{"id":3106,"date":"2010-06-17T10:09:38","date_gmt":"2010-06-17T08:09:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=3106"},"modified":"2015-01-15T17:25:47","modified_gmt":"2015-01-15T15:25:47","slug":"mecanismele-ruinarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/mecanismele-ruinarii\/","title":{"rendered":"Mecanismele ruin\u00e3rii"},"content":{"rendered":"

Int\u00e2mplarile ultimelor luni au zguduit Rom\u00e2nia ca un dezastru in lant. Au fost, prin morbida lor absurditate, asemenea\u00a0 celor\u00a0 pe care scriitorii latinoamericani, un M\u00e0rquez, bunaoara, un Augusto Roa Bastos, un Scorza le-au atribuit imaginatiei bolnave a unor personaje celebre \u2013 corupti si dictatori \u2013 pentru ca ele, dezlantuindu-se, sa-si exercite la maximum puterea raului. Lucrurile au degenerat p\u00e2na-ntr-at\u00e2t inc\u00e2t nici fictiunea nu le mai incape, iar acum ne preseaza ele insele sa gasim o cale de revenire\u00a0 la realitate.\u00a0 Problema este insa ca noi, rom\u00e2nii \u2013\u00a0 si de altfel nu numai noi \u2013, revenim inevitabil in doua realitati si, din pacate, nici una salvatoare: criza financiara mondiala si recesiunea interna. Daca\u00a0 dezbaterile\u00a0 pe aceasta tema, desi cetoase la inceput, ne-au facut sa intelegem in cele din urma ca ambele fenomene tin \u2013\u00a0\u00a0 fiecare in felul sau \u2013\u00a0 de un soi de fatalitate, nimic, in schimb, nu ne poate perverti la o logica falsa. <\/strong><\/em><\/p>\n

Nimic nu ne poate obliga sa acceptam ca tocmai\u00a0 noi sa fim cei chemati sa acoperim, din saracia noastra, dublul deficit: global si national. De ce noi, poporul cel\u00a0 bun, sarac si cinstit cu care p\u00e2na nu demult, singur impotriva tuturor, presedintele Basescu declara ca se va consulta \u2013 peste capul parlamentarilor, al oligarhilor, al coruptilor, al mogulilor si al \u201etonomatelor\u201c \u2013 pentru a-si impune cu orice pret vointa politica? Si asta, ca \u201esa traim bine\u201c si sa se poata face, in fine, reforma statului. Dar daca, p\u00e2na la alegerile prezidentiale, din inaltul uriaselor panouri electorale, presedintele ii ameninta pe alesii nostri, fac\u00e2ndu-ne parca si noua cu ochiul, ca unor complici,\u00a0 pentru a intelege bine ce vrea sa spuna, ca ticalosilor acelora \u201ede ce le e frica nu scapa\u201c, astazi ne-a venit si noua r\u00e2ndul sa fim prigoniti. Iar noi, spre deosebire de parlamentari, nici nu avem voie sa cr\u00e2cnim. Caci daca o vom face,\u00a0 cu putina putere c\u00e2ta ne-a ramas in tot mai precara noastra democratie, noi, poporul, vom deveni dintr-odata, alaturi de politicienii care indraznesc sa se opuna deciziilor luate de sus, dusmanii propriei tari. Ba mai mult, vom fi \u2013\u00a0 cum se infierb\u00e2ntase un aparator al masurilor de austeritate \u2013 \u201etradatori de neam\u201c. Prin urmare, odata ce ni s-a comunicat ca ni se vor\u00a0 scadea pensiile cu 15%, iar salariile, in sectorul bugetar, cu 25 %, nu ne mai ram\u00e2ne dec\u00e2t sa ne supunem. Chiar daca deunazi eram \u2013 dar mai suntem? \u2013 \u201epoporul suveran\u201c, chiar daca asemenea procente sunt insuportabile si, in nenumarate cazuri,\u00a0 letale pentru mai multe categorii sociale si profesionale\u00a0 insum\u00e2nd milioane de cetateni. Ni s-a transmis pe mai multe tonuri si voci ca situatia este de o gravitate extrema si nu suporta comentarii. Ca ea se datoreaza proastelor guvernari care s-au succedat p\u00e2na la si de la\u00a0 \u201eguvernele Boc\u201c incoace. Si ca, asa st\u00e2nd lucrurile, ori platim toate aceste \u201egreseli\u201c \u2013 de parca ar fi ale noastre \u2013, ori intram in colaps. Nici o alternativa, ca solutie de criza, nu este considerata posibila.
\nDar despre ce greseli sa fie vorba si despre ce colaps, c\u00e2nd la putere, in ciuda multor opozanti, a ajuns in fine, inca de-acum sase ani, cine trebuia? Ani in care s-a facut\u00a0 si curatenie, multi dintre parlamentarii (gresit alesi de noi) \u2013 cu precadere\u00a0 din partidele de opozitie \u2013 fiind luati la r\u00e2nd pe farasul prezidential. Si-atunci, cine sa fi jefuit, in acest rastimp, tara, c\u00e2nd noi,\u00a0 seara de seara, in fata televizoarelor, am\u00a0 asistat linistiti la operatiuni de judecare, de ridicare si de deferire a\u00a0 coruptilor Tribunalului instituit prin cablu? Cum sa credem asemenea minciuni: ca amar\u00e2tele noastre de pensii si lefuri de bugetari reduse drastic vor putea salva Rom\u00e2nia de insolventa statala si ca sacrificiul a fost si este unanim si impus judicios.
\nIn ciuda unor gesturi \u2013 mai mult sau mai putin spontane \u2013 de solidarizare cu poporul, e posibil ca de sus, din v\u00e2rful gramezilor de milioane de euro agonisiti, investiti si rulati de clientela politica si de caracatita afaceristilor cu statul, Rom\u00e2nia sa nu se mai vada dec\u00e2t c\u00e2t o gamalie, iar cetatenii ei \u2013 neinsemnate detalii \u2013 sa\u00a0 nu mai fie dec\u00e2t o masa informa, frematatoare, dar docila si, cu at\u00e2t mai usor manevrabila si impozabila la s\u00e2nge. Cine sa mai aiba remuscari si de ce s-ar mai disculpa cineva fata de niste cetateni neidentificabili, dezorganizati, labili, cu reactii sporadice, adesea infantile?
\nSi totusi Puterea este disperata:\u00a0 inainte ca Guvernul sa-si asume in Parlament raspunderea pentru masurile de austeritate, s-a invocat, \u201ecu fata la popor\u201c, articolul 53 din Constitutie, o prevedere legala, dar inoperanta, sustin specialistii, in aceasta speta. Dincolo insa de confuzia\u00a0 de legalitati si de ilegalitati care sufoca deopotriva statul si societatea, mecanismul ruinarii economiei nationale si al saracirii populatiei pare ca\u00a0 functioneaza ca uns.\u00a0 \u201ePrincipii imi dau mult daca nu-mi iau nimic si-mi fac destul bine, c\u00e2nd nu-mi fac rau\u201c. Rationamentul acesta, care ii apartine lui Montaigne, ma tem ca e\u00a0 perfect valabil in cazul nostru si ni se potriveste de minune oric\u00e2te guverne ar cadea: el\u00a0 ilustreaza cel mai bine raporturile \u2013 singurele, de altfel, convenabile \u2013 pe care cetateanul rom\u00e2n le-ar putea avea in momentul de fata cu autoritatile statului, desi este traitor, cum s-ar spune, intr-o democratie de tip european. Caci nimeni, cred, nu mai poate pune la indoiala faptul ca cetateanul nostru este proprietatea statului mai mult dec\u00e2t statul proprietatea lui.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Int\u00e2mplarile ultimelor luni au zguduit Rom\u00e2nia ca un dezastru in lant. Au fost, prin morbida lor absurditate, asemenea\u00a0 celor\u00a0 pe care scriitorii latinoamericani, un M\u00e0rquez, bunaoara, un Augusto Roa Bastos, un Scorza le-au atribuit imaginatiei bolnave a unor personaje celebre \u2013 corupti si dictatori \u2013 pentru ca ele, dezlantuindu-se, sa-si exercite la maximum puterea raului.… Cite\u0219te mai mult »Mecanismele ruin\u00e3rii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[426,4,2492,600,416],"class_list":["post-3106","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-constitutie","tag-editorial","tag-raporturi-cetatean","tag-stat","tag-studiu-statistici-femei"],"views":1957,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3106","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3106"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3106\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3106"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3106"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3106"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}