{"id":3115,"date":"2010-06-17T10:16:11","date_gmt":"2010-06-17T08:16:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=3115"},"modified":"2010-06-17T10:17:11","modified_gmt":"2010-06-17T08:17:11","slug":"despre-cronica-unui-patriotism-fara-perdea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-cronica-unui-patriotism-fara-perdea\/","title":{"rendered":"Despre cronica unui  patriotism fara perdea"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Ultimul volum de eseuri de sociologie critica al lui Vasile D\u00e2ncu lanseaza o provocare aspra pentru toti cei care cauta reperele unui proiect pentru Rom\u00e2nia. \u201ePatrie de unica folosinta\u201c este cronica unui patriotism fara perdea, un exercitiu critic si stilistic de sociologie contemporana, incarcat de fraze tari si senzatii puternice, fara niciun compromis care ar putea deturna realitatea in care traim astazi. Vasile D\u00e2ncu spune, cu subiect si predicat, adevaruri crude despre Rom\u00e2nia, presarate pe alocuri cu metafore si epitete grele, at\u00e2t c\u00e2t sa intareasca esentele. In aceleasi pagini gasim un prozator, un sociolog, un poet, un profesor, un om politic sau un filozof care, prin critica virulenta a defectelor societatii rom\u00e2nesti, pledeaza in fapt pentru dezvrajirea cetatii, aflate in tranzitie, de religia prostiei, a inculturii, a hotiei, imoralitatii si neincrederii.<\/strong><\/em><br \/>\nParadoxal, cartea lui Vasile D\u00e2ncu nu mi se pare una pesimista, asa cum s-ar putea crede dupa lectura primelor pagini. Capacitatea de a apasa cu degetul pe ranile sociale ale ultimilor douazeci de ani si de a vorbi in detaliu despre fiecare dintre neputintele noastre nu este fatalism, ci pasul cel mai important inspre salubrizarea noastra morala. Ca sa te cureti de pacate, mai int\u00e2i trebuie sa le vezi hidosenia, iar pentru o asemenea sarcina iti trebuie credinta serioasa intr-un alt fel de viitor. Dupa terapia de soc pe care ne-o propune Vasile D\u00e2ncu, vom putea construi o Rom\u00e2nie mai buna. Din acest punct de vedere, intelesul profund al eseurilor sale este unul c\u00e2t se poate de clar: ca societate, am ajuns intr-un punct zero asemanator, in unele privinte, schimbarii de regim din urma cu doua decenii. Un punct zero din care nu putem decola dec\u00e2t pe propriile noastre aripi si doar daca spunem taios adevarurile dureroase despre noi insine.<br \/>\nVasile D\u00e2ncu nu este partizanul utopiilor social-politice, chiar daca exercitiile sale de filosofie politica inspirat camuflate intr-un discurs viu si alert ar putea sugera contrariul. Desi isi leaga adesea visul schimbarii la fata a Rom\u00e2niei de aparitia liderului providential care daca \u201eva avea sentimentul predestinarii sale va putea schimba aceasta tara trista\u201c, sociologul pragmatic nu uita ca marile schimbari sunt un produs sistemic, iar ele nu pot fi aduse dec\u00e2t de cei care se implica, de cei care \u201eies din tacere si refuza a mai fi parte a nepasarii generale\u201c.<br \/>\nVasile D\u00e2ncu este critic p\u00e2na in maduva oaselor fata de carentele din societatea rom\u00e2neasca, fiecare pagina scrisa de el suger\u00e2nd revolta fata de int\u00e2rzierea transformarii noastre ca tara. Protestul sau nu este insa unul de fatada pentru ca este constient de faptul ca in epoca postmoderna, patriotismul nu se masoara nici in parade zgomotoase, nici in lozinci zbierate la tribune colorate. Competitia pragmatica si dura a societatii globale reclama un alt tip de iubire fata de tara. Una a performantei economistului care, cu forta tacuta a mintii, reuseste sa tina in echilibru finantele tarii, una a cinstei functionarului care serveste demn interesul public, una a suveranitatii legale si morale a\u00a0 judecatorului care aplica legea fara exceptii si, bineinteles, una a politicianului care slujeste statul si cetatenii, nu se foloseste de ei pentru satisfacerea intereselor private.<br \/>\nEseurile lui Vasile D\u00e2ncu merita a fi citite at\u00e2t pentru calitatea lor de manifest care te trezeste din adormire, c\u00e2t si pentru polemicile pe care le-ar putea provoca abundenta de abordari si interpretari ale vietii sociale, politice si culturale a Rom\u00e2niei de astazi. Iata numai una din posibilele polemici care se pot dezvolta in jurul tezei sustinute de autor, potrivit careia noi, rom\u00e2nii,\u00a0 ne-am omor\u00e2t statul. Nu sunt de acord cu absolutismul acestui punct de vedere, dar nu pot sa nu remarc faptul ca pledoaria dura a lui Vasile D\u00e2ncu atrage atentia asupra pericolului. Statul rom\u00e2n este atacat, subminat de cei care clameaza fals libertatea pentru a-si ascunde faradelegile, insa taria\u00a0 agresiunilor si constanta lor demostreaza ca statul nu a fost infr\u00e2nt. Statul rom\u00e2n este departe de a fi perfect. Are dreptate autorul c\u00e2nd vorbeste despre incompetenta administratiei publice, despre neincredere, despre lipsa de viziune si proiect, dar rezistenta statului in fata asaltului, precum si nucleele de initiativa privata sanatoasa care au crescut in acesti douazeci de ani\u00a0 demonstreaza ca mai avem resurse pentru regenerare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ultimul volum de eseuri de sociologie critica al lui Vasile D\u00e2ncu lanseaza o provocare aspra pentru toti cei care cauta reperele unui proiect pentru Rom\u00e2nia. \u201ePatrie de unica folosinta\u201c este cronica unui patriotism fara perdea, un exercitiu critic si stilistic de sociologie contemporana, incarcat de fraze tari si senzatii puternice, fara niciun compromis care ar&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-cronica-unui-patriotism-fara-perdea\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Despre cronica unui  patriotism fara perdea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[2496,2498,2497],"class_list":["post-3115","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-eseuri-de-sociologie","tag-patrie-de-unica-folosinta","tag-vasile-dancu"],"views":1639,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3115","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3115"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3115\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3115"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3115"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3115"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}