{"id":2956,"date":"2010-06-09T14:51:46","date_gmt":"2010-06-09T12:51:46","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2956"},"modified":"2010-06-09T14:52:45","modified_gmt":"2010-06-09T12:52:45","slug":"sgb-e-altceva","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sgb-e-altceva\/","title":{"rendered":"SGB e altceva"},"content":{"rendered":"

Stoian G. Bogdan, Chipurile<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasca, Bucuresti, 2009, 72 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n


\n<\/strong><\/em><\/p>\n

Daca, \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri, m-a nemultumit receptivitatea zero a cronicarilor nostri la aparitii editoriale de prim ordin, corect e sa spun ca \u00een cazul volumului de debut al lui Stoian G. Bogdan critica de \u00eent\u00e2mpinare si-a dovedit functionalitatea. Un val de cronici, majoritatea entuziaste, escorteaza \u201eChipurile\u201c t\u00e2narului autor, confirm\u00e2nd publicului ca e vorba de un poet veritabil, si nu de \u201eun golan oarecare\u201c, un mardeias de cartier. Iar ultima reduta cade acum…<\/strong><\/em>
\nProspetimea, naturaletea, autenticitatea textelor marcate SGB sunt imediat sesizabile. Aceasta constituie \u00een sine o performanta, at\u00e2t pentru lectorul blazat de c\u00e2te revolutii si autenticisme artistice a consumat, c\u00e2t si pentru autorul care poate \u2013 uite \u2013 sa genereze efecte deliteraturizate, \u00eensa reconvertibile literar. Siguranta acestui liric cu figura de brigand (ca sa nu spun \u201einfractor\u201c si sa se sesizeze, din oficiu, organele autoritatii) este, apoi, surprinzatoare. Fiindca e destul de dificil pentru un t\u00e2nar scriitor sa patrunda, \u00een forta, pe o piata a expresivitatilor contondente liberalizata complet dupa 1989. La aproape zece ani de la \u201eManifest anarhist si alte fracturi\u201c al lui Marius Ianus si la vreo patruzeci (!) de la \u201eInvocatie nimanui\u201c de Mircea Dinescu, fondul de provocari si retorica de rebeliune, laolalta cu sentimentalismul difuz si cu s\u00e2ngele zv\u00e2cnind \u00een arterele tinere, intra \u00een asteptarile criticului care mereu vrea si pretinde altceva.
\nTalentul diferentiaza oricum, dar nu suficient. Poetul, ca un jucator, trebuie sa fie constient de atuurile pe care le are si sa le foloseasca \u00een consecinta. Pentru prima data, dupa stiinta mea, Sistemul post-revolutionar contestat cu voluptate anarhica, avangardista, de catre poetii ultimei generatii se vede acum acceptat, ca un context dat, de un autor si mai t\u00e2nar. \u00cen \u201eChipurile\u201c nu vom gasi, asadar, figuri oribile de securisti reciclati \u00een capitalisti, caricaturi de activisti care ne-au furat copilaria si politruci mafioti actuali, pe care sa-i ur\u00e2m sincer, cu buzunarele noastre goale de tineri adulti. Nici mizeria nu mai e ce-a fost: nu mai are conotatii ideologice si motivatii istorice. Poezia unei generatii si a unui timp dezamagitor se scurge \u00eenspre istoria literara. Resorbirea anarhismului \u00een expresionism, adica interiorizarea gesticulatiei protestatare si topirea eului exhibitionist \u00eentr-un sine convulsiv, nu mai opereaza, \u00een nici un fel, \u00een aceste versuri ale unui personaj care \u00eesi accepta si lumea, si propriul rol \u00een ea.
\n\u00cen aceasta noua ecuatie, starile lui SGB sunt exclusiv ale lui, fara valente de generalitate si reprezentativitate; si ele nu spun mai mult dec\u00e2t spun, nu ascund, nu simbolizeaza. Traseul biografic este recompus realist ori inventat plauzibil, cu diferite momente de suferinta si episoade de sordid, dar cu un calm de autor neimplicat \u00een grozaviile expuse. De aici si diferenta dintre textierii hip-hop, care se dau de ceasul mortii sa ne comunice lucruri extraordinar de importante, vitale pentru ei si pentru toti barbatii \u201eadevarati\u201c \u2013 si acest poet \u00eentru totul linistit, relaxat pe intervalul si \u00een tonalitatile performarii.
\nTextele lui \u00eenscriindu-se \u00een doua clase. Una a poemelor de mai mica \u00eentindere si de mai mare efort literaturizant, o lirica a starilor, a afectelor, a \u201eatmosferei\u201c interioare surprinsa prin notatie rapida. Versurile nu sunt foarte rele, dar nici prea bune, semnaliz\u00e2nd limitele autoscopiei si contrast\u00e2nd, de cealalta parte, cu piesele de rezistenta. Dupa cum vom vedea, Stoian G. Bogdan e un poet de confesiune, nu unul de explorare si desfoliere launtrica: \u201etoate femeile de care ma \u00eendragostesc\/\/ ajung rau\/\/ e-o ceata groasa ca mustarul\/ si-o \u00eembulzeala despre care as putea scrie pagini \u00eentregi\/ si creierul meu se \u00eenv\u00e2rte dintr-o parte \u00een alta ma\/ sprijin \u00eentr-o r\u00e2na de zidul bisericii\/ si parca-s cazut\/ dintr-un vis\/ chipul tau mi se ad\u00e2nceste \u00een ochi ca o galera\/ raluca\/ genele tale \u00eenca \u00eemi mai \u00eenteapa inima\/ te privesc cum te misti \u00een ritmul razelor lunii\/ la brat cu tatal tau beat\/ si g\u00e2ndul ca ai cancer\/ g\u00e2ndul ca ai orbit\/ g\u00e2ndul ca e posibil sa mori \u00een\/ fiecare clipa\/ e de fapt un vierme necrofor\u201c (\u201etoate femeile de care ma \u00eendragostesc\u201c).
\n\u00centreaga masura si-o da autorul \u00een a doua clasa de texte, \u00een cealalta fata a \u201eChipurilor\u201c. Lirica se umple deodata: nu at\u00e2t de portrete ale declasatilor ce au intersectat firul biografic (hoti, betivi, batausi, curve, dementi, nefericiti), c\u00e2t de scene definitorii \u00een care aceste personaje pulseaza \u00eenca \u00een memoria protagonistului. Deviantii sociali sunt, asa zic\u00e2nd, scosi din \u00eenchisorile scanate de un Arghezi si un Geo Bogza si \u201ereintegrati\u201c, aici, \u00een societatea care n-a apucat \u00eenca sa-i penalizeze. Ceea ce \u00een \u201ePoemul invectiva\u201c era \u00eentemnitat si condensat, monstruos prin fiecare perversitate si socant prin reunirea viciilor\u00a0 \u00eentr-un spatiu comprimat e \u00een \u201eChipurile\u201c desfasurat \u00een mod natural si narativizat \u00een c\u00e2teva poeme absolut remarcabile.
\nStoian G. Bogdan exceleaza, \u00een ele, nu doar prin pitoresc banditesc. Picanteriile caracterologice si episodice, violenta abrupta a unor scene si consistenta fiecarei \u201efelii de viata\u201c nu intra \u00een paginile volumului la \u00eent\u00e2mplare, \u00eentr-un exces de \u201eculoare\u201c. Ma impresioneaza la acest debutant felul \u00een care \u00eesi controleaza textul, aparent, at\u00e2t de liber; regia inteligenta, montajul impecabil. \u00cen doua dintre cele mai puternice bucati din volum (\u201eA girl to remember\u201c si \u201eprima data c\u00e2nd am fost \u00eentr-un club de striptease\u201c), Stoian G. Bogdan vine cu acelasi tip de pendulare \u00eentre un trecut intens, \u00eensa de anonim, si un prezent mai realizat si mai fad, de ins care deja a c\u00e2stigat socialmente. Pe c\u00e2nd \u00een faza \u00eent\u00e2i sentimentele explodau si initiau lumea personala a adolescentului \u00eendragostit, acum ele capata un sens rememorativ si o nuanta de mila afectuoasa pentru noile chipuri ale vechilor iubite. \u00cen \u201eprima data…\u201c, distanta si balansul ce \u00eencearca s-o acopere sunt at\u00e2t de mari, \u00eenc\u00e2t aproape \u00eengrozesc. \u00cen \u201eA girl…\u201c, tristetea pierderii acelei orbitoare lumini juvenile e o tristete \u201emedie\u201c, o pierdere \u00een firea lucrurilor si \u00een logica de consum a vietii: \u201etu ai fost cu mine \u00een perioada de colaps\/ tu mi-ai iubit egoul fara briz-brizuri\/ tu m-ai placut\/ cu toate gaurile pe care le-aveam\/ c\u00e2nd nimeni nu-si dadea nici mucii pe mine\/\/ adormit pe banci \u00een parcuri sau \u00een gara\/ fugeam din somn c\u00e2nd simteam politistii\/ ma ascundeam \u00een tomberoane sleit de puteri\/ si vomitam cu ciuda de miros de frica\/ dar ei tot ma gaseau cu c\u00e2inii lor\/ dar ei tot \u00eei asmuteau sa ma muste\/ dar ei tot ma pocneau cu pulane si cu bocanci\/ p\u00e2na c\u00e2nd ma lasau inconstient printre gunoaie\/ apoi se pisau pe mine si ei si c\u00e2inii\/ sa-mi vin \u00een fire ca sa ma mai bata\/\/ tu ma cautai disperata nopti \u00eentregi\/ p\u00e2na c\u00e2nd se goleau tomberoanele\/ abia atunci ma gaseai pe trotuar\/ b\u00e2z\u00e2it de muste distrus\/ \u00eemi sarutai m\u00e2inile zdrobite\/ \u00eemi spalai s\u00e2ngele-nchegat cu parul tau\/ si-ti pasa numai de mine\/\/ chiar daca te curtau smecherii din masini scumpe\/ chiar daca eram ratat p\u00e2na-n maduva\/ chiar daca n-aveam nimic bun de iubit\/\/ ne-mbratisam de parca doream sa ne stoarcem\/ si ultimele lacrimi\/ ne-mbratisam ca \u00eentr-o piatra funerara de Br\u00e2ncusi\/\/ nu conta ca m\u00e2ncam p\u00e2ine goala toata ziua\/ nu contam dec\u00e2t noi\/\/ acum tu c\u00e2nti ragusita un c\u00e2ntec trist\/ sub tag-urile noastre ramase pe zid\/ asa slaba palida \u00eemi dai senzatia c-ai fugit din sicriu\/ si ochii tai privesc undeva \u00een gol\/\/ Cum \u00eeti mai merge\u201c.
\nPoetul care vorbeste si \u00een numele personajului central, si-n cel al cuceririlor lui trecute, prezente si viitoare ruleaza rapid v\u00e2rste \u00een fond foarte apropiate, practic nedesprinse una de alta. SGB are nevoie de o distanta care sa stimuleze, \u00een acelasi timp, rememorarea si confesiunea, ambele \u00eentreprinse de un subiect nostalgic ce se vede, nostalgic, \u00een vechile haine si gesturi. \u201eGolanul\u201c si sentimentalul (fara ghilimele) se sprijina unul pe altul. Primul vine cu forta de soc a impunerii, cu cutitul scos sau cu pumnul gol. Al doilea masoara drumul parcurs si ofteaza dupa pierduta prima tinerete. \u201eGolania\u201c \u00eesi face loc \u00eentr-o lume aglomerata la baza (si stratificata piramidal), privind cu m\u00e2nie \u00een jur si \u00eenainte. Sentimentalismul recupereaza si lacrimeaza, uit\u00e2ndu-se cel mai adesea \u00eenapoi. Iata un \u201eacasa\u201c care \u00eencheie excelent \u2013 si \u00eentr-un mod definitoriu \u2013 volumul lui Stoian G. Bogdan: \u201ecobori din masina pe tar\u00e2na \u00een care ti s-a terfelit copilaria\/ acum esti om \u00een toata firea nu ca atunci c\u00e2nd ai plecat\/ jumate tu jumate hainele lu’ tac-tu\/ tr\u00e2ntesti portiera \u00een urma tragi din tigara fum dupa fum\/ \u00eeti faci curaj desi-nauntru nu te mai asteapta nimeni\/ o gasca de ani ti-a p\u00e2ngarit casa\/ dar carul mare e tot \u00eentre nuci limpede\/ nu e monica sa ti se gudure la picioare\/ nici Riki sa-ti sara \u00een brate\/ pasesti pe poteca si \u00eeti lipsesc din m\u00e2ini galetile cu apa\/ \u00eensa mamaia s-a retras de mult dintre oale\/ te cheama sc\u00e2ndurile din ferestre\/ auzi printre zabrele cuvintele alor tai\/ acul de patefon sorbindu-le din riduri muzica\/ susurul vinului curg\u00e2nd \u00een pahare\/ deschizi pumnii si m\u00e2ng\u00e2i cu v\u00e2rfurile degetelor zidurile\/ aici dadeai cu capul c\u00e2nd te simteai\/ prost prost\/ aici a busit traian pisica ta hoata\/ aici era usa\/ intri\/ aici te-ai blocat\/ si parca simti lesinul apropiindu-se din camerele goale\/ cu poze arse cu paienjenisuri si mii de sobolani\/ te ghemuiesti \u00eentr-un colt al salonului\/ si-ai vrea sa pl\u00e2ngi dar parca futi finalul\u201c.
\nFinal din registrul celalalt, golanesc? N-as zice. Sa-l completez totusi printr-unul mai \u201esubtire\u201c: \u00een materie de poezie, \u201eChipurile\u201c este fara \u00eendoiala debutul anului.<\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Stoian G. Bogdan, Chipurile, Editura Cartea Rom\u00e2neasca, Bucuresti, 2009, 72 p. Daca, \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri, m-a nemultumit receptivitatea zero a cronicarilor nostri la aparitii editoriale de prim ordin, corect e sa spun ca \u00een cazul volumului de debut al lui Stoian G. Bogdan critica de \u00eent\u00e2mpinare si-a dovedit functionalitatea. Un val de cronici, majoritatea entuziaste,… Cite\u0219te mai mult »SGB e altceva<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2388,2389,1869,2387],"class_list":["post-2956","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-chipurile","tag-critica-de-intampinare","tag-debut","tag-stoian-g-bogdan"],"views":2152,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2956","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2956"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2956\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2956"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2956"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2956"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}