{"id":3082,"date":"2010-06-10T10:43:45","date_gmt":"2010-06-10T08:43:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=3082"},"modified":"2010-06-10T10:45:31","modified_gmt":"2010-06-10T08:45:31","slug":"etiffanii-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/etiffanii-1\/","title":{"rendered":"eTIFFanii (1)"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Editia a noua a celui mai important festival de film din Rom\u00e2nia, \u201eTransilvania\u201c, a adus la Cluj, intre 28 mai \u2013 6 iunie a.c., nu numai un numar-record de filme (240, dintre care peste 200 de lungmetraje), ci si o serie impresionanta de evenimente cinematografice.<\/strong><\/em><br \/>\n<strong>Desfatari pentru cinefili:<br \/>\n1. \u201eMetropolis\u201c<\/strong><br \/>\nFilmul lui Fritz Lang are deja vreo 83 de ani, dar inca se tine bine pe picioare, mai ales ca anul acesta a avut premiera, la Berlin, versiunea sa lunga, cea mai apropiata de viziunea cineastului de origine vieneza (o copie negativa al originalului a supravietuit ca prin minune la Buenos Aires, unde a fost decoperita in 2008). La TIFF, aceasta versiune completa, restaurata, a putut fi vazuta pentru prima oara de pe pelicula (la Berlinala, filmul fusese proiectat digital). Insa cea mai importanta premiera mondiala a fost cea a coloanei sonore: \u201eMetropolis\u201c a fost acompaniat live de catre Antonio Bras, muzician, DJ si artist media stabilit in Germania, care a reusit, printr-un melanj atractiv si memorabil (muzica clasica si sample-uri instrumentale, pasaje electro si pop-rock etc.), sa aduca filmul mai aproape de publicul t\u00e2nar. Sala arhiplina a cinematografului \u201eRepublica\u201c a reactionat excelent la dialogul dinamic dintre imagine si sunet, aplaud\u00e2nd indelung spectacolul-eveniment si plas\u00e2ndu-l detasat in fruntea clasamentului realizat pe baza voturilor spectatorilor.<\/p>\n<p><strong>2. De doua ori \u201eDracula\u201c<\/strong><br \/>\nLa noua ani dupa \u201eNosferatu\u201c (1922) de Murnau, romanul irlandezului Bram Stoker a avut parte de doua adaptari-gemene pentru marele ecran, am\u00e2ndoua prezentate la TIFF 2010. Cea mai cunoscuta este versiunea americanului Tod Browning, in care contele transilvanean era intruchipat de marele actor, originar din Rom\u00e2nia, Bela Lugosi. Aceasta a fost proiectata in sala Operei Rom\u00e2ne din Cluj, acompaniata \u2013 tot live, desigur \u2013 de catre cvartetul de coarde local Arcadia, folosind soundtrack-ul din 1999 al popularului compozitor \u201eclasicist\u201c Philip Glass (acesta a primit acordul studiourilor Universal pentru a realiza o coloana sonora a filmului-cult). Spectatorii au fost din nou entuziasmati, aproape d\u00e2nd uitarii versiunea \u201espaniola\u201c, \u201eDr\u00e1cula\u201c, semnata insa tot de un regizor american (mai putin cunoscutul George Melford), pe care multi dintre ei o urmarisera, cu trei seri inainte, in curtea castelului Banffy din satul Bontida. Se spune ca Melford a filmat, in aceleasi decoruri, noaptea, in timp ce Browning a avut doar filmari de zi. Diferente majore: actorii hispanici (de pilda, contele este interpretat de Carlos Villar\u00edas), durata mai lunga a versiunii (cu aproape jumatate de ora), dar si, din nefericire, lipsa subtilitatilor actoricesti sau regizorale. Gary Lucas, multipremiat chitarist si compozitor american, a ales insa acest film pentru a-i crea o coloana sonora originala, prezentata in premiera mondiala la Havana, in decembrie, iar in premiera europeana la Cluj. Interesant este ca ambele versiuni nu aveau muzica dec\u00e2t pe generice, in rest fiind filme vorbite. La TIFF, muzica a accentuat nu doar evenimentele de pe ecran, ci si dialogurile dintre personaje, oferind publicului o experienta cinematografica inedita.<\/p>\n<p><strong>3. \u201eA Soundtrack for Andy Warhol&#8217;s Screen Tests\u201c<\/strong><br \/>\nPianistul si compozitorul de jazz Lucian Ban este nascut in Cluj, dar traieste de multi ani la New York. El a avut ideea unui experiment audio-vizual inedit, intitulat \u201e13 Most Beautiful Songs&#8230;\u201c, prin care testele lui Andy Warhol, filmate intre 1967 \u2013 1970, pe pelicula de 16 mm, s-au transformat in niste videoclipuri muzicale, unele uimitor de moderne. Printre protagonistii celor 13 filmulete se numara staruri (Bob Dylan, David Bowie, Lou Reed sau regretatul actor Dennis Hopper), dar si diversi necunoscuti care au trecut pragul \u201eFabricii\u201c lui Warhol. Lucian Ban si-a sustinut proiectul, in sala \u201eAuditorium\u201c a Universitatii \u201eBabes-Bolyai\u201c, in colaborare cu muzicianul Mat Maneri (SUA), sound designer-ul electro Silent Strike (Rom\u00e2nia) si VJ-ul Dan Basu (Rom\u00e2nia). Chiar daca unii spectatori \u201epuristi\u201c au parasit nemultumiti sala, performance-ul audio-vizual a fost un festin pentru multi altii, nu doar fani ai lui Andy Warhol.<br \/>\n<strong>Filme inc\u00e2ntatoare si<br \/>\nstimulatoare (din sectiunea \u201eSupernova\u201c):<br \/>\n1. \u201eHadewijch\u201c (Franta, 2009) de Bruno Dumont<\/strong><br \/>\nNoul film al regizorului care ne-a provocat si miscat prin \u201eL&#8217;Humanit\u00e9\u201c sau \u201eFlandres\u201c (ambele distinse cu Marele premiu al juriului la Cannes) pune in discutie credinta oarba, protagonista fiind C\u00e9line\/Hadewijch (interpretata magistral de juna debutanta Julie Sokolowski). P\u00e2na unde pot duce extazul religios si automortificarea irationala? Dumont ne ofera doua finaluri posibile, determin\u00e2ndu-ne sa meditam asupra credintei in lumea contemporana.<\/p>\n<p><strong>2. \u201eMama\u201c \/ \u201eMadeo\u201c (Coreea de Sud, 2009) de Bong Joon-ho<\/strong><br \/>\nDupa superbele \u201eMemories of Murder\u201c si \u201eThe Host\u201c, cineastul ne propune un nou thriller cu intorsaturi suprinzatoare si ad\u00e2ncimi nebanuite, precum si momente de veritabila magie cinematografica. Cu complicitatea magnificei actrite Kim Hye-ja, Bong Joon-ho ne dovedeste ca nobila dragoste de mama poate duce uneori la crima, remuscare si disperare. Autorul sondeaza atent complexitatea sufletului uman, fara a-i judeca partile intunecate.<\/p>\n<p><strong>3. \u201eO inima buna\u201c \/ \u201eThe Good Heart\u201c (Islanda \u2013 Danemarca \u2013 Franta \u2013 Germania \u2013 SUA, 2009) de Dagur K\u00e1ri<\/strong><br \/>\nRegizorul islandez, care a c\u00e2stigat Trofeul TIFF in 2003 cu inubliabilul \u201eN\u00f3i albinosul\u201c, a realizat un film mai conventional \/ comercial, care ii poate dezamagi pe fanii sai. Desi defectuos la capitolul originalitate, \u201eO inima buna\u201c straluceste prin momentele comice savuroase, in special de limbaj. Ce sanse de supravietuire au altruismul si inocenta in lumea de azi? Dagur K\u00e1ri ne raspunde prin intermediul a doua personaje plasate initial la antipozi: Lucas (Paul Dano din \u201eVa curge s\u00e2nge\u201c) si Jacques (Brian Cox, intr-un rol scris parca pentru Jack Nicholson sau Danny DeVito).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Editia a noua a celui mai important festival de film din Rom\u00e2nia, \u201eTransilvania\u201c, a adus la Cluj, intre 28 mai \u2013 6 iunie a.c., nu numai un numar-record de filme (240, dintre care peste 200 de lungmetraje), ci si o serie impresionanta de evenimente cinematografice. Desfatari pentru cinefili: 1. \u201eMetropolis\u201c Filmul lui Fritz Lang are&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/etiffanii-1\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">eTIFFanii (1)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[2474,2473,2475,2476,2472,2477,83,80,2471],"class_list":["post-3082","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-a-soundtrack-for-andy-warhols-screen-tests","tag-dracula","tag-hadewijch","tag-madeo","tag-metropolis","tag-o-inima-buna-the-good-heart","tag-film","tag-film-romanesc","tag-filme-2010"],"views":2212,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3082","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3082"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3082\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3082"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3082"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3082"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}