{"id":2921,"date":"2010-05-27T07:50:34","date_gmt":"2010-05-27T05:50:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2921"},"modified":"2010-05-27T07:51:50","modified_gmt":"2010-05-27T05:51:50","slug":"criza-economica-si-temeliile-uniunii-europene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/criza-economica-si-temeliile-uniunii-europene\/","title":{"rendered":"Criza economica si  temeliile Uniunii Europene"},"content":{"rendered":"<p>\u201eBazele politice ale Uniunii Europene nu au fost nicic\u00e2nd asezate\u201c, scrie Clive Crook intr-un comentariu din \u201eThe Atlantic\u201c. Criza politica nu a slabit aceasta structura: \u201evenind mai rapid dec\u00e2t arhitectii ei si-ar fi dorit \u2013 adica inainte ca votantii sa se conformeze planurilor lor \u2013 criza politica si economica a aratat c\u00e2t de slaba era constructia, de la bun inceput\u201c.<br \/>\nProiectul european, arata Crook, e pe cale sa-si demonstreze ineficienta; Grecia e problema imediata, insa molima se rasp\u00e2ndeste mult mai departe. Conducerea Uniunii Europene, departe de a fi fost una stearsa, a fost prea stridenta, pentru mult prea mult timp, si nu si-a luat in serios cetatenii. \u201eC\u00e2nd s-a int\u00e2mplat ca Uniunea Europeana sa captiveze imaginatia unei largi parti a locuitorilor sai?\u201c, se intreaba eseistul. \u201eProiectul european a fost unul elitist, de sus in jos, inca de la bun inceput. Liderii sai au adoptat, adeseori pe fata, conceptia ca votantii europeni nu stiu ce e bine pentru ei si ca trebuie sa fie condusi spre iluminare\u201c.<br \/>\nIn cea mai mare parte a timpului, cetatenii cu drept de vot nu au fost consultati in privinta destinului Uniunii. C\u00e2nd s-a int\u00e2mplat sa fie consultati si ei au votat nu, \u201eguvernele s-au incapat\u00e2nat sa puna in continuare intrebarea p\u00e2na c\u00e2nd cetatenii ar fi votat asa cum trebuie\u201c. Bazele politice ale Uniunii, arata Clive Crook, nu au fost asezate niciodata si, in ciuda acestui fapt, arhitectii ei au continuat sa construiasca tot mai sus. \u201eIstoria si prudenta de bun-simt ar fi dictat ca Uniunea sa fie ori intinsa si putin ad\u00e2nca (o zona a liberului schimb, cu zorzoane menite sa-i atraga pe noii veniti), fie restr\u00e2nsa si ad\u00e2nca (o uniune politica tot mai compacta, limitata la tarile ce si-ar fi dorit sa intre in asa ceva)\u201c.<br \/>\nDintre cele doua, Clive Crook e de parere ca ar fi fost preferabila cea dint\u00e2i. \u201eInsa arhitectii, scrie el, n-au avut nici macar at\u00e2ta minte inc\u00e2t s-o aleaga pe cea de-a doua. Ambitiile lor nu au cunoscut nici un fel de limite. Au pornit sa creeze o Uniune care era in egala masura intinsa si ad\u00e2nca. O constitutie federala, un parlament, un executiv puternic, la centru, o banca centrala, o moneda \u2013 si fara nici un fel de liant al unei identitati europene. In ceea ce priveste scara de referinta, ei bine, cu c\u00e2t mai mare, cu at\u00e2t mai bine. Azi Grecia, m\u00e2ine Turcia. Si de ce sa ne oprim acolo? Curata nebunie!\u201c.<br \/>\nUniunea Europeana, scrie eseistul, ar fi putut renunta la ambitiile de a fi at\u00e2t o superputere militara, c\u00e2t si una economica pentru a se transforma intr-un spatiu al confortului. Problema e ca, asa cum aceasta criza economica a demonstrat, Europa nu-si putea permite, de fapt, \u201epensionarea in huzur\u201c. \u201eSuprematia militara si economica reprezinta aspiratii colectiviste \u2013 e nevoie de sentimente nationaliste puternice pentru a le da un inteles. Europa ar fi putut sa aiba cele mai frumoase orase, cea mai buna m\u00e2ncare si cel mai bun vin, cea mai bogata istorie culturala si cele mai lungi vacante fara sa fi fost necesar sa-si transforme locuitorii in \u00abeuropeni\u00bb\u201c, crede Clive Crook. Telul admirabil de a fi prima in ceea ce priveste calitatea vietii \u201enu necesita nici un fel de uniune politica, cu at\u00e2t mai putin dezirabila atunci c\u00e2nd pui mare pret pe diversitatea culturala\u201c.<br \/>\nInsa, spre deosebire de europenii de r\u00e2nd, arhitectii Uniunii nu s-au multumit cu succesul stilului de viata european; ei si-au dorit ca UE sa fie o superputere politica si una economica. \u201eSi ia priviti c\u00e2t de departe au ajuns\u201c, ne indeamna Crook. \u201eAmbitia le-a fost cel mai mare cusur. Ceea ce nu s-au obosit niciodata sa obtina a fost increderea populara si aceasta e una din cauzele pentru care Uniunea Europeana are, in prezent, probleme asa de mari\u201c.<br \/>\nIn trecut, guvernele Europei au raspuns presiunilor asupra Uniunii incerc\u00e2nd sa accelereze ritmul integrarii; e posibil ca acest lucru sa se int\u00e2mple din nou. \u201eDe fapt, scrie Crook, deja se int\u00e2mpla. Planul de salvare a Greciei e un pas inainte imens, in felul sau, iar noutatile nu se vor opri aici. Acum se vorbeste despre un control mai puternic, de la centru, asupra guvernelor nationale\u201c. Cetatenilor cu drept de vot nu le va placea asta, insa parerea lor nu a fost, oricum, luata vreodata in serios.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eBazele politice ale Uniunii Europene nu au fost nicic\u00e2nd asezate\u201c, scrie Clive Crook intr-un comentariu din \u201eThe Atlantic\u201c. Criza politica nu a slabit aceasta structura: \u201evenind mai rapid dec\u00e2t arhitectii ei si-ar fi dorit \u2013 adica inainte ca votantii sa se conformeze planurilor lor \u2013 criza politica si economica a aratat c\u00e2t de slaba era&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/criza-economica-si-temeliile-uniunii-europene\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Criza economica si  temeliile Uniunii Europene<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[2364,2365,449,2363,14],"class_list":["post-2921","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-bazele-politice-ale-ue","tag-comentariu-din-the-atlantic","tag-criza-economica","tag-criza-politica","tag-muzeul-naional-al-literaturii-romane"],"views":3185,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2921","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2921"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2921\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2921"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2921"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2921"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}