{"id":3058,"date":"2010-06-10T10:17:27","date_gmt":"2010-06-10T08:17:27","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=3058"},"modified":"2010-06-10T10:18:14","modified_gmt":"2010-06-10T08:18:14","slug":"vocile-bosniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/vocile-bosniei\/","title":{"rendered":"Vocile Bosniei"},"content":{"rendered":"

Me\u0161a Selimovic, Dervisul si moartea<\/em>, traducere de Voislava Stoianovici, Bucuresti, Editura Leda, 2009.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Aproape necunoscut in Occident, cu exceptia, poate, a cercurilor literare, Me\u0161a Selimovic (1910-1982) este considerat, in spatiul cultural de unde provine, drept unul dintre cei mai importanti romancieri din literatura fostei Iugoslavii in secolul XX. Debut\u00e2nd relativ t\u00e2rziu si abord\u00e2nd, in toate creatiile sale, aspecte ale relatiilor dintre s\u00e2rbi, croati si musulmani (delicate si complicate inca din epocile trecute), scriitorul a fost inclus, adesea, printre reprezentantii tendintelor asa numitului \u201elocalism balcanic specific Iugoslaviei\u201c \u2013 dar privit, mereu, drept un autor marginal \u2013 sau, alteori, disputat intre musulmanii bosniaci (de care Selimovic tine prin insasi originea sa, prenumele sau fiind, initial, Mehmed, schimbat ulterior in cel de origine slava, Me\u0161a) si sustinatorii cauzei culturii s\u00e2rbe (de care, in c\u00e2teva r\u00e2nduri, el insusi a declarat ca se simte intru totul apropiat). Situatia aceasta, si asa complexa daca o privim cu atentie si put\u00e2nd determina erori de receptare in cel mai bun caz ori, in cel mai rau, reactii personale adverse fata de textele lui Selimovic in ansamblu sau chiar fata de el personal, asa cum s-a int\u00e2mplat, nu o data, in timpul vietii scriitorului, a fost, evident, de natura a int\u00e2rzia interpretarea adecvata a unei opere romanesti de exceptie. De altfel, obstacolul limbii a reprezentat o alta piatra de incercare pentru cititori si critica, daca tinem seama ca traduceri integrale ale marilor sale romane, \u201eDervisul si moartea\u201c (1966) si \u201eFortareata\u201c (1970) au fost publicate, in Occident, abia dupa decenii intregi de la aparitie. In plus, ambele carti au actiunea plasata in Bosnia, mai cu seama la Sarajevo si, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, totul se desfasoara pe fundalul unei Bosnii prezentate intr-o accentuata relatie de supunere fata de puterea Otomana a secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea.
\nSub umbroasele tekii
\nDesigur, interpretarea cea mai la indem\u00e2na a fost etichetarea Bosniei din romanele lui Me\u0161a Selimovic drept \u201eun cadru general valabil\u201c, in stare sa reprezinte spatiul ideal pentru discutarea, subtextuala, \u201ea problemelor eterne ale conditiei umane\u201c, ori, alteori, drept expresia sincretismului cultural al intregii zone a Balcanilor, c\u00e2ta vreme textele acestea aduceau, la tot pasul, o subtila critica la adresa modului in care turcii au condus Bosnia si a consecintelor acestei dominatii indelungate. Pe de alta parte, nu pot fi trecute cu vederea nici elementele autobiografice prezente in toate scrierile lui Selimovic, dar poate ca mai evident dec\u00e2t oriunde in \u201eDervisul si moartea\u201c, carte care poate fi citita \u2013 asa cum a si fost, nu o data \u2013 ca un atac deghizat la adresa regimului socialist al lui Tito. Fiind, in linii mari, povestea incercarilor disperate ale lui Ahmed Nurudin, dervis al unei vestite \u201etekii\u201c (m\u00e2nastiri) din Sarajevo, de a-si salva fratele intemnitat si torturat pe nedrept de catre autoritati, desigur ca \u201eDervisul si moartea\u201c include, in paginile sale, numeroase trimiteri la situatia lui Me\u0161a Selimovic insusi, al carui frate a fost arestat, murind, ulterior, in temnita, in conditii niciodata elucidate p\u00e2na la capat. Dar dincolo de tentatia de a citi totul in cheie biografica, acest roman se dovedeste, la o lectura atenta, in stare a spune mult (si multe!) nu doar despre Bosnia si problemele spinoase ale relatiilor dintre etnii si religii care au marcat dintotdeauna acest colt de lume, ci si despre un nou si necesar mod de lectura si de interpretare a chiar textului \u201eCoranului\u201c in contextul acestei lumi \u2013 o \u201einsula\u201c islamica, dar aflata, in Balcani, la intretaierea a numeroase influente culturale si nu numai. Nu int\u00e2mplator, fiecare capitol al romanului incepe cu un citat (excelent ales, de fiecare data!) din \u201eCoran\u201c, iar amanuntul acesta, alaturi de altele, la fel de semnificative, va deschide o noua cale de intelegere a prozei lui Me\u0161a Selimovic, ea fiind, mereu, dedicata problemelor stringente ale Iugoslaviei contemporane autorului, cadrul oriental utilizat cu maiestrie purt\u00e2nd, practic, in sine, relatia dintre textul literar ca atare si contextul cultural mai larg la care scriitorul s-a raportat intotdeauna.
\nActiunea incepe in dupa-amiaza sarbatorii Sf\u00e2ntului Gheorghe, o sarbatoare straina \u2013 crestina fiind \u2013 pentru musulmanii din Sarajevo, dar, cu toate acestea, o sarbatoare de care nimeni nu vrea sau nu poate sa faca abstractie. Nici macar Ahmed Nurudin, dervisul sf\u00e2siat de fram\u00e2ntari launtrice la g\u00e2ndul suferintelor indurate de fratele sau in temnita si pe care este decis sa-l salveze cu orice pret, chiar cu acela al t\u00e2rgului pe care il incheie cu familia unui t\u00e2nar prieten, Hasan, de a-l trada pe acesta in schimbul unei vagi promisiuni de ajutor. Dar planul pe care Nurudin il pune la cale va determina, pe principiul bulgarelui de zapada, punerea in miscare a numeroase forte \u2013 politice, financiare, religioase \u2013 care vor determina un final neasteptat, poate, pentru cititorii grabiti ori prea obisnuiti cu grilele de lectura ale literaturii occidentale. Caci Me\u0161a Selimovic construieste cu rabdare o lume aparte, dominata de prezenta dervisilor, de autoritatea muftiului ori a cadiului, de umbroasele tekii si de sarbatori islamice care, insa, la o lectura atenta, se va dovedi a fi o adevarata structura simbolica, intemeiata pe principiul exagerarii deliberate, c\u00e2ta vreme toate celelalte culte sau nationalitati ale Bosniei sunt trecute complet sub tacere. Autorul nu intentioneaza, este clar, sa dea o replica a lumii reale ori a situatiei interetnice reale a Bosniei, ci doreste sa recupereze exclusiv acele elemente \u2013 musulmane \u2013 ignorate in mod voit in perioada socialista.
\nAl treilea spatiu<\/strong>
\nDe aici si latura subversiva din \u201eDervisul si moartea\u201c, adesea ignorata de critica orbita de elementele de atmosfera, ori de acelea lirico-simbolice care, fara indoiala, sunt, la r\u00e2ndul lor, prezente in text. P\u00e2na si numele musulmane ale majoritatii personajelor functioneaza ca indici culturali, dar ironia autorului este si ea prezenta, caci, inca din primele pagini ale romanului, Nurudin mediteaza asupra numelui sau, Ahmed: \u201ema g\u00e2ndesc la el cu uimire, ba uneori in der\u00e2dere, caci inseamna \u201elumina credintei\u201c, iar trufia asta n-am avut-o niciodata, ba, astazi, mi-e si intruc\u00e2tva rusine de el.\u201c Desigur, atitudinea aceasta, evidenta tocmai in momentul in care, ajuns la patruzeci de ani, protagonistul se decide sa povesteasca int\u00e2mplarile care i-au marcat viata, sugereaza de pe acum viitoarea pierdere a credintei religioase, la capatul confruntarii cu autoritatile si cu regulile unei lumi lipsite de constiinta si de principii. Este semnul instrainarii musulmanilor nu doar de numele lor, pe care, dupa generatii, le resimt ca fiind goale de sens, ci si fata de coordonatele spirituale la care, anterior, incercasera sa se raporteze \u2013 asa cum se int\u00e2mpla mai cu seama in cazul lui Hasan, cel care, prin atitudinea sa si, nu in ultimul r\u00e2nd, prin povestea de dragoste pe care o traieste alaturi de o crestina, Marija, submineaza fundamentele teritoriului unde s-a nascut. Subtextual, alegerile lui Hasan si revolta sa impotriva cliseelor de comportament sugereaza o alta posibila interpretare a Bosniei, vazuta ca un veritabil \u201eal treilea spatiu\u201c, diferit at\u00e2t de lumea musulmana a Arabiei, c\u00e2t si de cea occidentala a Europei. De aici si sensul profund al citatelor extrase din Coran dar \u2013 fapt esential! \u2013 intotdeauna in mod distorsionat (aspect evident mai ales in primul astfel de exemplu, unde ordinea versetelor e inversata, iar unele fragmente ale textului original sunt omise), astfel inc\u00e2t sa corespunda intentiilor personajelor care se raporteaza la cartea sf\u00e2nta pentru a reusi, in cele din urma, sa se descopere si sa se impace cu sine. Amanuntul acesta se bazeaza, fara indoiala, pe o excelent stap\u00e2nita tehnica a ambiguizarii sensurilor, marea tema din \u201eDervisul si moartea\u201c dovedindu-se, deci, a fi cautarea adevaratei identitati \u2013 de aici si paralelele oric\u00e2nd posibile intre Nurudin si Stephen Dedalus din opera lui Joyce. Nu int\u00e2mplator, naratiunea, mereu la persoana int\u00e2i, il plaseaza pe dervisul protagonist, cumva la mijloc, intre lumile fie ele si medii sociale ori culturale prin care se misca, mereu in cautarea unei pozitii privilegiate, care sa-i permita a fi tangibil ori intangibil, dupa caz si in functie de personajele cu care intra in contact, fapt reflectat in intensitatile diferite pe care vocea \u2013 ori vocile \u2013 lui Ahmed Nurudin le adopta pe parcursul relatarii. Astfel ca, pe drumul dificil al descoperirii de sine a eroului, Bosnia insasi se dovedeste a fi un spatiu complex, scap\u00e2nd mereu cliseelor cu care at\u00e2t Orientul, c\u00e2t si Occidentul erau mult prea obisnuite (\u201eenclava musulmana din inima Europei\u201c) si incerc\u00e2nd, dincolo de cuvintele rostite sau scrise ale lui Nurudin, sa-si afirme, macar din fundal, propria voce si, desigur, individualitate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Me\u0161a Selimovic, Dervisul si moartea, traducere de Voislava Stoianovici, Bucuresti, Editura Leda, 2009. Aproape necunoscut in Occident, cu exceptia, poate, a cercurilor literare, Me\u0161a Selimovic (1910-1982) este considerat, in spatiul cultural de unde provine, drept unul dintre cei mai importanti romancieri din literatura fostei Iugoslavii in secolul XX. Debut\u00e2nd relativ t\u00e2rziu si abord\u00e2nd, in toate… Cite\u0219te mai mult »Vocile Bosniei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2447,2446,2449,2448],"class_list":["post-3058","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dervisul-si-moartea","tag-mesa-selimovic","tag-relatii-sarbi-musulmani","tag-romaniceri-iugolslavi"],"views":2611,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3058","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3058"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3058\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3058"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3058"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3058"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}