{"id":2998,"date":"2010-06-09T15:29:22","date_gmt":"2010-06-09T13:29:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2998"},"modified":"2024-12-28T14:16:34","modified_gmt":"2024-12-28T12:16:34","slug":"obiectele-din-casa-semne-si-prevestiri-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/obiectele-din-casa-semne-si-prevestiri-ii\/","title":{"rendered":"Obiectele din casa. Semne si prevestiri (II)"},"content":{"rendered":"

In imaginarul popular, spatiul casei e investit cu functia oraculara. De aceea, locuinta, obiectele, fiind legate de existenta cotidiana, au un rol primordial in cadrul semiologiei mortii.<\/strong><\/em><\/p>\n

Casa, ca spatiu care a adapostit si a protejat omul in timpul vietii, comunica diferite semne. Semne prevestitoare in interiorul casei, considerate nefaste, sunt reprezentate de trosnetul si pocnetul spontan al unei largi categorii de obiecte, precum si deteriorarea lor:
\n\u201e(…) a meselor, a scaunelor, a laitelor, a paturilor, a lazilor, a st\u00e2lpilor de la horn, a usilor, a paretilor, a icoanelor, a oglinzilor si a grinzilor.
\nStricarea de sine si momentana a sticlelor, a blidelor, a oalelor, a tingirilor, precum si a altor obiecte din casa\u201c1 .
\nIn general se considera ca \u201eNu-i a bine c\u00e2nd pocneste in casa\u201c2 .
\nSe observa in enumerarea de mai sus prezenta obiectelor casnice de uz zilnic. Deteriorarea blidelor, oalelor, sticlelor, presupune, de fapt, spargerea lor si implicit, producerea cioburilor, care sunt conotate negativ3 . De la aceasta credinta porneste si considerarea oglinzii drept prevestitoare de rau atunci c\u00e2nd se sparge. Caz\u00e2nd din perete si \/ sau sparg\u00e2ndu-se, oglinda prevesteste chiar moartea: \u201eC\u00e2nd cade oglinda din cui si se strica e semn de moarte\u201c4 ; Oglinda de crapa in doua, fara nici o cauza, iti moare cineva\u201c5 .
\nIn mentalitatea populara, obiectele care se strica prevestesc moartea, deoarece, e vorba, in special, de obiecte care nu se mai pot repara (cioburile nu pot fi lipite); un obiect odata spart, nu va mai fi niciodata la fel. Stricate, obiectele nu mai pot fi folosite, iar rolul lor in interiorul casei se sf\u00e2rseste aici. In plan simbolic, acestea sugereaza ireversibilitatea mortii.
\nSe mai crede ca spargerea oglinzii prevesteste 7 ani de saracie in casa sau, in functie de c\u00e2te bucati rezulta in urma spargerii, at\u00e2tea necazuri (ghinioane):
\n\u201eDaca spargi oglinda poti sa ai 7 ani de saracie sau, in c\u00e2te bucati se sparge, at\u00e2tea ghinioane o sa ai. O vecina de-a noastra a spart o oglinda c\u00e2nd era in ultimul an de liceu si a picat bacalaureatul de 2 ori in anul ala pentru ca oglinda se sparsese in doua bucati\u201c6 .
\nCaracterul oracular al oglinzii se remarca si in planul oniric, aparitia acesteia av\u00e2nd semnificatii diferite, grupate insa tot intr-o sfera negativa7 . Ea poate sa prevesteasca boala, lacrimi sau ipocrizia celor din jur: \u201eOglinda de visezi, pl\u00e2ngi ori ai scurgere mare de s\u00e2nge\u201c;
\n\u201eOglinda e fatarnicie sau fete de oameni straini\u201c8 .
\nAflata in acelasi c\u00e2mp semantic si material cu oglinda, sticla ferestrelor si a usilor devine prevestitoare de moarte atunci c\u00e2nd se sparge fara motiv9 . Deteriorarea\u00a0 lor e ireparabila, ca si in cazul oglinzii, al oalelor etc.
\nUsa ocupa un loc special in cadrul prevestirilor casei (s-a vazut deja, la inceputul acestui capitol, legatura ei cu un alt prevestitor \u2013 ceasornicul casei). Spatiu de delimitare intre doua lumi, o \u201einvitatie la calatorie spre un alt tar\u00e2m\u201c10, din afara si dinauntru, ea poate prevesti moartea, mutarea din casa sau venirea oaspetilor:
\n\u201eC\u00e2nd trasneste usa, e semn ca te vei muta din acea casa\u201c;
\n\u201eC\u00e2nd usa se deschide singura, are sa-ti vina cineva\u201c11 .
\nInsa, aceeasi \u201edeschidere de sine a usilor\u201c e considerata si semn de moarte, potrivit lui S. Fl. Marian12 , ceea ce da nastere ambiguitatii unora dintre credinte. Ea poate fi considerata si o invitatie spre intrare in spatiul casei (oaspetii), dar si un semn al iesirii din acel spatiu (moartea).
\nO alta prevestire de moarte in interiorul casei parvine prin intermediul ceasului, mai exact oprirea ceasului dupa miezul noptii. \u201eExplicatia poate veni din credinta ca intre aceste ore umbla diavolul care se face simtit cu mijloacele lui\u201c13 , afirma Ernest Bernea. Tic-tacul consecvent al ceasului simbolizeaza insasi viata, bataile inimii, ritmul ei. De aceea, oprirea lui inseamna, pentru cei ai casei, o posibila moarte.
\nCasa insasi, adapostul locuit al lumii de aici14, poate prevesti moartea stap\u00e2nilor. Adapostindu-l de-a lungul vietii, ii anunta acum plecarea in alta casa, morm\u00e2ntul. E vorba de imaginea casei suparate15 , casa care \u201ese innegureaza\u201c in iminenta mortii unuia din membrii familiei. Mirosul de tam\u00e2ie sau busuioc se va face simtit in acest spatiu, intarind prevestirea de moarte: \u201eSe crede ca daca intra cineva intr-o casa si i se pare ca miroase a tam\u00e2ie, in acea casa va muri cineva\u201c16.
\nEste natural ca mentalitatea populara sa investeasca acest spatiu protector al omului in timpul vietii \u2013 casa \u2013,\u00a0 precum si obiectele din casa, care au un rol bine determinat in uzul cotidian, cu functie prevestitoare. Cu ele omul intra cel mai des in contact direct, daca ne putem exprima in aceasta maniera. Sunt obiectele pe care omul le utilizeaza in mod consecvent (aici omului ii este asigurata odihna zilnica, aici se hraneste si se apropie de divinitate prin rugaciunea in fata icoanei si a candelei), de aceea se considera ca ele pot anunta orice schimbare care intervine in acest spatiu.<\/p>\n

NOTE:<\/strong>
\n1. S. Fl. Marian, \u201eInmorm\u00e2ntarea la rom\u00e2ni\u201c, Bucuresti, Ed. Grai si suflet – Cultura nationala, 1995, p. 7.
\n2. I Nicolau, C. Huluta, op. cit., p. 49.
\n3. Exista totusi credinta ca cioburile aduc noroc, dar numai in unele obiceiuri de nunta, c\u00e2nd mireasa sparge cu pantoful un pahar, cioburile arunc\u00e2ndu-le apoi pe casa (obiceiul exista in satul Radu Voda, jud. Giurgiu).
\n4. A. Gorovei, op. cit., p. 148.
\n5. E. N. Voronca, op. cit., vol. II, p. 349.
\n6. Inf. Tatu Valentina, 32 ani, sat Radu-Voda, jud. Giurgiu (ancheta, august 2002).
\n7. Trebuie mentionat ca oglinda nu e circumscrisa intotdeauna intr-o sfera negativa: \u201eCapacitatea oglinzii de a dubla imaginea sau da a arata lucrurile nevazute are si un rol pozitiv, care ii confera o functie apotropaica. Necuratul, vaz\u00e2ndu-si chipul in oglinda, se sperie de propria imagine. De aceea, obiceiul de a fixa oglinzi la intrarea in casa sau in hol avea c\u00e2ndva si acest rol de a filtra, ce retinea vizitatorii nedoriti\u201c ( v. I. Evseev, Enciclopedia simbolurilor si arhetipurilor culturale, Timisoara, Ed. Amarcord, 1999, p. 340).
\n8. E. N. Voronca, ibidem.
\n9. v. I. H. Ciubotaru, \u201eMarea Trecere\u201c, Ed. Grai si suflet, Buc, 1999, p. 14.
\n10. J. Chevalier, A. Gheerbrant, \u201eDictionar de simboluri\u201c, Bucuresti, Ed. Artemis, 1995, vol. III, p. 113: \u201ePoarta sau usa simbolizeaza locul de trecere dintre doua stari, dintre cunoscut si necunoscut, dintre lumina si intuneric, dintre bogatie si saracie. Poarta se deschide spre un mister. Dar are si o valoare dinamica, psihologica, caci ea nu marcheaza doar un prag, ci il si invita pe om sa il treaca. Poarta este o invitatie la calatorie spre un alt tar\u00e2m\u201c.
\n11. A. Gorovei, op cit, p. 245.
\n12. Ibidem, p. 7.
\n13. E. Bernea, op. cit., p. 17.
\n14. v. I. Ghinoiu, \u201eLumea de aici, lumea de dincolo\u201c, Bucuresti, Ed. Fundatiei Culturale Rom\u00e2ne, 1999, p. 59 – 63.
\n15. v. I. H. Ciubotaru, op. cit., p. 17.
\n16. A. Gorovei, op. cit., p. 148.<\/p><\/blockquote>\n\n\n

\n
Ioana Cotulbea, de la pasiunea pentru plantele medicinale la cercetarea mitologiei<\/a><\/blockquote>