Nimic nu pare a explica misterul exploziei bruste a civilizatiei omenesti din ultimii 45.000 de ani, c\u00e2nd omul s-a transformat, dintr-o maimuta pradatoare iesita din comun, \u00een stap\u00e2nul planetei, scrie Matt Ridley \u00eentr-un articol din \u201eWall Street Journal\u201c intitulat \u201eOamenii: de ce au triumfat\u201c. Toate ingredientele succesului omenesc \u2013 uneltele, capacitatea cerebrala mare, cultura, focul, chiar si limbajul \u2013 se pare ca au aparut cu o jumatate de milion de ani mai devreme, timp \u00een care nu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic.
\nApoi, brusc, cultura a explodat, \u00een inima Africii. De ce atunci si de ce acolo?, se \u00eentreaba Rideley. Raspunsul ar putea fi dat aplic\u00e2nd o teorie \u00eemprumutata din stiintele economice: inteligenta colectiva. Ceea ce determina inventivitatea si ritmul evolutiei culturale ale unei populatii inteligente e, conform acestei teorii, gradul de interactivitate dintre indivizi. Altfel spus, arata Rideley, ideile sunt cu c\u00e2t mai fecunde cu c\u00e2t \u201ecopuleaza\u201c mai intens, unele cu celelalte, \u00eentr-o zona cu schimburi comerciale si culturale dense. Ceea ce pune viitorul omenirii \u00eentr-o lumina c\u00e2t se poate de buna: \u00een ziua de azi, \u201eideile copuleaza unele cu celelalte ca niciodata \u00een istorie\u201c.
\nPrimele unelte au fost cioplite, se pare, acum doua milioane de ani; Neanderhtalienii au avut creiere mai mari dec\u00e2t ale noastre si stap\u00e2neau un limbaj articulat, cu toate acestea, au disparut acum 30.000 de ani, fara sa fi inventat ceva nou. \u201eNeanderthalienii sunt dovada ca e foarte posibil sa fii o fiinta umana inteligenta si \u00eenzestrata cu imaginatie fara sa \u00eenregistrezi vreun progres cultural sau economic\u201c, scrie Matt Ridley. Raspunsul acestei enigme nu s-ar afla \u00een capetele oamenilor, nu s-ar traduce prin vreun progres genetic fenomenal din creierul lui Homo Sapiens, ci ar tine de \u00eentreprinderile colective.
\n\u201eNimeni \u2013 si prin asta zic: chiar nimeni \u2013 nu stie cum sa fabrice pixul de la mine de pe masa (\u2026), ca sa nu mai vorbim despre computerul la care scriu. Cunostintele despre cum sa proiectezi, scoti din mina, sa dobori, extragi, sintetizezi, combini, construiesti si despre cum sa vinzi aceste lucruri sunt \u00eempartite \u00eentre mii, uneori milioane de capete. Odata ce progresul oamenilor a \u00eenceput, nu s-a mai limitat la marimea creierelor omenesti. Inteligenta a devenit colectiva si cumulativa\u201c, arata Ridley.
\n\u00cen lumea moderna, inovatia e \u201eo \u00eentreprindere colectiva\u201c ce se bazeaza pe schimb. Tehnologiile sunt, \u00een mare majoritate, combinatii alte altor tehnologii, iar noile idei se nasc prin schimbul de g\u00e2nduri si obiecte (capsula cu camera de filmat, scrie Matt Ridley, a fost inventata \u00een urma unei discutii dintre un gastroenterolog si un proiectant de rachete teleghidate). Comertul si urbanizarea ar fi \u201emarii catalizatori ai inventiilor, mult mai importanti dec\u00e2t guvernele, banii sau geniul individual\u201c. Orasele \u201eobsedate de comert\u201c \u2013 Atena, Alexandria, Bagdad, Amsterdam, Londra, Hong Kong, Tokyo \u2013 sunt locurile inventiilor si ale descoperirilor: \u201ePriviti-le ca pe niste creiere colective extrem de bine mobilate\u201c.
\nComertul ar fi condus, astfel, si la aparitia primelor institutii centralizate, cu 5.200 de ani \u00eenainte, \u00een Uruk, Mesopotamia \u2013 primul oras din lume ce a numarat mai mult de 50 000 de locuitori. Agricultura sistematica a fost inventata mai apoi, \u201ec\u00e2nd oamenii traiau deja \u00een societati cu intense schimburi comerciale\u201c; fermierii care au colonizat insulele grecesti, acum 9 000 de ani, se bazau pe unelte de import si pe exportul de produse \u00eenca de la bun \u00eenceput. \u201eComertul a venit mai \u00eenainte \u2013 si a stimulat agricultura sistematica\u201c, e de parere eseistul
\nVariatia densitatii populatiei si migratiile afecteaza, se pare, harta spatiala a acumularilor de deprinderi culturale. Iar comertul ar avea, \u00een cultura, rolul pe care reproducerea sexuala \u00eel are \u00een biologie \u2013 \u201eintensitatea progresului cultural si economic depinde \u00een mod direct de intensitatea cu care ideile copuleaza\u201c. Cu c\u00e2t populatiile sunt mai numeroase iar comunicarea dintre ele e mai intensa, cu at\u00e2t mai usor va fi sa te bazezi pe inventii facute \u00een \u00eentreaga societate, nu doar pe cele din vecinatatea ta imediata. Iar populatiile dense genereaza inovatii doar \u00een cazul oamenilor deoarece \u201edoar oamenii se angajeaza \u00een schimburi constante cu diferite elemente \u00eentre indivizi fara relatii de rudenie, \u00een afara relatiilor de cuplu si chiar \u00eentre straini\u201c.
\nExplozia civilizatiei omenesti, asadar, \u201ea fost provocata de inventia unui creier colectiv, care a devenit, la r\u00e2ndul ei, posibila prin inventia schimbului comercial\u201c. Urmatorul pas a fost diviziunea muncii si specializarea: \u201ePovestea rasei mane a fost rasp\u00e2ndirea treptata a specializarii si a schimbului, de atunci \u00eencolo \u2013 prosperitatea \u00eenseamna a te limita din ce \u00een ce mai mult \u00een ceea ce faci si \u00een\u00a0 a te diversifica din ce \u00een ce mai tare \u00een ceea ce cumperi. Auto-suficienta \u2013 subzistenta \u2013 \u00eenseamna saracie\u201c.
\nAceasta teorie explica si de ce anumite parti ale lumii au ramas \u00een urma, \u00een ceea ce priveste evolutia culturala, dupa boom-ul din Paleolitic: australienii aborigeni, de exemplu, nu au \u00eenceput niciodata sa practice agricultura sistematica, fapt explicabil prin ipoteza ca \u201emediul natural arid si instabil nu a permis niciodata v\u00e2natorilor-culegatori sa atinga densitati suficiente de interactiune pentru a depasi nivelul unei specializari superficiale\u201c. Pe de alta parte, c\u00e2nd populatia scade sau e scindata, evolutia culturala poate chiar sa dea \u00eenapoi \u2013 acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Tasmania unde, dupa separarea de Australia, cu 10 000 de ani \u00een urma, a insulei, aborigenii au renuntat sa mai construiasca unelte din os. Cei 4000 de tasmanieni ar fi reprezentat \u201eo inteligenta colectiva mult prea mica pentru a sustine tehnologia existenta\u201c.
\nMatt Ridley e de parere ca \u201eputem trage o lectie \u00eencurajatoare din aceasta teorie bazata pe evenimente din trecut: dat fiind faptul ca progresul este inexorabil, cumulativ si colectiv daca fiintele omenesti fac schimburi \u00eentre ele si se specializeaza, atunci globalizarea si Internetul vor asigura, fara doar si poate, un progres economic dezlantuit \u00een secolul ce va urma \u2013 \u00een ciuda piedicilor obisnuite ale recesiunilor, razboaielor, guvernarilor cu m\u00e2na sparta si a dezastrelor naturale\u201c. Iar procesul inovatiilor cumulative, ce a dublat speranta de viata, a redus mortalitatea infantila cu 75 la suta si a marit, de noua ori, venitul pe cap de locuitor, la nivel global, \u201ee pus \u00een miscare de copularea ideilor\u201c. Motoarele de cautare on-line, telefoanele mobile si cargourile transatlantice \u201evor face ideile \u00eenca si mai promiscue dec\u00e2t sunt \u00een prezent\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nimic nu pare a explica misterul exploziei bruste a civilizatiei omenesti din ultimii 45.000 de ani, c\u00e2nd omul s-a transformat, dintr-o maimuta pradatoare iesita din comun, \u00een stap\u00e2nul planetei, scrie Matt Ridley \u00eentr-un articol din \u201eWall Street Journal\u201c intitulat \u201eOamenii: de ce au triumfat\u201c. Toate ingredientele succesului omenesc \u2013 uneltele, capacitatea cerebrala mare, cultura, focul,… Cite\u0219te mai mult »\u201eThe Wall Street Journal\u201c: De ce nu stim cum sa construim un pix. Triumful inteligentei colective<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[2488,2490,2489,2491],"class_list":["post-3099","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-evolutie-culturala","tag-inteligenta-colectiva","tag-inventivitate","tag-schimburi-culturale"],"views":1802,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3099","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3099"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3099\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3099"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3099"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3099"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}