{"id":2934,"date":"2010-06-09T14:35:56","date_gmt":"2010-06-09T12:35:56","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2934"},"modified":"2010-06-09T14:37:08","modified_gmt":"2010-06-09T12:37:08","slug":"din-nou-despre-criza-si-clientelism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/din-nou-despre-criza-si-clientelism\/","title":{"rendered":"Din nou despre criza si clientelism"},"content":{"rendered":"

De fiecare data c\u00e2nd rom\u00e2nii cu drept de vot au fost invitati ceremonios sa o rupa cu trecutul comunist si sa voteze schimbarea, adica reformarea institutiilor statului, ei au fost tot de at\u00e2tea ori \u00eenselati. S-a \u00eent\u00e2mplat prima data \u00een 1996. Dupa mai bine de 60 de ani, \u00een Rom\u00e2nia se petrecea un fenomen esential \u00een democratiile consolidate: alternanta la putere. Entuziasmul a fost atunci de nedescris, Piata Universitatii contabiliza euforia unor generatii obosite de asteptare.<\/strong><\/em>
\nVesnica promisiune a reformei<\/strong>
\nDiscursul politicienilor vremii (multi dintre ei acum ilustri anonimi) \u00eengloba toata puterea de asteptare a rom\u00e2nilor: seriozitate \u00een actul guvernarii, transparenta institutiilor statului, sacrificarea conducatorilor pe altarul patriei (de la Emil Constantinescu citire), reformarea si consolidarea justitiei, stoparea hemoragiei banului public si alte asemenea frumoase idealuri. S-a \u00eent\u00e2mplat tocmai pe dos, presedintele de acum Traian Basescu juc\u00e2ndu-si rolul si \u00een acel teatru politic. At\u00e2t de mare a fost dezamagirea cumulata pe durata unui mandat extrem de debil, \u00eenc\u00e2t \u00een anul 2000 PSD-ul si PRM-ul \u00eesi adjudecau fara emotii primele pozitii \u00een competitia electorala. Anumiti politicieni, din categoria unor Radu Vasile, Ioan Muresan, Mircea Ciumara sau Gavril Dejeu, au sapat ad\u00e2nc la temelia unui partid istoric, PNT-CD-ul, trimit\u00e2ndu-l la lada de gunoi a istoriei.
\nDupa opt ani, rom\u00e2nii au fost \u00eendemnati sa desav\u00e2rseasca \u00een Piata Universitatii revolutia portocalie. Si au spus DA \u00eenca o data. Probabil ca majoritatea celor ce au ales sa voteze o alianta conjuncturala au facut-o \u00een contrapondere cu extrema barbarie politica a felului cum \u00eesi imagina politica premierului de atunci Adrian Nastase (o aroganta la limita insuportabilului, un mod cinic si profund dispretuitor de a se purta ce nu va fi strain de plasarea \u00een prim-planul politicii d\u00e2mbovitene a unui fost vaporean ce parea destinat unui viitor politic minor).
\nCircul cel de toate zilele<\/strong>
\n\u00cen loc de reforme si tepe \u00een Piata Victoriei, cetatenii au primit la schimb un spectacol politic jalnic, goana celor doua partide autointitulate de dreapta pentru a-si consolida pozitia pe acest culoar de centru-dreapta, un fel de concurs de cine este mai liberal si merita locul I. \u00cen acest Turn Babel politic nu s-a mai tinut cont de nimic. PNL-ul s-a angajat \u00eentr-un proiect extrem de alunecos, dovedit \u00eentre timp si perdant. \u00cen scopul de a-si crea o solida structura politica \u00een stare sa mentina partidul pe linia de plutire (\u00een conditiile discutiilor despre schimbarea legii electorale partidul risca sa aiba soarta PNT-CD-ului), s-au facut angajari \u00een sectorul public la o asemenea scara \u00eenc\u00e2t sectorul bugetar din vremea PSD-ului pare acum un c\u00e2mp plin cu flori.
\nDe la 900 000 de mii \u00een anul 2004 s-a ajuns la aiuritoarea estimare de 1.400.000 de angajati \u00een sectorul bugetar (cele mai multe asezari rurale de dimensiuni mici se pot m\u00e2ndri cu urmatoarea structura sociala: copiii, pensionarii, cei din sectorul public si cele trei sau patru birturi comunale \u00een rol de categorie a micilor investitori). De partea cealalta, PDL-ul \u00eenlaturat de la dansul macabru pe bani publici si-a centrat discursul pe tema devenita laitmotiv \u00een politica rom\u00e2neasca postdecembrista: reforma, fie ea a clasei politice, a justitiei, a sistemului electoral.
\nTimpurile s-au \u00eemplinit si \u00een 2008 PDL-ul a devenit principala forta politica de la noi. Mai ram\u00e2nea de facut un simplu pas, realegerea lui Traian Basescu. Pentru realizarea unui asemenea deziderat au curs r\u00e2uri de dejectii verbale: s-a pl\u00e2ns pe umarul profesorilor si s-au facut promisiuni de repozitionare a prioritatilor \u00een societatea rom\u00e2neasca, asez\u00e2nd \u00eenvatam\u00e2ntul \u00een pozitia centrala. Taranilor, istoric ignorati, li s-a c\u00e2ntat prosperitatea ce va rasari din tolba programului electoral democrat perfect centrat pe cetatean si nu pe clientela politica (Rom\u00e2nia va produce hrana c\u00e2t pentru 80.000. 000 de cetateni). Parlamentul recalibrat, cu o singura camera, va reduce cheltuielile unei administratii centrale extrem de rapace. Sistemul de pensii va fi revolutionat (cei cu pensiile uriase aveau de ce sa se teama daca priveau la lupul de h\u00e2rtie imaginat \u00een laboratoarele PDL), investitiile vor fi prioritatea etc. etc.
\nTotul, totul se va schimba, clamau atunci cei din PDL sub amenintarea tot mai mare a \u00eenca patru ani de opozitie. Cu ajutorul unei flacari mov ce l-a orbit iremediabil pe Mircea Geoana, Traian Basescu devenea pentru a doua oara presedintele Rom\u00e2niei.
\n\u00cenfierarea cu m\u00e2nie
\nproletara a bugetarilor<\/strong>
\nDupa c\u00e2teva luni de guvernare fara nici o noima s-a trecut la pasul urmator. Un fel de nivel mai dificil \u00een jocul de-a guvernarea si poporul. S-a aratat cu degetul catre dusmanii patriei greu \u00eempovarate. Cine sunt acestia? Cumva cei 500 000 care fac parte din clientela politica si plasati strategic \u00een aparatul administrativ (este binecunoscut faptul ca dupa decembrie 2009 \u00een administratie s-a produs o rotatie a cadrelor, functiile importante si aducatoare de profit fiind recucerite razboinic de cei de la PDL)? Cumva cei cu pensiile amenajate \u00eemparateste nu pe contributii, ci \u00een functie de categoriile speciale de cetateni? Cumva acei asa-zisi oameni de afaceri ce traiesc pe seama statului (hemoragia banului public \u00een afaceri c\u00e2t se poate de perdante pentru stat a fost aproximata de economistul Ilie Serbanescu la 10 miliarde de euro pe an; daca \u00eenmultim cu 10 vedem limpede ce suma rasare)? Cumva acei evazionisti ce nu se sfiesc sa sfideze statul prin neplata impozitelor?
\nNu, nicidecum. Aceste categorii de cetateni se simt bine \u00een continuare. Problema este cu acei saraci pe care bogatii nostri nu \u00eei mai pot tine \u00een spate (cinismul unui Sebastian Vladescu, personaj onomatopeic ce prefera, am aflat de la consilierii domniei sale, doar ceasuri din aur cu o valoare de peste 50 000 de euro, pare ca nu mai are margini).
\nSi aici calculul meschin al unui partid funest pentru Rom\u00e2nia pare de nezdruncinat. \u00cen conditiile unei crize economice reale, ce necesita masuri radicale, alternativele pentru PDL nu erau multe. Sa mareasca taxele (s-ar fi deteriorat iremediabil nivelul de trai inclusiv \u00een sectorul bugetar) nu este rentabil pentru partid. Riscul ar fi prea mare. Sa \u00eencerce o reforma administrativa iarasi este de neconceput. \u00cen administratiile centrale si judetene sunt plasati cei din clientela politica, cei care i-au ajutat sa c\u00e2stige alegerile de doua ori \u00eentr-un singur an. Un asemenea gest este de neimaginat \u00een conditiile \u00een care peste doi ani la noile alegeri este nevoie iarasi de ajutor din partea unor competenti \u00een jocul de-a alegerile. Asa ca s-a preferat varianta numarul trei, cea mai putin costisitoare politic: sacrificarea celor din clasa de jos, de la periferia societatii, daca este sa ne referim la conditia strict materiala (acei saraci despre care acru vorbea Sebastian Vladescu). \u00cen acest fel se \u00eencearca fidelizarea celor din sectorul privat prin \u00eenfierarea bugetarilor (ceea ce s-a si reusit, explozia de furie de pe bloguri si din presa scrisa la adresa bugetarilor ineficienti nu mai lasa loc de interpretare), pastrarea \u00een functii a clientilor politici (iarasi voturi la alegerile viitoare). \u00cen plus, mentinerea impozitului unic produce plusvaloare \u00een conturile unor afaceristi ce roiesc \u00een preajma partidului (ne-a spus Marx ca \u00een capitalism vorbim despre socializarea pierderilor si capitalizarea c\u00e2stigurilor). Un calcul cinic, meschin al unui partid rapace, care continua sa ne spuna cu \u00eencapat\u00e2nare ca actualul guvern \u00eendeplineste un rol istoric: acela de a salva Rom\u00e2nia de la faliment. Sunt destui dispusi sa creada o asemenea enormitate, unii din interes, altii din naivitate.
\nUn stat profund corupt<\/strong>
\nRom\u00e2nia postdecembrista are toate caracteristicile unui stat clientelar, al unui stat profund corupt. Nu este o chestiune culturala, cu sudul Europei si zona fostei posesiuni otomane din sud-estul european pe post de epicentru al ceea ce se cheama clientelismul \u00een politica. Este o practica universala (fenomene de asemenea tip manifest\u00e2ndu-se si \u00een Japonia, America de Sud, Marea Britanie, SUA \u00een anumite perioade istorice) ce tine mai degraba de premodernitate, de subdezvoltare. Spre exemplu \u00een Marea Britanie \u00een secolele al XVIII-lea si al XIX-lea clientelismul politic a fost o practica la ordinea zilei \u00een modul de amenajare politica a vremii.
\nReformarea statului s-a produs \u00een mijlocul unor tensiuni sociale, anumite evenimente istorice (cum a fost, spre exemplu, momentul important pentru statul britanic al independentei SUA) grabind procesul de modernizare. Sa fie acum pentru Rom\u00e2nia momentul unui asemenea proces de primenire a statului, \u00een conditiile unui crescute tensiuni \u00een ceea ce priveste relatiile statului cu o parte importanta a propriilor cetateni? Vom vedea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De fiecare data c\u00e2nd rom\u00e2nii cu drept de vot au fost invitati ceremonios sa o rupa cu trecutul comunist si sa voteze schimbarea, adica reformarea institutiilor statului, ei au fost tot de at\u00e2tea ori \u00eenselati. S-a \u00eent\u00e2mplat prima data \u00een 1996. Dupa mai bine de 60 de ani, \u00een Rom\u00e2nia se petrecea un fenomen esential… Cite\u0219te mai mult »Din nou despre criza si clientelism<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[2368,2371,2372,2370,2369],"class_list":["post-2934","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-bugetari","tag-circ","tag-politica-actuala","tag-reforma","tag-stat-corupt"],"views":1552,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2934","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2934"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2934\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2934"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2934"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2934"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}