Greu de spus care este sursa antipatiei profunde pe care Agassi a nutrit-o contra germanului Boris Becker. Ca tenismani, mare a fost si unul, si celalalt. Boris a c\u00e2stigat sase titluri de Grand Slam: Australian Open \u00een 1991 si 1996, Wimbledon \u00een 1985, 1986 si 1989, disput\u00e2nd nu mai putin de sapte finale, fiind si cel mai t\u00e2nar campion al All England Club din istorie (17 ani si 7 luni), precum si US Open, \u00een 1989. Pupilul lui Ion Tiriac a fost lider mondial, a c\u00e2stigat pentru Germania Cupa Davis si medalia olimpica de aur la dublu \u00een 1992 la Barcelona. Boris Becker nu doar ca a marcat tenisul prin personalitatea si precocitatea sa, dar a si contribuit la formarea unei altei viziuni cu privire la ce \u00eenseamna jocul de serviciu-voleu si ritmul progresiv de joc. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Boris a fost si un g\u00e2nditor al sportului alb, iar cine-i urmareste discursul din, de pilda, documentarul BBC \u201eWimbledon Breakers\u201c sau dintr-o alta productie BBC dedicata lui John Mc Enroe, va \u00eentelege ce \u00eenseamna inteligenta analitica si aplombul retoric. Becker, alaturi de suedezul Stefan Edberg, cei doi chiar \u00eenaintea lui Pete Sampras, au oferit exemplul celui mai desav\u00e2rsit tenis de atac jucat vreodata.
\nPrin urmare, de ce nu l-a \u00eenghitit Andre pe Boris? Stim, vezi cazul Tarango, ca Las Vegas Kid antipatiza cu greu pe cineva, dar odata pornit, nu mai putea fi oprit din resentiment… Se pare ca umoarea negativa fata de tenismanul vest-german a \u00eenceput sa o nutreasca Agassi datorita arogantei pe care, sustine el, i-ar fi aratat-o Tarul Boris pe la \u00eenceputurile carierei minunii blonde din desert. Un meci de Cupa Davis la M\u00fcnchen, contra RFG-ului, l-a pus pe Andre \u00eentr-o ipostaza neplacuta, determin\u00e2ndu-l sa traiasca la cote extrem de \u00eenalte intensitatea unei rusini dificil de gestionat. Ulterior, \u00eent\u00e2lnirile lor au fost mai toate nu numai foarte spectaculoase, ci si teribil de \u00eencinse, chiar daca nu la modul explicit. Am\u00e2ndoi stiau sa-si controleze pornirile agresive, dar, pe de alta parte, posedau deopotriva arta de a provoca sistematic adversarului o tensiune abil camuflata \u00een sportivitate desav\u00e2rsita. Desigur, pe c\u00e2t de temperamental si irascibil, pe-at\u00e2t de lucid si obiectiv, Andre Agassi si-a respectat autentic preopinentul. Iata ce spune despre roscovanul gigant teuton: \u201eLa Indian Wells, \u00een februarie 1988, \u00eemi croiesc drum p\u00e2na \u00een semifinala, unde trebuie sa-l \u00eenfrunt pe vest-germanul Boris Becker, cel mai cunoscut jucator de tenis din lume. Acesta se bucura de o alura impunatoare, cu coafura lui surprinzatoare aplicata unui ciuf s\u00e2rmos si ruginiu, si cu picioarele sale ce ajungeau p\u00e2na la nivelul mijlocului meu. Neamtul se afla \u00een cea mai buna dispozitie de joc, dar nu stiu cum se face ca am c\u00e2stigat c\u00e2t ai bate din palme primul set. Le-am pierdut apoi destul de usor pe urmatoarele doua, iar \u00een cel de-al treilea batalia a fost crunta. La final am parasit terenul schimb\u00e2nd pe furis priviri sumbre, ca doi tauri aflati la rut. Mi-am jurat sa-l \u00eenving la proxima noastra confruntare\u201c (op. cit., ed. fr., pp. 156-157).
\nIata si episodul din finala Cupei David disputata \u00eentre RFG si Statele Unite \u00een capitala Bavariei: \u201e\u00cenca din primul meci ma vad obligat sa-l \u00eenfrunt pe Becker. \u00cen Germania, el este considerat practic un zeu, iar fanii lui fac o harmalaie ca de tunet; douasprezece mii de germani aclama fiecare lovitura a teutonului, \u00een vreme ce mie \u00eemi fluiera fiecare gest. Si totusi presiunea asta nu ma tulbura, de parca as fi intrat profund \u00een zona?. Poate ca nu e tocmai zona, dar sigur este zona mea. Mai mult, acum c\u00e2teva luni mi-am promis sa nu mai pierd niciodata \u00een fata lui Becker, si am \u00eenceput promitator meciul, gata sa-mi \u00eemplinesc juram\u00e2ntul. Am doua seturi \u00een fata, prietenii mei J.P., Philly si Nick sunt singurii care ma \u00eencurajeaza \u00een oceanul de germani din tribuna, dar eu \u00eei aud. Se-anunta o zi frumoasa la M\u00fcnchen. Pe urma, \u00eemi pierd concentrarea si \u00een consecinta si \u00eencrederea de sine. Pierd un ghem. \u00cen clipa schimbarii terenului, ma \u00eendrept spre scaun, complet descurajat. Imediat, mai multi oficiali germani \u00eencep sa mormaie nu stiu ce. Ei \u00eemi cer sa ma \u00eentorc pe teren. Partida nu s-a terminat.
\n\u2013 Va rog sa reveniti, domnule Agassi. Reveniti.
\nBecker se str\u00e2mba de r\u00e2s. Publicul izbucneste si el \u00een rafale de r\u00e2s. Ma \u00eentorc pe teren si nu stiu cum sa intru \u00een pam\u00e2nt de rusine. Parca m-as fi \u00eentors \u00een timp, la Academia Bollettieri, umilit de Nick \u00een fata tuturor elevilor. E deja de-ajuns ca am fost umilit de presa, cum o sa suport sa fiu batjocorit si de public. Pierd ghemul, seturile, meciul\u201c (op. cit, pp. 168-169).
\nMi se pare destul de clar ca adversitatea agassiana la adresa lui Becker nu este una directa, ad personam, ci o reactie care, sub nominalizarea explicita, ascunde adevaratul context al producerii sale: respectiv, o umilinta straveche, din pubertate, care si ea trimite la alta \u00eenca mai arhaica, din prima copilarie, ce desigur ca are legatura cu persoana lui Mike Agassi, acel veritabil padre padrone. Ce-i drept, nici tenismanul german n-a dat dovada de prea multa generozitate, sfid\u00e2ndu-l pe oaspete si colabor\u00e2nd simbolic la linsarea sa sonora de catre cei douasprezece mii de compatrioti din tribuna. Cum sa uite Andre asa afront, el, un rebel, un revoltat, un ins extrem de m\u00e2ndru si de sensibil? Iar dusmania contra lui Becker, de vreme ce s-a pornit, nu va mai fi chip sa fie \u00eentoarsa din drum. Pacat. Doi mari jucatori, doua mari minti ale tenisului \u2013 si o ne\u00eentelegere cu accente radicale. \u00cenca o data, pacat.<\/p>\n
NOTE:<\/strong>
\n1. Pentru tenismanii de nivel inalt, a intra in zona inseamna a atinge o stare de gratie absoluta, cand totul merge ca uns, iar eleganta jocului se impleteste netensionat cu eficacitatea sa. Nu poti infrunta un adversar care a intrat in zona, spune Ilie Nastase, ci trebuie doar sa astepti si sa te rogi sa o paraseasca inainte de incheierea meciului, pentru ca sa incepi sa joci si sa castigi si tu mingi, in cele din urma (n.m., V.P.).<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Greu de spus care este sursa antipatiei profunde pe care Agassi a nutrit-o contra germanului Boris Becker. Ca tenismani, mare a fost si unul, si celalalt. Boris a c\u00e2stigat sase titluri de Grand Slam: Australian Open \u00een 1991 si 1996, Wimbledon \u00een 1985, 1986 si 1989, disput\u00e2nd nu mai putin de sapte finale, fiind si… Cite\u0219te mai mult »Agassi. O autobiografie (16)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[1469,1470],"class_list":["post-3001","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-agassi","tag-autobiografie"],"views":8077,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3001","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3001"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3001\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3001"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3001"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3001"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}