sa c\u00e2stige, dar daca se va \u00eent\u00e2mpla sa piarda, atunci e sigur ca meritul va fi 100% al adversarului. Rafa n-a facut risipa de retorica, n-a mimat modestia, ci a comunicat simplu esenta jocului numit tenis: pe un teren, cineva c\u00e2stiga si cineva pierde. Viata merge oricum \u00eenainte, asa ca orice se poate \u00eent\u00e2mpla, nimic nu e batut \u00een cuie, nimic nu e tragic. \u00cen schimb, Robin era absolut convins ca se afla pe coama valului, ca a sosit clipa gloriei lui, dupa eliminarea lui Nadal si finala de anul trecut, dupa \u00eenfr\u00e2ngerea lui Federer si finala de-acum. Suedezul si-a \u00eengustat singur orizontul de asteptare, \u201eauto-condamn\u00e2ndu-se\u201c la victorie. Si, ca de obicei, c\u00e2nd ceva este dorit prea mult, obiectul dezirabil se \u00eendeparteaza asimptotic. Poate ca mai multa modestie si luciditate i-ar fi prins mai bine lui S\u00f6derling… care \u00eensa si-a sapat singur groapa, abord\u00e2nd partida asa cum a facut-o.
\nPurtatorul de echipament Lotto a fost deosebit de nervos si de nerabdator, a cautat sa joace tare si cu mingi prea lungi, a lovit necrutator si haotic, si-a diminuat singur forta primului serviciu, a cautat nepermis de des contre-pied-ul, chiar si atunci c\u00e2nd logica simpla ar fi trebuit sa-i spuna sa valorifice zona libera a terenului. C\u00e2t \u00eel priveste, Rafa a servit sigur prima minge, cu mult efect, mereu \u00een exterior, l-a jucat \u00eenalt, cu necrutator lift, pe rever pe suedez, a scos monoton aproape orice minge trimitea decisiv adversarul si a contabilizat calm minge dupa minge, gresind foarte putin. Cu alte cuvinte, l-a lasat pe viking sa piarda pe barba lui.
\nStatistica meciului final spune totul despre superioritatea spaniolului: asi, 7 la 7; procentaj la primul seriviciu,\u00a0 54% S\u00f6derling, 76% Nadal; duble greseli, 4 la 1 suedezul; mingi direct c\u00e2stigatoare, 40 la 35 S\u00f6derling; greseli nefortate, 45 vikingul, 16 ibericul; mingi de break, 0 din 8 Robin, adica 0%, 4 din 12 Nadal, adica 33%; total mingi c\u00e2stigatoare, 81 S\u00f6derling, 100 Rafa. Ce ar mai fi de comentat?
\nPoate doar faptul ca dupa ultima minge, Rafael Nadal s-a prabusit pe spate, dar s-a ridicat dupa c\u00e2teva secunde, ca sa nu-l jigneasca pe adversar, fac\u00e2ndu-l sa-l astepte nepermis de mult la fileu, pentru simbolica str\u00e2ngere de m\u00e2na. Apoi si-a permis luxul unui alt episod de cura \u201ezguristica\u201c pe spate, dupa care, pun\u00e2ndu-si prosopul pe cap, a izbucnit \u00eentr-un pl\u00e2ns isteric, cu convulsii extrem de puternice. L-am \u00eenteles pe Nadal, caci el se elibera astfel de umilinta, \u00eendoiala si suferinta \u00eendurate aproape un an, dupa o pauza de titlu de aproape 11 luni. Rafa, prin acel torential pl\u00e2ns, s-a epurat launtric, s-a eliberat, si-a acordat dreptul de a fi uman. A fost pl\u00e2nsul unui catharsis autentic, adevaratul titlu al unui campion care, \u00een raspar cu toate cobitoarele tenisistice din \u00eentreaga lume, si-a dovedit siesi \u00een primul r\u00e2nd ca este un luptator care stie sa moara frumos. Doar ca nu a fost vorba de o moarte, ci de o adevarata renastere. Cu eliminarea lui Roger Federer \u00een sferturi si cu triumful la Roland Garros, Rafa redevine, dupa 11 luni, lider mondial. \u00cen urma Grand Slam-ului de la Melbourne si a Masters Series-ului de la Indian Wells, el avea un decalaj de 4000 de puncte fata de elvetian. Astazi, contabilizeaza 400 de puncte avans. Av\u00e2nd \u00een vedere faptul ca la 3 iunie a \u00eemplinit 24 de ani, cred ca nu putea exista un cadou mai frumos dec\u00e2t acest dublu triumf. C\u00e2t \u00eei priveste pe c\u00e2rtitorii care vad totul sub specia dopajului, cum e, la noi, Cristian Geambasu, de pilda, dar fara sa produca o singura dovada \u00een acest sens, ei nici nu merita a fi luati \u00een seama. De sase ani aud acelasi refren, neurmat \u00eensa de vreo proba. Ur\u00e2ta boala paranoia asta generalizata, ce credeti?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Iesind eu din actualitatea politica rom\u00e2neasca \u00een chip benevol si din ratiuni de igiena sufleteasca, mai mult, evad\u00e2nd publicistic chiar si dincolo de realitatea tenisistica imediata, gratie autobiografiei lui Agassi, \u201eOpen\u201c, n-am facut altceva dec\u00e2t sa-mi acord un ragaz pentru a observa cursul lucrurilor \u00een circuitul ATP. Pe scurt: am stat \u00een expectativa c\u00e2t priveste… Cite\u0219te mai mult »The King Is Back<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[2539,854,50,867],"class_list":["post-3184","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-el-rey","tag-marele-slem","tag-nadal","tag-roger-federer"],"views":2502,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3184","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3184"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3184\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3184"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3184"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3184"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}