{"id":2979,"date":"2010-06-09T15:10:17","date_gmt":"2010-06-09T13:10:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2979"},"modified":"2010-06-09T15:10:31","modified_gmt":"2010-06-09T13:10:31","slug":"viva-vox","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/viva-vox\/","title":{"rendered":"Viva Vox…"},"content":{"rendered":"


\n… este deja un brand. Sintagma s-a nascut prin spiritul primului Festival Studentesc \u201eOpera Viva\u201c, \u00een 2009, la Cluj-Napoca. Atunci, un workshop cu tema \u201eQuo vadis, opera?\u201c a sustinut necesitatea revigorarii teatrului liric prin restabilirea primordialitatii vocii \u00een duelul cu conceptiile regizorale din ce \u00een ce mai aberante, mai \u00eendepartate de spiritul opusurilor. Ideea a prins si iata ca editia 2010, a doua, a Festivalului Studentesc de Opera a capatat numele emblematic \u201eViva Vox\u201c. <\/strong><\/em><\/p>\n

Si \u00een acest an, proiectul a fost realizat de Academia de Muzica \u201eGheorghe Dima\u201c, \u00een parteneriat cu Asociatia Patronilor si Meseriasilor,\u00a0 Opera Maghiara si Opera Nationala Rom\u00e2na Cluj-Napoca, cu multiplul sprijin a trei ministere (Educatie, Cultura, Munca), al Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor, al Consiliilor Judetean, Local si al Primariei din municipiul de pe Somes. \u00cen prima parte a lunii mai, Clujul a devenit astfel centrul pulsant al vietii studentesti de opera din Rom\u00e2nia si Ungaria. Academii si Universitati de Muzica din Cluj, Bucuresti, Iasi, Timisoara, Oradea, Szeged si Debrecen si-au trimis reprezentantii, circa patru sute \u00een total, pentru a oferi publicului si colegilor spectacole \u00een fiecare seara. Un urias efort organizatoric dus la bun sf\u00e2rsit si cu brio de energicul management al festivalului, prin prof. univ. dr. Francisc Fuchs, director de program si dr. Ina Hudea, director executiv.
\nCum se \u00eent\u00e2mpla \u00een asemenea situatii, stadiile de pregatire vocala si actoriceasca au aparut \u00een realitatea lor, cu tot evantaiul de nuante: glasuri de importanta perspectiva sau destinate unor cariere mai modeste, interpretari scenice afis\u00e2nd talente deosebite sau constructii prin munca asidua, tehnici vocale sigure sau \u00een curs de desav\u00e2rsire, preparative mai mult sau mai putin avansate. Dar numitorul comun a fost preocuparea pentru arta, pasiunea, seriozitatea, implicarea \u00een spectacol, tendinta de autodepasire. Atmosfera de buna dispozitie a domnit pretutindeni. A fost pacat ca tinerii artisti nu au putut sa se observe \u00eentre ei dec\u00e2t partial \u2013 o prezenta la Cluj pe tot parcursul festivalului ar fi implicat eforturi financiare mult sporite \u2013, dar si \u00een aceste conditii, schimbul de idei a fost intens. Mai pacat a fost \u00eensa ca, \u00een afara directorului Operei Maghiare din Cluj-Napoca, niciun alt manager din tara nu a vizionat productiile. Ar fi fost o importanta si utila documentare at\u00e2t prin prisma explorarii vocilor c\u00e2t si prin cea a identificarii sau confirmarii unor regizori si sefi de orchestra.
\nSa panoramam…<\/strong>
\nSe cuvine remarcat numele lui Octavian Jighirgiu, autorul mizanscenei spectacolului \u201eO noapte furtunoasa\u201c de Paul Constantinescu, prezentat de Facultatea de Interpretare Muzicala a Universitatii de Arte \u201eGeorge Enescu\u201c din Iasi. T\u00e2narul regizor s-a dovedit un minutios arhitect de personaje cu atitudini potrivit integrate comediei, totul pastrat \u00een limitele expresiei decente. Interpretii l-au urmat cu mare daruire. Conducerea si pregatirea muzicala au fost, \u00een egala masura, de buna calitate, gratie Consuelei Radu-Saga.
\nInventivitatea debordanta a fost consemnul cu care Ionel Pantea, maestru al c\u00e2ntului si regiei, a \u00eenzestrat spectacolul final, de gala, cu opera \u201eNunta lui Figaro\u201c de Mozart (numai primele trei acte). Cu ingeniozitate, Ionel Pantea a reusit si adunarea \u00een unic cadru a unui pretentios colaj de scene lirice, de la Mozart si Beethoven la Wagner si Richard Strauss, prezentat sub genericul \u201eCaf\u00e9 Belcanto\u201c, productie a Academiei clujene de muzica.
\nExcelenta a fost si pregatirea muzicala a operelor \u201eOra spaniola\u201c si \u201eCopilul si vrajitoriile\u201c, opusuri raveliene de maxima dificultate. Realizarea se datoreaza Studioului de opera \u201eB\u00e1rdi S\u00e1ndor\u201c de la Facultatea de Muzica a Universitatii din Szeged, maestrilor dr. Temesi M\u00e1ria, D. Sz\u00e9csi Edit, Andrejcsik Istv\u00e1n, Altorjay Tam\u00e1s si Csengery Adrienne, dirijoare.
\nUniversitatea de Muzica bucuresteana a propus \u201eLa trag\u00e9die de Carmen\u201c de Marius Constant, un spectacol bine pus la punct \u00een montarea esentializata a Andei Tabacaru-Hogea.
\nGala de deschidere a festivalului, ce a reunit tineri si interesanti solisti de la mai toate universitatile participante si spectacolul \u201eBarbierul din Sevilla\u201c de Rossini au prilejuit re\u00eent\u00e2lnirea cu bagheta lui Cristian Sandu, t\u00e2nar si remarcabil sef de orchestra, cu aplecare asupra conducerii vocilor \u00een sensul valorizarii stilistice a partiturilor, un artist mult prea putin invitat pe scenele nationale. La productia rossiniana, regia Ancai Daniela Mihut a iluminat indispensabila verva de sorginte buffa.
\nUn moment inedit a fost la finalul galei inaugurale. \u00cencheiata traditional cu Brindisi din \u201eTraviata\u201c, prima replica a venit din… public, din partea t\u00e2narului Stefan Pop, proaspat c\u00e2stigator al Concursului de canto de la Seoul si al faimoasei competitii Operalia-Pl\u00e1cido Domingo, care \u00een acest an s-a desfasurat pe scena Scalei din Milano. \u00centr-o placuta si colegiala atitudine, tenorul s-a alaturat celor de pe scena, impulsion\u00e2ndu-i parca la performanta.
\nGlasuri de perspectiva s-au evidentiat si \u00een concertul-spectacol \u201eDe la opera la opereta\u201c, prezentat de Ansamblul de opera \u201eUnideb\u201c al Facultatii de Muzica de la Universitatea din Debrecen. Afisul festivalului a fost \u00eentregit de Facultatea de Muzica a Universitatii de Vest din Timisoara, \u201eDon Pasquale\u201c de Donizetti \u00een regia lui Ionel Pantea si a Danei Chifu.
\nFestivalul a prilejuit si sustinerea de catre noua tineri c\u00e2ntareti a examenului de licenta. Vadind laudabile perspective, toti s-au integrat bine colegilor lor mai mari, at\u00e2t \u00een seara cu \u201eRigoletto\u201c, sub bagheta experimentatului Gheorghe Victor Dumanescu, c\u00e2t si \u00een cea cu \u201eBarbierul din Sevilla\u201c la Opera Maghiara.
\nMaster-classes
\nsi lansare de carte<\/strong>
\nNoutatea celor zece zile de festival a fost organizarea unor cursuri de maiestrie de dirijat, regie, impresariat artistic, jurnalism muzical pentru presa scrisa si TV. De altfel, productia cu \u201eNunta lui Figaro\u201c a fost rodul sesiunilor de studiu conduse de prof. univ. dr. Petre Sb\u00e2rcea (dirijat) si prof. univ. dr. Ionel Pantea (regie). Cu rulaj permanent \u00een scena, cel putin doua distributii complete, \u00eentarite cu studenti ai clasei de opera coordonate de conf. univ. dr. Carmen Vasile de la Facultatea de Muzica a Universitatii din Oradea, au dat viata eroilor mozartieni, sub conducerea muzicala a nu mai putin de… treisprezece tineri dirijori, dintre care o remarca se cuvine a fi facuta pentru sibianul Gabriel Bebeselea.
\nCa titular al clasei de maiestrie jurnalism muzical \u2013 presa scrisa, am putut constata nemijlocit buna pregatire a celor douazeci de cursanti, studenti la muzicologie din anii I, II, III, dar si absolventi, toti clujeni. Orelor de predare propriu-zise li s-au adaugat workshop-uri \u00een care tinerii au elaborat cronici la spectacolele urmarite \u00een festival, un demers interactiv care mi-a oferit multe satisfactii prin colaborarea cu studentii. Tinta a fost orientarea evaluarilor catre estetica vocala ca nucleu al articolelor de critica de opera. Sunt convins ca seriozitatea si dovedita aplecare catre studiu constituie bunele premise pentru afirmarea unei noi generatii de condeieri, de critici muzicali clujeni. La fel ca si pentru viitorii jurnalisti de televiziune, scoliti acum de dr. Ina Hudea.
\nComplementar festivalului, \u00eenaintea spectacolului cu \u201eRigoletto\u201c, pe scena Operei Nationale Rom\u00e2ne, la fata de cortina, a avut loc lansarea clujeana a monografiei \u201eLudovic Spiess\u201c, scrisa de semnatarul acestor r\u00e2nduri si publicata de Editura Curtea Veche. A fost un moment important, tin\u00e2nd cont ca marele tenor s-a nascut la Cluj si a ales frumosul auditoriu al Operei Rom\u00e2ne ca locatie a unor importante debuturi. Mezzosoprana Viorica Cortez, presedinta de onoare a festivalului, maestrii Petre Sb\u00e2rcea, Ionel Pantea si Elena Moldovan au evocat \u00een cuvinte calde marea personalitate a lui Ludovic Spiess, colaborarile pe care le-au avut \u00eempreuna, au rostit vorbe laudative la adresa noii aparitii editoriale. C\u00e2t despre organizarea lansarii, o nota maxima. A fost exemplara!
\nO zi mai t\u00e2rziu, mezzosoprana Viorica Cortez a primit din partea Academiei de Muzica \u00eenaltul titlu de Doctor Honoris Causa, \u00een semn de recunoastere a marii sale cariere.
\nUnic \u00een Rom\u00e2nia, \u00een aceasta parte a Europei si nu numai, \u201eViva Vox\u201c a fost un succes remarcabil, ca si anul trecut. Festivalul, un valoros demers al Academiei de Muzica \u201eGheorghe Dima\u201c din Cluj-Napoca, devenit deja traditional, se va derula \u00een continuare cu periodicitate de doi ani.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

… este deja un brand. Sintagma s-a nascut prin spiritul primului Festival Studentesc \u201eOpera Viva\u201c, \u00een 2009, la Cluj-Napoca. Atunci, un workshop cu tema \u201eQuo vadis, opera?\u201c a sustinut necesitatea revigorarii teatrului liric prin restabilirea primordialitatii vocii \u00een duelul cu conceptiile regizorale din ce \u00een ce mai aberante, mai \u00eendepartate de spiritul opusurilor. Ideea a… Cite\u0219te mai mult »Viva Vox…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[2403,2404,2405],"class_list":["post-2979","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-opera-viva","tag-cluj-napoca","tag-festivalul-studentesc-de-opera"],"views":2190,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2979","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2979"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2979\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2979"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2979"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2979"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}