\n
(Ce i se-nt\u00e2mpla comediei rom\u00e2nesti)<\/strong><\/p>\n \n Acum opt ani, Teatrul de Comedie din Bucuresti initia un festival de gen care avea sa devina marca distincta \u00een viata teatrala de la noi \u2013 festCO. National la \u00eenceput, apoi international (cu participarea unor trupe din Franta, Belgia, Irlanda si Serbia care au \u00een repertoriu texte rom\u00e2nesti semnate, mai ales, de Eug\u00e8ne Ionesco, I.L. Caragiale si Matei Visniec), acest festival si-a propus si sa relanseze dramaturgia autohtona, de la seniori la noul val, prin Concursul de Comedie Rom\u00e2neasca, ajuns anul acesta la a V-a editie. Piesele premiate au devenit spectacole gazduite de Sala Mare si de Sala Studio ale Teatrului de Comedie si au fost publicate de Editura Palimpsest, gratie eforturilor scriitorului si criticului Ion Cocora. Colaborarea cu aspirantii la profesionism \u00een domeniu, carora teatrul amintit le-a dedicat un proiect special, Comedia tine la Tineri, a facut ca la festCo sa participe, cu un spectacol premiat, si cei mai buni dramaturgi, actori si regizori liceeni, remarcati \u00een Festivalul \u201eJos Palaria\u201c, care aduc, an de an, un suflu nou \u00een festCO, revizit\u00e2nd, cu ochi proaspat, texte ale clasicilor sau ale unor autori aflati acum, pe nedrept, \u00eentr-un con de umbra. (Ce i se-nt\u00e2mpla comediei rom\u00e2nesti) Acum opt ani, Teatrul de Comedie din Bucuresti initia un festival de gen care avea sa devina marca distincta \u00een viata teatrala de la noi \u2013 festCO. National la \u00eenceput, apoi international (cu participarea unor trupe din Franta, Belgia, Irlanda si Serbia care au \u00een repertoriu texte rom\u00e2nesti semnate, mai… Cite\u0219te mai mult »Capsuna scotianului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[],"class_list":["post-2983","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media"],"views":1641,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2983","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2983"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2983\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2983"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2983"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2983"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nFamiliarizarea publicului autohton cu teatrul-lectura, antecamera a viitorului spectacol, si redescoperirea unor texte dramatice purt\u00e2nd semnaturi ilustre, texte \u201epierdute\u201c prin pagini de istorie literara, completeaza inspirat un proiect cultural ambitios, pe cale sa-si adjudece o binemeritata traditie. La toate acestea se adauga si atentia acordata noilor tendinte si miscari din teatrul de azi, sa amintim doar stand-up comedy si teatrul de magie, care au \u00eenceput sa \u201eprinda\u201c si la noi, nu \u00eentotdeauna \u00eensa aclimatizate organic si cu folos.
\nEditia festCO de anul acesta s-a lasat cu c\u00e2teva mutatii spectaculoase. Cel mai jucat autor a fost unul t\u00e2nar, premiat la Concursul de Comediei Rom\u00e2neasca, Mimi Branescu. Nu mai putin de cinci spectacole: \u201eAcasa la tata\u201c (Teatrul Act, Bucuresti, regia Alexandru Dabija), \u201eFlori, fete, filme sau baieti\u201c (Asociatia teatrul.ro, Bucuresti, regia Radu Popescu, Teatrul Act,\u00a0 Bucuresti, regia Vlad Massaci), \u201eGunoierul\u201c (Teatrul Clasic \u201eIoan Slavici\u201c Arad, regia Alex Margineanu), \u201eDumnezeul de a doua zi\u201c (Teatrul Clasic Act, Bucuresti, regia Claudiu Goga) au adus la rampa textele acestui foarte talentat actor de teatru si film, care, \u00een c\u00e2tiva ani, a devenit un veritabil dramaturg national. \u00centr-un lot de v\u00e2rf al noului val, din care mai fac parte, la o repede ochire, Lia Bugnar, Gianina Carbunariu, Mihaela Michailov, Alexandra Badea si Peca Stefan.
\nMimi Branescu are priza la regizori si la public, interpretarea personajelor sale prilejuieste adevarate creatii de tinut minte unor actori consacrati, de pilda, Marcel Iures si Gabriela Popescu, dar si unor tineri \u00een plina afirmare, Ada Simionica (Premiul pentru cea mai buna actrita \u00een rol secundar, ex aequo, pentru rolul Paula din \u201eAcasa la tata\u201c, regia Alexandru Dabija, Teatrul Act, Bucuresti), Vlad Zamfirescu, Mirela Oprisor, Marian Parfeni, Alex Margineanu etc.
\nTot o echipa de tineri, amintitul Peca Stefan, ca autor, si Ana Margineanu, ca regizor, a realizat cel mai bun spectacol (care si-a adjudecat premiul aferent) al editiei festCo de anul acesta (\u201e5 minute miraculoase la Piatra-Neamt\u201c). O cercetare de teren, \u00eenca rara avis \u00een viata teatrala de la noi, teatru \u00een priza directa cu realitatea, cu locul dat si oamenii lui, care evidentiaza o functie comunitara a acestei arte, fiind, la acest capitol, efemera, sub spectrul trecerii ori nu a probei timpului si a convertirii, ori nu, \u00een literatura (dramaturgica, fireste).
\nMacar fata \u00een fata cu aceste exemple, mult clamata absenta a dramaturgului authton (\u00een viata) din repertoriul teatrelor rom\u00e2nesti pare o jelanie fara obiect. \u00cenainte de afirmatia pl\u00e2ngacioasa, cei ce o fac ar trebui sa se \u00eentrebe, cu onestitate, ce i se \u00eent\u00e2mpla teatrului rom\u00e2nesc de azi \u2013 comediei rom\u00e2nesti, pentru a reveni la cestiune.
\nI se \u00eentmpla ca, de vreo douazeci de ani, e \u00een tranzitie. De la aluviunile aluzionare, de la parabola gaunoasa de at\u00e2ta repetare, de la scrisul \u201efrumos\u201c, declamativ, \u201e\u00eenalt\u201c (care nu mai prinde nici macar la o lectura plina de bunavointa) la miza pe realitatea imediata, pe ruptul din viata. Nici acestea neocolite de schematism, de prefabricat, de altorirea, uneori miciurinist agresiva, cu ce e \u00een trend la altii. Dramaturgii din prima categorie, mai multi, pierd din vedere faptul ca, de aproape doua secole, teatrul nu mai \u00eenseamna \u201efiziologii\u201c si \u00eendreptare de moravuri, ci constructie scenica plina de ritm, replici vii, realitate topita \u00een spectacol \u00een lumea aceasta si nu \u00eentr-o lume paralela. Cei din a doua, \u00eendeobste tineri, cad, nu de putine ori, \u00een capcana izolarii unei \u201efelii\u201c de realitate sub clopotul de sticla, minimalist, aseptic, cu c\u00e2te un zv\u00e2c, suprasolicitat, de violenta si vulgaritate \u00een parti egale, care, cred ei, dinamiteaza conventia si impune noul stil.
\nPentru ambele categorii e valabila… capsuna scotianului din bancul (re) amintit de Horatiu Malaele la Gala Premiilor fest.CO. E suficienta o mostra (prin extindere, doua) deoarece toate celelalte au acelasi gust, dupa cum a spus, cu \u00eendreptatire, cel ce a primit Premiul de regie si Premiul pentru cel mai bun actor \u00een rol principal (\u201eLectia\u201c de Eugene Ionesco, Teatrul National Bucuresti). Iata de ce se impune o schimbare de… gust, reusita, \u00een cazul lui Matei Visniec, de Teatrul \u201eTomcsa Sandor\u201c din Odorheiul-Secuiesc \u2013 o revelatie a festivalului, cu spectacolul \u201eSi cu violoncelul ce facem?\u201c \u00een regia lui Zakarias Zalan (Premiul pentru cel mai bun actor \u00een rol secundar, Szucs-Olcsvary Gellert \u2013 Domnul cu ziar, Premiul pentru cea mai buna actrita \u00een rol secundar, ex-aequo, Jankovics Anna-Doamna cu voal). Dar si \u00een cazul spectacolelor \u201eC\u00e2ntareata cheala\u201c de Eugene Ionesco (regia Alexandru Dabija, Teatrul German de Stat Timisoara) si \u201eIdentitati\u201c, \u00een care Victor Ioan Frunza a revizitat, \u00eencerc\u00e2nd o transfuzie de s\u00e2nge proaspat, partial reusita, 7 piese scurte de Dumitru Solomon la Teatrul \u201eMaria Filotti\u201c Braila (un binemeritat Premiu pentru decoruri si costume obtinut de Adriana Grand).
\nNu e rau ca tinerii regizori si actori (\u00een devenire) se scolesc pe texte clasice: \u201ePeatra din casa\u201c de Vasile Alecsandri, \u201eMofturi la Union\u201c, dupa I.L. Caragiale, dar, ca sa nu piarda trenul teatrului de azi, ar trebui sa traga cu ochiul si la mai tinerii liceeni care fac spectacol fara complexe (si fara sa-i tradeze, \u00een esenta) din, de pilda, texte de Matei Visniec (excelenta \u201eScoala lui Gufi\u201c, Colegiul National \u201eMihai Eminescu\u201c Botosani, Premiul fest.CO la \u201eJos Palaria\u201c, editia 2009, spectacol prezentat \u00een afara concursului) sau Teodor Mazilu (\u00een editia din 2011 veti vedea un electrizant spectacol nou dupa \u201eNu vrem sa fim fericiti\u201c al trupei \u201eThe Hooleelogans\u201c, Liceul \u201eC.D Loga\u201c din Timisoara, Premiul festCO la \u201eJos Palaria\u201c 2010).
\nSub semnul z\u00e2mbetului batut \u00een cuie \u2013 designul trofeelor apartin\u00e2ndu-i lui Horatiu Malaele \u2013, cu spectacole dupa texte de Mimi Branescu (5), Eugene Ionesco (4), Matei Visniec (3), D. Solomon (1), V.I.Popa (1), Constantin Cheianu (Republica Moldova) si, \u00een afara concursului, V.Alecsandri, I.L.Caragiale, Adrian Lustig, cu un Premiu pentru cea mai buna actrita \u00een rol principal neacordat, festCO 2010 a fost un eveniment animat, cu selectioner (Ileana Lucaciu) si juriu (Sanda Manu, Marina Constantinescu, Vladimir Gaitan) care au cumpanit bine circuitul premiilor printre competitori. Si-a sarbatorit, cu Premii de excelenta, c\u00e2tiva seniori ai scenei, Sanda Toma, Mircea Albulescu, Dumitru Rucareanu si a premiat, din peste 60 de participanti la Concursul de Comedie Rom\u00e2neasca (juriu: Mircea Ghitulescu, Ion Cocora, Nicolae Prelipceanu), pe Mircea M. Ionescu \u2013 \u201eLeopardul mistret\u201c (Premiul I), Constantin Venerus Popa \u2013 \u201eCertificatul\u201c (Premiul II), Marilena Dumitrescu \u2013 \u201eCeva cu taietei\u201c (Premiul III), Liviu Lucaci \u2013 \u201eRendez-vous la muzeu\u201c (Mentiune) si Constantin Turturica \u2013 \u201eVreau nebunie, altfel \u00eennebunesc!\u201c (Mentiune).
\nIar Gala de \u00eenchidere a oferit publicului un agreabil show magic&comedy cu Teatrul de Magie \u201eAndrei Teasca\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"