{"id":3120,"date":"2010-06-17T10:19:40","date_gmt":"2010-06-17T08:19:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=3120"},"modified":"2010-06-17T11:27:23","modified_gmt":"2010-06-17T09:27:23","slug":"pentru-o-alta-morala-si-o-alta-romanie-tristetea-intelectualului-de-cursa-lunga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pentru-o-alta-morala-si-o-alta-romanie-tristetea-intelectualului-de-cursa-lunga\/","title":{"rendered":"Pentru o alta morala si o alta Romanie: tristetea intelectualului de cursa lunga"},"content":{"rendered":"

VASILE D\u00c2NCU, \u201ePatrie de unica folosinta\u201c <\/em>. Eseuri de sociologie critica, Editura RAO, 2010<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Rareori memoriile unui politician sau ale unui sociolog se citesc cu at\u00e2ta pasiune si emotie, tristete si bucurie, precum cele ale domnului Vasile D\u00e2ncu. Cr\u00e2mpeie de viata cotidiana, de politica balcanica, de mizerie citadina si euforie europeana, aceasta carte ofera lecturii cu o cruda sinceritate morala unui om dezamagit de lumea in care traieste, dar si a unui om care spera in schimbare cu acelasi patos cu care, la inceputul secolului, Cioran scria \u201eSchimbarea la fata a Rom\u00e2niei\u201c. <\/strong><\/em>
\nScopul cartii nu este nici unul didacticist, nici unul de \u201erafuiala cu trecutul\u201c, asa cum \u2013 din pacate \u2013 sunt multe din cartile de memorii scrise de diversi politicieni din toate colturile lumii. Este, inainte de toate, un scop etic exprimat ca atare de autor: \u201eSa facem un pact al invinsilor (…), sa iesim din tacere, sa refuzam a fi parte la nepasarea generala!\u201c De aceea, intentionat sau neintentionat, cartea devine un manifest antipolitic, dar un manifest antipolitic scris de un om care a trait in interiorul politicii, care cunoaste culisele puterii pure (acel \u201esf\u00e2ntul Valentin al politicienilor\u201c, cum plastic o defineste domnia sa) si nu un manifest al intelectualului din turnul de fildes. Putine sunt incercarile postrevolutionare de a crea, prin cuv\u00e2ntul scris si nu prin \u201eiesirea la rampa\u201c, un perimetru al moralei si al bunului simt in Rom\u00e2nia postmoderna: ele vin din refuzul prezentului si speranta unei altfel de societati si in aceasta zona se inscriu in general oameni care au fost inafara agorei, care au putut sa o vada lucid din pozitia de observatori \u2013 un Plesu, un Cartarescu. O incercare de acest tip venita de la un om cunoscut mai cur\u00e2nd ca politician si mai putin, din pacate, ca analist si profesor universitar, a unui om care cunoaste viata de campanie si viata de Parlament pare la prima vedere cel putin neobisnuita.
\nDin perspectiva omului politic este aproape un \u201e(auto)denunt\u201c al vietii politice si partizanatelor de tot felul din Rom\u00e2nia. Din perspectiva analistului, este un mic tratat de sociologie aplicata.
\nDe ce totusi referirea la \u201esociologie critica\u201c in titlul unui volum de memorii sau a unui jurnal personal? Pentru ca, dincolo de relatarea frusta si directa a unor fapte cotidiene, autorul realizeaza, intr-o cheie de decriptare pe care o intelegi numai parcurg\u00e2nd volumul p\u00e2na la capat, o analiza sociologica profunda asupra raporturilor actuale dintre stat si societate, dintre politic, public si privat, dintre administratie, mass media, educatie si diferitele clase si grupuri sociale ale tranzitiei.
\nAceasta analiza pare aparent simplista, daca preiei mesajele textului intr-o abordare pur literara, dar este mult mai ad\u00e2nca in intelesurile sale: efectele unei tranzitii neterminate, a unei crize sociale pe paliere multiple, pierderea identitatii nationale individuale in Rom\u00e2nia si regasirea sa paradoxala in emigratie (episodul meciului de fotbal Rom\u00e2nia-Italia de la Z\u00fcrich), demascarea politicianismului de dragul puterii si a acelor \u201enouveaux riches\u201c care populeaza peisajul contemporan al fostelor tari comuniste, raporturile dintre centru si periferie, dintre oras si sat, dintre capitala si provincie. Istoria politica recenta a Rom\u00e2niei este analizata at\u00e2t pe date sociologice si rezultate ale unor sondaje, c\u00e2t si pe analiza de discurs si evolutie a mass mediei intr-o abordare transdisciplinara in care, si de aici savoarea si emotia textului, prevaleaza nu predica academica asupra realitatii, ci realitatea insasi, faptele care vorbesc de la sine.
\nEgalitarismul jucat al politicianului iesit in strada sau venit in vizite de lucru, \u201elimba de cauciuc\u201c, membrii de partid ca \u201eostatici ai puterii\u201c, politica bolnava de marketing sunt tot at\u00e2tea exemple de analize dure, transante asupra evolutiei formelor de exercitare a conducerii si managementului public in Rom\u00e2nia. Vasile D\u00e2ncu nu se sfieste sa constate, ceea ce multi o stiu si putini o spun, abordarea de tip free-rider (in traducere libera, blatist) la nivelul administratiei: faptul ca multe politici publice au fost dezvoltate in perspectiva aderarii la NATO si UE si, ulterior, lasate uitarii, odata ce obiectivul integrarii a fost atins.
\nMai mult, autorul reflecta amar asupra traseului sau politic, de la intrarea \u201efurisata\u201c in biroul de partid al lui Ioan Rus, la rolul si simbolistica \u201egrupului de la Cluj\u201c si p\u00e2na la \u201edespartirea de politica\u201c si problematica absentei doctrinelor si ideologiilor politice, a dezbaterilor de idei in formarea clasei politice rom\u00e2nesti. Cine a fost infr\u00e2nt si cine a invins? Memoriile nu sunt ale unui om care a renuntat, ci ale unui om care a transpus lupta sa personala la alte nivele si cu alte arme dec\u00e2t cele politice, ale unui om care crede in continuare ca exista sansa unei st\u00e2ngi europene in Rom\u00e2nia si care depl\u00e2nge modul in care a evoluat politica in tara noastra. Autorul marturiseste cu sinceritate ca \u201eam dorit o dreapta puternica pentru a ne putea defini si noi, cei de st\u00e2nga, prea tributari trecutului\u201c si isi asuma lucid o analiza critica a esecurilor succesive de a defini ideologiile politice in Rom\u00e2nia si a absentei ideologilor deveniti treptat imagini ale propriilor populisme. Nu stiu daca a fost in intentia autorului sa constate acest lucru, dar domnia sa merge pe o abordare postmoderna in care semnificantul creeaza semnificatia, iar discursul, verbalizarea devin st\u00e3ri de fapt, se identifica in cele din urma cu substanta actorilor.
\nCu greu ne putem imagina un volum de eseuri in care versuri din Parazitii coexista alaturi de intepretarea postmoderna a idealurilor lui Pierre Bourdieu, analiza reformei in PSD si a rolului pe care il joaca liderii diferitelor partide se suprapune peste evenimente de tip fapt divers, iar teorii ale politicilor publice sunt chemate sa ofere un inteles, o \u201enoima\u201c pentru succesivele esecuri de reformare a administratiei si statului rom\u00e2n.
\nAr fi gresit si nedrept fata de autor sa credem ca este o carte a parti-pris-urilor sale trecute sau prezente. Nu este nici o carte de partid, nici o carte de profesor, nici o carte de clujean venit la Bucuresti. Dimpotriva, autorul isi asuma cu egala pasiune cauze care par a nu avea nimic in comun \u2013 in afar\u00e3, bineinteles, de acea pledoarie pentru o noua morala transpartizana si o noua etica sociala: cauza transformarii clasei politice, cauza disperarii femeilor in lupta lor cu un prezent al nesansei, cauza principiilor si ideilor in fata simularii si a simulantilor de diferite coloraturi, cauza saracului si cauza emigrantului fara sanse de a se mai intoarce, cauza copiilor care incep sa inteleaga ceea ce adultii refuza sa mai vada.
\nCartea imi evoca patosul cu care Dostoievski vorbea de cei \u201eUmiliti si obiditi\u201c, cei pierduti in v\u00e2rtejul mediatic, cei de care, ne spune Vasile D\u00e2ncu, ne aducem aminte cu ocazia teledonurilor pentru a-i trimite inapoi in uitare atunci c\u00e2nd nu mai servesc drept fundal pentru un spectacol de proportii. Aceeasi patima pusa in apararea oamenilor de r\u00e2nd, aceeasi durere cu care autorul consemneaza scene de strada, scene de saracie si de tristete, in opozitie cu paginile glamoroase ale revistelor glossy si cu show-urile politicienilor de ieri, de astazi si de m\u00e2ine.
\nLuciditatea sa nu e obiectiva in sensul unei obiectivitati reci, analitice. Luciditatea sa izvoraste dintr-o durere pe care nu se fereste sa o ascunda, asa cum fac adesea nu numai personalitatile publice, dar si intelectualii contemporani cu o jena disimulata fata de ceea ce poate fi perceput ca o vulnerabilitate sau o slabiciune personala. Este luciditatea unui jucator si nu obiectivitatea unui spectator, este luciditatea care ne \u201edobora\u201c literalmente atunci c\u00e2nd, in adolescenta, citeam cartile marilor scriitori rusi si empatizam cu personajele lui Cehov sau ale lui Gogol.
\nAceasta luciditate este o adevarata oglinda a lui Dorian Gray care reflecta \u201ebatr\u00e2na fardata\u201c \u2013 societatea rom\u00e2neasca actuala. Oglinda in care, ne spune autorul, societatea noastra nu vrea sa se uite, amagindu-se cu \u201eumbrele platoniciene\u201c de pe peretii pesterii.
\nDemult, in primii ani dupa Revolutie, c\u00e2nd se infiintase de putina vreme Grupul de Dialog Social, se vorbea de intelectualul angajat, de alegerea implicarii intelectualilor in politica pentru a aduce schimbarea intr-un peisaj populat cu secventele unui trecut niciodata asumat pe deplin. Din pacate, aceasta sintagma a disparut de ceva vreme: putinii intelectuali care aleg sa intre in politica nu rezista mult, iar la nivelul perceptiilor publice, a fi intelectual in Rom\u00e2nia inseamna, ne spune sociologul D\u00e2ncu, cit\u00e2nd dintr-un sondaj realizat de domnia sa, a fi politician si a aparea c\u00e2t mai des la televizor.
\nOarecum paradoxal, cartea reprezinta insa, prin ea insasi, un contraexemplu: este darea de seama a unui intelectual angajat. Un intelectual care ne cheama sa cream un alt spatiu al ideilor dec\u00e2t cel partizan, controlat, al mass mediei conventionale si ne trimite sa lucram pentru o alta Rom\u00e2nie, spun\u00e2ndu-ne ca \u201eeste timpul pentru intelectualul colectiv, cel construit in spatiul virtual, in blogosfera…\u201c
\nAcest volum este tipul de carte prin care, daca o vor citi, poate copiii nostri vor intelege cu adevarat cum a evoluat Rom\u00e2nia primelor doua decenii dupa caderea comunismului. Este pacat ca o astfel de lucrare de exceptie nu a beneficiat insa de o editare pe masura, mentin\u00e2ndu-se in text destule erori de tiparire, iar sumarul fiind inexistent.
\nEste o carte a adevarurilor stiute si nespuse de nimeni. Este o carte a realitatii pe l\u00e2nga care trecem si la care inchidem deseori ochii. Este o carte a rom\u00e2nilor fara Rom\u00e2nie si a Rom\u00e2niei fara rom\u00e2ni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

VASILE D\u00c2NCU, \u201ePatrie de unica folosinta\u201c . Eseuri de sociologie critica, Editura RAO, 2010 Rareori memoriile unui politician sau ale unui sociolog se citesc cu at\u00e2ta pasiune si emotie, tristete si bucurie, precum cele ale domnului Vasile D\u00e2ncu. Cr\u00e2mpeie de viata cotidiana, de politica balcanica, de mizerie citadina si euforie europeana, aceasta carte ofera lecturii… Cite\u0219te mai mult »Pentru o alta morala si o alta Romanie: tristetea intelectualului de cursa lunga<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[2499,2500,2502,2501,2497],"class_list":["post-3120","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-patrie-de-unica-folosinta-eseuri-de-sociologie-critica","tag-administratie","tag-oras","tag-sat","tag-vasile-dancu"],"views":1862,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3120","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3120"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3120\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3120"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3120"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3120"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}